RO

HU

SOLUŢIONAREA CERERILOR PRIVIND

ÎNREGISTRAREA ACTELOR ŞI FAPTELOR DE STARE CIVILĂ

 

 

1) Înregistrarea naşterii (detalii)

2) Înregistrarea căsătoriei (detalii)

3) Înregistrarea decesului (detalii)

4) Eliberarea certificatelor de stare civilă (detalii)

5) Eliberarea extraselor multilingve (detalii)

6) Transcrierea / înscrierea certificatelor de stare civilă (detalii)

a) Transcrierea certificatelor şi extraselor de stare civilă procurate în străinătate (detalii)
b) Înscrierea în registrele de stare civilă române, de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, a certificatelor de stare civilă eliberate de autorităţile străine (detalii)

7) Eliberarea certificatelor de atestare a domiciliului şi a cetăţeniei române (detalii)

8) Procedura schimbării de nume pe cale administrativă (detalii) - conform O.G. 41/2003 privind dobândirea şi soluţionarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial nr.68/2003, cu modificările şi completările ulterioare

9) Înscrierea de menţiuni în actele de stare civilă române privind schimbările de nume şi/sau prenume efectuate de cetăţenii români în străinătate (detalii)

10) Înscrierea de menţiuni în actele de stare civilă române privind hotărârile de divorţ pronunţate în străinătate (detalii)

11) Codul numeric personal (detalii)

12) Rectificarea actelor de stare civilă (detalii)

13) Divorţul pe cale administrativă (detalii)

14) Lista statelor ale căror documente sunt scutite de apostilare sau supralegalizare (detalii)

15) Lista statelor ale căror documente trebuie obligatoriu apostilate (detalii)

16) Lista statelor membre ale Uniunii Europene (detalii)

17) Lista statelor membre ale Spaţiului Economic European (detalii)

18) Lista statelor semnatare ale Convenţiei de la Viena (detalii)

19) Informare cu privire la conţinutul Regulamentului UE 2016/1191 (detalii)

20) Regulamentul CE 2201/2003 (deschide)

Commission Internationale de l`État Civil, CIEC http://www.ciec1.org/

Portalul European e-Justice, https://beta.e-justice.europa.eu

 

 

1) ÎNREGISTRAREA NAŞTERII

 

Înregistrarea naşterii se face de structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul.

Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:

a) 30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;

b) 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;

c) 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile;

d) 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare.

Pentru copilul născut mort se întocmeşte numai actul de naştere.

Întocmirea actului de naştere se face pe baza declaraţiei verbale a persoanelor prevăzute de art. 16 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

• oricare dintre părinţi; în cazul în care părinţii, din diferite motive nu pot declara naşterea copilului, această obligaţie revine:
  • medicului;
  • persoanelor care au fost de faţă la naştere;
  • asistentului social;
  • personalului cu atribuţii de asistenţă socială din unitatea sanitară în care a avut loc naşterea;
  • oricărei persoane care a luat cunoştinţă despre naşterea copilului.

I. Documentele necesare înregistrării naşterii:

• certificatul medical constatator al naşterii;
• actul de identitate al mamei şi/sau al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;
• certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original, dacă sunt căsătoriţi; în cazul în care căsătoria părinţilor a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea în regim de urgenţă a certificatelor de stare civilă emise de autorităţile străine în registrele de stare civilă române; naşterea copilului se înregistrează după transcrierea/înscrierea căsătoriei părinţilor;
• * declaraţie scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul, în situaţia în care părinţii poartă nume de familie diferit; în lipsa acordului părinţilor cu privire la numele de familie al copilului, instanţa de tutelă hotărăşte numele copilului şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la S.P.C.L.E.P./primăria unităţii administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naştere; certificatul de naştere se eliberează numai după înscrierea menţiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanţa de tutelă; similar se procedează şi în cazul în care ofiţerul de stare civilă a refuzat înscrierea prenumelui, iar părinţii nu vor să opteze pentru un alt prenume;
• pentru copilul născut în afara căsătoriei, * declaraţie de recunoaştere, dată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei; recunoaşterea fără încuviinţarea purtării numelui minorului se poate face şi în faţa notarului public; tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice;
• *declaraţie cu privire la domiciliul copilului, în cazul în care părinţii au domicilii diferite; dacă declararea naşterii se face de către o persoană, alta decât unul dintre părinţi, se prezintă declaraţia notarială a oricăruia dintre părinţi, din care să rezulte domiciliul copilului;
• *declaraţie cu privire la naţionalitatea copilului şi a părinţilor.

* declaraţii – formulare tipizate care se completează la S.P.C.L.E.P. / primărie în faţa ofiţerului de stare civilă delegat.

În cazul în care unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini sau apatrizi, sunt necesare documentele menţionate, precum şi următoarele:

• paşaportul părintelui cetăţean străin sau apatrid/părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene ori Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original. În cazul actelor de identitate/călătorie care nu conţin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se solicită traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare ale persoanei; totodată, dacă din documentele străine prezentate nu rezultă în mod distinct care este numele de familie şi prenumele se solicită declaraţia notarială a titularului în acest sens;
• certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, înregistrat în registrele de stare civilă române, dacă unul dintre părinţi este cetăţean român; dacă ambii părinţi sunt cetăţeni străini se prezintă certificatul de căsătorie, în original, precum şi traducerea legalizată a acestuia, apostilate/supralegalizate, după caz;
• când declaraţia naşterii este făcută de un cetăţean străin, necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.

În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani sunt necesare, pe lângă certificatul medical constatator al naşterii, următoarele:

• certificatul de naştere al mamei, al tatălui după caz;
• actul de identitate al reprezentantului legal al unuia dintre părinţii copilului;
• actul de identitate al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de reprezentantul legal al mamei copilului;
• expertiza psihiatrică care să facă dovada discernământului la momentul recunoaşterii copilului de către tatăl minor.

II. În situaţia în care mama nu poate prezenta un act de identitate, este necesar şi documentul întocmit de reprezentantul poliţiei cu ocazia verificărilor efectuate cu privire la datele de identificare a mamei şi a verificărilor în registrele de stare civilă şi în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor;

III. În situaţia în care naşterea mamei nu este înregistrată, declaraţia naşterii se face în scris de către persoanele prevăzute la art. 16 din actul normativ de referinţă, în baza următoarelor documente:

• procesul verbal privind identitatea declarată de mamă, întocmit de reprezentantul D.G.A.S.P.C., al poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;
• certificatul medical constatator al naşterii;
• actul de identitate al declarantului;
• în situaţia în care copilul nu este recunoscut de tată este necesară dispoziţia primarului unităţii administrativ teritoriale unde se înregistrează naşterea, cu privire la numele de familie şi prenumele copilului;
• în situaţia în care copilul este recunoscut de tată este necesară declaraţia de recunoaştere din partea acestuia din care să rezulte numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează şi consimţământul mamei.

IV. Atunci când declararea naşterii se face după expirarea termenelor legale, actul de naştere se întocmeşte la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, precum şi cu avizul conform al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă al persoanelor.

Cererea se depune fie la S.P.C.L.E.P./primăria competentă să înregistreze naşterea, fie la S.P.C.L.E.P./primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră neînregistrată, respectiv sediul instituţia interesată.

Sunt necesare după caz, documentele prevăzute la art. 14^1 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 119/1996 republicată, iar dacă nu există certificat medical constatator al naşterii este necesar raportul de expertiză medico-legală.

Dispoziţiile menţionate se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate şi nu a fost declarată ori a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, iar declararea naşterii sau înregistrarea naşterii se face în ţară la S.P.C.L.E.P. /primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi (după ce M.A.I. verifică prin M.A.E. dacă naşterea a fost înregistrată în străinătate).

Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani se face în baza documentelor prevăzute la pct. I, iar dacă nu există certificat medical constatator al naşterii, este necesară expertiza medico-legală cu privire la data naşterii, în format an, lună, zi, şi sexul persoanei.

La înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se prezintă documentele necesare înregistrării naşterii copilului cu vârsta de până la 14 ani, precum şi declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată şi, după caz, a părinţilor sau ocrotitorului/reprezentantului legal ai/al persoanei, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm, potrivit modelelor prevăzute în anexa nr. 20, respectiv în anexa nr. 21 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2016 cu modificările şi completările ulterioare; declaraţia se dă în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă.

Înregistrarea tardivă a naşterii persoanei majore

Cererea scrisă a declarantului este însoţită de următoarele documente:

• certificatul medical constatator al naşterii;
• declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată, dată în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă, la care anexează două fotografii mărimea 3/4 cm;
• declaraţia a doi membri ai familiei, iar în lipsa acestora, a două persoane care o cunosc, dată în faţa ofiţerului de stare civilă.

În toate cazurile în care o persoană de sex feminin solicită înregistrarea tardivă a naşterii sale, aceasta dă o declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă, din care să rezulte dacă are vreun copil a cărui naştere a fost înregistrată în conformitate cu prevederile art. 14^1 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Întocmirea actului de naştere pentru copilul/majorul găsit se face la S.P.C.L.E.P. / primăria unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază a fost găsit copilul, în baza următoarelor documente:

• declaraţia scrisă a persoanei care l-a găsit, ori referatul reprezentantului S.P.A.S., din cadrul unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia a fost găsit copilul;
• procesul-verbal întocmit şi semnat de reprezentantul unităţii de poliţie competente, de medic şi de reprezentantul S.P.A.S.;
• dispoziţia de stabilire a numelui şi prenumelui, emisă de primar, pentru situaţiile în care nu se cunosc numele de familie şi prenumele copilului, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22 din H.G. nr. 64/2011, republicată;
• expertiza medico-legală privind stabilirea sexului şi a vârstei aproximative ale copilului.

Întocmirea actului de naştere pentru copilul părăsit de mamă în unităţi sanitare se face după împlinirea termenului legal de 30 de zile de la întocmirea procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C., de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare, în baza procesul-verbal de constatare a părăsirii şi a următoarelor documente:

• certificatul medical constatator al naşterii;
• autorizarea instanţei de tutelă în a cărei rază a fost părăsit copilul, cu privire la măsura plasamentului în regim de urgenţă;
• răspunsul poliţiei cu privire la rezultatul verificărilor privind identitatea mamei;
• dispoziţia de stabilire a numelui şi prenumelui, emisă de primar, pentru situaţiile în care nu se cunosc numele de familie şi prenumele copilului;
• declaraţia de înregistrare a naşterii.

 

2) ÎNREGISTRAREA CĂSĂTORIEI

1. Căsătoria între doi cetăţeni români

2. Căsătoria între un cetăţean român şi un cetăţean străin (căsătorie mixtă)

 

1. Căsătoria între doi cetăţeni români

Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria locului de domiciliu ori de reşedinţă al unuia dintre ei.

Prin excepţie, căsătoria poate fi încheiată în altă unitate administrativ-teritorială decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi au reşedinţa viitorii soţi, numai cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria.

Căsătoria se poate încheia şi în afara sediului S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei competente, cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele şi alte locuri în aer liber, la cererea viitorilor soţi, cu aprobarea primarului.

Căsătoria se încheie după 10 zile de la afişarea declaraţiei de căsătorie. Primarul unităţii administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria poate să încuviinţeze, pentru motive temeinice, încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului legal.

Dacă de la data depunerii declaraţiei de căsătorie au trecut 30 de zile şi căsătoria nu a fost încheiată ori dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială, aceştia vor face o nouă declaraţie de căsătorie.

În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor menţiona următoarele:

• că nu există niciun impediment legal la căsătorie;
• numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei; viitorii soţi pot conveni să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite; de asemenea un soţ poate să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite;
• regimul matrimonial ales; viitorii soţi pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legală, *separaţia de bunuri sau *comunitatea convenţională;
• naţionalitatea.

Odată cu declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor prezenta următoarele documente:

• documentul cu care se face dovada identităţii şi a domiciliului/reşedinţei, după caz, în original;
• certificatul de naştere, în original;
• certificatul medical privind starea sănătăţii, valabil 14 zile de la data emiterii şi care trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu căsători (certificat prenupţial);
• acte traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, în original, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare dacă este cazul (certificatul de deces al fostului soţ, certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei, sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă).

În situaţia în care viitorii soţi stabilesc un alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale, aceştia vor prezenta *convenţia matrimonială autentificată de către notarul public.

Dovada identităţii pentru cetăţenii români se poate face cu buletinul de identitate, cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, care trebuie să fie valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei.

În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate (C.R.D.S.), aceştia se vor legitima cu paşaportul aflat în termen de valabilitate, respectiv cu C.I.P. C.R.D.S.

În aceeaşi zi cu primirea declaraţiei de căsătorie, ofiţerul de stare civilă dispune publicarea acesteia, prin afişarea în extras, într-un loc special amenajat, la sediul primăriei unde urmează să se încheie căsătoria, precum şi pe pagina de internet a acesteia.

Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există o piedică legală ori dacă alte cerinţe ale legii nu sunt îndeplinite. Opunerea la căsătorie se va face numai în scris, cu arătarea dovezilor pe care ea se întemeiază.

Căsătoria nu poate fi dovedită decât prin certificatul de căsătorie, eliberat pe baza actului întocmit în registrul actelor de stare civilă.

 

2. Căsătoria între un cetăţean român şi un cetăţean străin (căsătorie mixtă)

 

I. Legitimarea cetăţenilor străini la încheierea căsătoriei

Cetăţenii străini care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor face dovada identităţii şi a dreptului de şedere, astfel:

a) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European: cu documentul de identitate sau paşaportul emise de statul ai căror cetăţeni sunt;

b) Străinii din statele terţe: cu paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României;

c) Apatrizii: cu paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporară sau permanentă;

d) Cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România: cu document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau cu documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară-protecţie umanitară condiţionată;

e) Cetăţenii străini solicitanţi de azil în România: cu paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate;

*Rezidenţii străini fac dovada domiciliului/reşedinţei cu documentul eliberat de I.G.I.

*Documentele de identitate şi viza de intrare pe teritoriul României trebuie să fie valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei.

II. Cetăţenii străini la depunerea dosarului de căsătorie trebuie să prezinte, pe lîngă documentele enumerate mai sus, şi documentul eliberat sau autentificat de misiunea diplomatică a statului de cetăţenie acreditată în România, din care să rezulte că cetăţeanul străin îndeplineşte condiţiile de fond prevăzute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru a încheia căsătoria în România.

Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă şi de dreptul familiei vor prezenta documente eliberate de autorităţile competente din ţările respective, datate recent – maxim 3 luni de la emitere, ori care au prevăzut în conţinut termenul de valabilitate. Aceste state sunt următoarele: Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreea, Croaţia, Cuba, Republica Franceză, Republica Macedonia, Republica Moldova, Republica Muntenegru, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară, Ucraina.

Documentele eliberate de aceste state sunt SCUTITE DE APOSTILARE şi SUPRALEGALIZARE.

III. Cetăţenii ale căror state nu au misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră acreditat în România vor da declaraţii pe proprie răspundere, autentificate de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei.

IV. Cetăţenii străini vor prezenta şi declaraţii notariale din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România.

V. Reglementări speciale la încheierea căsătoriei dintre un cetăţean român şi un cetăţean străin aparţinând unuia din următoarele state: Israel, Norvegia, Elveţia, Arabia Saudită, Kuwait, Germania, Ucraina, Republica Moldova, Olanda, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Cuba, India, Ungaria, Georgia, Republica Chile, Spania, R. Slovacia, Canada şi Maroc, SUA .

Pentru mai multe informaţii vă veţi adresa ofiţerului de stare civilă delegat din cadrul S.P.C.L.E.P. / primăriei în a cărei rază administrativ teritorială urmează să se încheie căsătoria.

VI. Documentele administrative emise de statele semnatare ale Convenţiei de la Haga, cu excepția statelor membre ale Uniunii Europene, vor fi în mod obligatoriu APOSTILATE.

VII. Documentele administrative emise de autorităţile care nu au ratificat Convenţia de la Haga şi nu au tratate/convenţii/acorduri încheiate cu România, vor fi în mod obligatoriu supralegalizate, în conformitate cu prevederile art. 1093 alin. 2 din Codul de Procedură Civilă.

SUPRALEGALIZARE - pe lângă ştampila organului emitent, actul trebuie să aibă ştampila Ambasadei sau a Consulatului român din statul de origine, sau a Ambasadei ori Consulatului statului de origine din România şi, în ambele situaţii, ştampila Ministerului Afacerilor Externe - Direcţia Generală Afaceri Consulare - Biroul Legalizări Documente.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
DEPARTAMENTUL CONSULAR
BIROUL LEGALIZĂRI DOCUMENTE
https://www.mae.ro/node/6869

Adresa: Aleea Alexandru nr.24, sector 1, Bucureşti
Telefon 021.319.68.75
e-mail: legalizari@mae.ro

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

De luni până vineri, inclusiv
orele: 09:00 – 12:00; 13:00 – 16:00

Supralegalizarea se efectuează în ziua depunerii cererii.

 

VIII. În cazul persoanelor care au statutul de refugiat sau de solicitant de azil în România şi au dobândit cetăţenia română, documentele de stare civilă sunt exceptate de la apostilare sau supralegalizare.

IX. Când viitorii soţi au locul naşterii în România şi se legitimează cu documente de identitate eliberate de autorităţile altui stat, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naştere şi documentul de legitimare rezultă că au intervenit modificări în statutul civil, se procedează mai întâi la înscrierea, pe marginea actului de naştere a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primeşte declaraţia de căsătorie.

 

3) ÎNREGISTRAREA DECESULUI

 

Actul de deces se întocmeşte la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria localităţii pe raza căreia s-a produs decesul ori s-a găsit cadavrul.

Termenele pentru declararea şi înregistrarea decesului:

• 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei, în situaţia în care cauza decesului este naturală; în acest termen se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul, cât şi ziua în care se face declaraţia.
• 48 de ore, calculat din momentul decesului sau al găsirii, când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum şi în cazul găsirii unui cadavru.

Odată cu declaraţia de deces, declarantul va depune şi următoarele acte:

• certificatul medical constatator al decesului, întocmit şi semnat de medicul sau cadrul mediu sanitar care a făcut constatarea, în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări, înscrisă cu majuscule;
• certificatul de naştere şi de căsătorie, după caz;
• actul de identitate al celui decedat;
• documentul de evidenţă militară, pentru persoanele supuse obligaţiunilor militare.

În cazurile în care declarantul nu poate prezenta certificatele de stare civilă şi/sau actul de identitate al persoanei decedate, va declara în scris motivul neprezentării acestora şi datele de stare civilă ale decedatului.

Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum şi în cazul găsirii unui cadavru, fie că este sau nu identificat, înregistrarea se face în baza certificatului medical constatator al decesului şi a dovezii eliberată de poliţie sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces.

În cazul în care decesul nu a fost declarat în termenele legale, întocmirea actului de deces se face numai cu aprobarea parchetului, iar declaraţia se face în scris, arătând motivele întârzierii.

Întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive declarative de moarte, se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, după caz, de către S.P.C.L.E.P. / primăria unităţii administrativ-teritoriale de la:

• locul de naştere al celui declarat mort;
• domiciliul celui declarat mort, în cazul în care actul de naştere a fost întocmit la autorităţile locale din străinătate;
• domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morţii, în situaţia în care locul naşterii şi domiciliul decedatului nu sunt cunoscute.

 

4) ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE STARE CIVILĂ

 

Certificatele de stare civilă se eliberează numai cetăţenilor care posedă act/document de identitate valabil, atât la data depunerii cererii, cât şi la data eliberării, care poate fi:

• buletinul de identitate/cartea de identitate  sau  cartea de identitate provizorie- pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară;
• paşaportul CRDS -  pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate; dacă paşaportul este expirat, structura de stare civilă efectuează verificări la structura de evidenţă a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P., prin care se stabilesc datele cu care cetăţeanul român este înscris în R.N.E.P.; eliberarea certificatului de stare civilă se face în baza acestor verificări şi a paşaportului expirat sau a titlului de călătorie, dupa caz;
• documentul de identitate sau paşaportul emis de statul aparţinător -  pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European;
• paşaportul emis de statul ai cărui cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României –  pentru cetăţenii străini din statele terţe.

În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în ţară , când aceştia solicită eliberarea unui certificat de stare civilă şi  nu deţin act de identitate valabil , vor fi îndrumaţi ca în prealabil să se prezinte la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor pentru eliberarea unei  cărţi de identitate provizorii. În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate  ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în ţară şi au paşaportul românesc pierdut/furat/deteriorat sau nu au avut niciodată paşaport românesc li  se eliberează certificate pe baza documentului valabil eliberat de autorităţile străine.

Certificatele de naştere se eliberează numai titularilor sau reprezentanţilor legali ai acestora.  Minorilor cu vârsta sub 14 ani şi minorilor cu vârsta peste 14 ani care nu au avut niciodată act de identitate, li se eliberează certificatul de naştere la cererea părinţilor sau a reprezentantului legal. Persoanelor puse sub interdicţie li se eliberează certificatul de naştere la cererea reprezentantului legal.Minorilor cu vârsta de peste 14 ani, titulari de acte de identitate vor solicita eliberarea certificatul de naştere în nume propriu.

Certificatul de căsătorie se poate elibera unuia dintre soţi sau, la cerere, ambilor soţi.  Pentru soţul supravieţuitor sau, în caz de divorţ, pentru motive întemeiate, se pot elibera certificate de căsătorie, cu menţiunile corespunzătoare. Certificatul de deces se eliberează membrilor familiei defunctului (soţia şi copiii, rude ale decedatului, până la gradul al IV-lea, inclusiv) sau altor persoane îndreptăţite (persoane stabilite prin testament ori, care potrivit legii, sunt obligate să dispună cu privire la înmormântare – angajate prin contract).

Certificatele de stare civilă se pot elibera şi altor persoane împuternicite prin procură specială, precum şi avocaţilor împuterniciţi de către titulari sau de către reprezentanţii legali ai acestora, în baza împuternicirii avocaţiale.

Solicitarea eliberării certificatelor de stare civilă se poate face atât la S.P.C.L.E.P. / primăria care are în păstrare registrele în care au fost înregistrate actele, cât şi la S.P.C.L.E.P. / primăria locului de domiciliu/reşedinţă petiţionar.

În cazul cetăţenilor străini sau persoanelor fără cetăţenie care au domiciliul pe teritoriul României , ale căror acte de stare civilă au fost întocmite în registrele române, li se eliberează certificate de stare civilă în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenilor români.  Dacă titularul actului şi-a schimbat numele şi/sau prenumele în străinătate iar această menţiune nu este înscrisă pe marginea actului, odată cu cererea se prezintă și paşaportul, precum şi traducerea documentului din care să rezulte schimbarea de nume.

 

5) ELIBERAREA EXTRASELOR MULTILINGVE ALE ACTELOR DE STARE CIVILĂ

 

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind naşterea, căsătoria sau decesuleliberate de autorităţile române sunt documente cu aceeaşi putere doveditoare ca şi certificatele de stare civilă şi se folosesc de către titulari şi persoanele îndreptăţite în faţa autorităţilor străine din statele părţi la Convenţia nr. 16  (Lista statelor semnatare ale Convenţiei de la Viena), precum şi în faţa misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, cu excepţia situaţiei când necesitatea prezentării certificatului de stare civilă în original în faţa acestor autorităţi este prevăzută în mod expres prin dispoziţiile legale în vigoare.

Extrasele multilingve eliberate de către autorităţile competente ale statelor părţi la această convenţie, altele decât România, sunt recunoscute de către autorităţile şi instituţiile române fără traducere, apostilare, legalizare sau altă formalitate echivalentă.

Cererea  privind eliberarea extrasului multilingv poate fi adresată S.P.C.L.E.P. ori, după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale:

a) care are în păstrare actul de stare civilă;

b) de la locul de domiciliu/reşedinţă al solicitantului.

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind naşterea şi/sau căsătoria se eliberează titularilor sau reprezentanţilor legali ai acestora, iar extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind decesul se eliberează membrilor familiei ori altor persoane îndreptăţite.

Extrasele multilingve se pot elibera şi altor persoane împuternicite prin procură specială, în original (notarială sau consulară).

Extrasele multilingve se eliberează numai cetăţenilor care posedă  act/document de identitate valabil , atât la data depunerii cererii, cât şi la data eliberării, care poate fi:

• buletinul de identitate/cartea de identitate  sau  cartea de identitate provizorie- pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară;  minorii în vârstă de peste 14 ani , deţinători sau nu ai unui act de identitate, au dreptul să solicite şi să primească extrase multilingve de naştere sau de căsătorie în nume propriu,  asistaţi, după caz,  de unul dintre părinţi sau de tutore, care semnează cererea de eliberare a extrasului multilingv;
• paşaport valabil -  pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi străinii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România;
• documentul de identitate sau paşaportul emise de statul aparţinător -  pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene  şi ai Confederaţiei Elveţiene;
• permis de şedere temporar sau pe termen lung ori,  după caz,  paşaport , emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954, la care România a aderat prin Legea nr. 362/2005 – pentru apatrizii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România.

La cerere, solicitanţilor li se pot elibera concomitent mai multe extrase multilingve completate în baza aceluiaşi act de stare civilă.

 

DIRECŢIA PENTRU EVIDENŢA PERSOANELOR ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE Bucureşti, prin Serviciul central de stare civilă ,  întreprinde măsuri pentru procurarea extraselor multilingve, la cererea următoarelor categorii de persoane fizice:

a) străini care s-au adresat misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România şi ale căror acte şi fapte de stare civilă s-au produs şi s-au înregistrat în România;

b) cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care s-au adresat misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României sau Ministerului Afacerilor Interne;

c) apatrizi care s-au adresat misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României sau Ministerului Afacerilor Interne şi ale căror acte şi fapte de stare civilă s-au produs şi s-au înregistrat în România.

 

DIRECŢIA PENTRU EVIDENŢA PERSOANELOR ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE Bucureşti  poate primi cereri de procurare a extraselor multilingve, pentru persoanele menţionate mai sus, prin intermediul:

a) misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare străine acreditate în România, pentru cetăţenii statelor pe care le reprezintă;

b) misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale României, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi pentru apatrizi;

c) Ministerului Afacerilor Interne, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi apatrizii care s-au adresat direct acestei instituţii.

 

Lista statelor semnatare ale Convenţiei de la Viena

 

 

6) TRANSCRIEREA/ÎNSCRIEREA CERTIFICATELOR DE STARE CIVILĂ  

 

a) TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR ŞI A EXTRASELOR DE STARE CIVILĂ PROCURATE DIN STRĂINĂTATE

Actele de stare civilă ale cetăţenilor români întocmite de autorităţile străine, se  TRANSCRIU   obligatoriu   în registrele de stare civilă române ,  în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului ori extrasului de stare civilă . 

TRANSCRIEREA  certificatelor ori extraselor de stare civilă procurate din străinătate, pentru cetăţenii români, se efectuează cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului, cu avizul prealabil al Serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor.

Cererile de transcriere se fac în  nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială , autentificată, apostilată sau supralegalizată, după caz, şi se depun la S.P.C.L.E.P. sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului, se aprobă de către primar, după ce s-a obţinut avizul prealabil al S.P.C.J.E.P.

Minorii în vîrstă de peste 14 ani solicită transcrierea certificatelor de naştere în nume propriu asistaţi de unul dintre părinţi sau, după caz de tutore,  ori prin împuternicit cu procură specială  (excepţie făcând cazurile de redobândire sau acordare cetăţenie română) ; în situaţia în care părinţii au domicilii diferite,   S.P.C.L.E.P. / primăria competent(ă)  privind transcrierea certificatului de naştere poate fi  oricare din cele două pe a căror rază au domiciliul părinţii minorului .

Pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani, ai căror părinţi au domiciliul în străinătate, cererea de transcriere a certificatelor de naştere se depune la S.P.C.L.E.P./primăria ultimului loc de domiciliu avut de părinţi în România, iar în cazul în care au avut domicilii diferite, la ultimul domiciliu al unuia dintre părinţi.

Pentru cetăţenii români cu vârsta peste 18 ani care au domiciliul în străinătate, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul loc de domiciliu avut în ţară,  iar dacă nu au avut domiciliul în România  (cu excepţia celor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română în temeiul art. 10 şi 11 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare),  primarului sectorului 1 al municipiului Bucureşti.

* Cetăţenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română  în temeiul art. 10 şi 11 din Legea nr. 21/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare  şi care nu au avut niciodată domiciliul în România, adresează cererea de transcriere după cum urmează:

• primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti;
• primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ.

* În aceste situaţii cererea de transcriere/înscriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve de stare civilă se depune numai PERSONAL de către titulari sau reprezentanţii legali ai acestora, în termen de 90 de zile de la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România.

Pentru minori cererea de transcriere/înscriere poate fi depusă de către unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul legal, iar cei care au împlinit vârsta de 14 ani pot solicita şi personal.

Cetăţenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română  şi care au avut domiciliul în România  depun cerea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve de stare civilă la S.P.C.L.E.P. / primăria unităţii administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia se află:

• ultimul loc de domiciul avut în ţară, înainte de pierderea cetăţeniei române;
• adresa imobilului în care a locuit înainte de dobândirea cetăţeniei române, înscrisă în documentul eliberat de structura pentru imigrări (permisul de şedere pe termen lung eliberat de I.G.I.).

În cazul  transcrierii certificatului de căsătorie, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale de  la domiciliul comun al soţilor , iar dacă soţii au  domicilii diferite, la  oricare din cele două primării  pe raza căreia aceştia au domiciliul.

În cazul  transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale  a locului de domiciliu al solicitantului  sau primarului unităţii administrativ-teritoriale  de la ultimul domiciliu avut în ţară de către persoana decedată .

 

Cererea de transcriere este însoţită de următoarele documente:

 

• certificatul sau extrasul de stare civilă eliberat de autorităţile străine, cu respectarea prevederilor legale privitoare la apostilare sau supralegalizare, după caz, în original, copie şi traducere legalizată;
• actul de identitate sau paşaportul, după caz (titular/solicitant), în original;
• în cazul transcrierii certificatelor de naştere, se vor prezenta certificatele de naştere şi/sau căsătorie ale părinţilor, în original;
• declaraţia părintelui care solicită transcrierea cu privire la domiciliul minorului, în cazul în care părinţii au domicilii diferite, dată în faţa ofiţerului de stare civilă delegat; în cazul în care transcrierea este solicitată prin împuternicit, se va ataşa   declaraţia notarială a părintelui  cu privire la  domiciliul minorului ;
• în cazul transcrierii certificatelor de căsătorie, se vor prezenta certificatele de naştere ale celor doi soţi,în original;
• în cazul în care în certificatul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor după căsătorie, se vor anexa  declaraţii autentificate, din partea soţului cetăţean român sau a ambilor soţi cetăţeni români, cu privire la numele purtat după căsătorie.  Declaraţiile vor fi date în ţară la un notar public ori la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate, sau la un notar public străin, caz în care vor trebui să aibă aplicată apostila conform prevederilor Convenţiei de la Haga;
• declaraţia din partea titularului actului ori a reprezentantului legal, dată în faţa ofiţerului de stare civilă delegat, din care să rezulte că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit; în cazul în care transcrierea este solicitată prin împuternicit, se va ataşa   declaraţia notarială a persoanei care împuterniceşte  referitoare la acest aspect;
• declaraţia notarială  a ambilor soţi  din care să rezulte legea aplicabilă efectelor căsătoriei, română ori străină după caz, în situaţia în care în certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la regimul matrimonial ales (căsătorii încheiate după data de 01.10.2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare):
• în cazul în care legea aplicabilă este legea română, se declară şi regimul matrimonial ales,  comunitatea legală, separaţia de bunuri, comunitatea convenţională , în ultimele două cazuri prezentându-se şi convenţia matrimonială autentificată de notarul public;
• în situaţia în care legea aplicabilă este legea străină şi totodată se prezintă o convenţie matrimonială încheiată în străinătate, aceasta trebuie apostilată sau supralegalizată, după caz;
• certificatul de cetăţenie eliberat de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie ori de autoritatea română din străinătate, ambasadă sau consulat.

Certificatele sau extrasele de stare civilă, precum şi traducerile acestora, dacă sunt făcute în străinătate, vor fi în mod obligatoriu apostilate sau supralegalizate, după caz, cu excepţia:

• celor eliberate de state cu care România are încheiate tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică, care prevăd scutirea de apostilare sau supralegalizare;
• celor eliberate de  statele membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu  Regulamentul UE 1191/2016 (însoţite în toate cazurile de formularele standard multilingve).

Cetăţenii ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent aceste localităţi se găsesc pe teritoriul altor state, pot solicita, potrivit legii, întocmirea actelor de stare civilă la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia îşi are domiciliul solicitantul, pe baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găseşte în păstrarea Arhivelor Naţionale.

 

b) ÎNSCRIEREA ÎN REGISTRELE DE STARE CIVILĂ ROMÂNE DE LA MISIUNILE DIPLOMATICE SAU OFICIILE CONSULARE DE CARIERĂ ALE ROMÂNIEI A CERTIFICATELOR DE STARE CIVILĂ ELIBERATE DE AUTORITĂŢILE  STRĂINE  

Cetăţenii români aflaţi în străinătate  pot solicita înscrierea care îi priveşte în registrele de stare civilă române de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în cazul în care înregistrarea actului sau faptului de stare civilă a fost făcută în prealabil la autoritatea din statul de reşedinţă; înscrierea se face cu aprobarea şefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, iar refuzul acestora se motivează.

Cererea de înscriere în registrele de stare civilă române se depune la misiunea diplomatică sau la oficiul consular de carieră al României din ţara unde a fost făcută înregistrarea în prealabil ori din ţara aflată în circumscripţia consulară respectivă.

Cererea va fi însoţită de documentele enumerate mai sus .

Pentru  înscrierea  în registrele de stare civilă ale misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României  a certificatelor/extraselor de naştere , cererea va fi făcută de unul dintre părinţi, de minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, asistat de unul dintre părinţi sau, după caz, de tutore, ori prin împuternicit cu procură specială.

Pentru  înscrierea   certificatelor/extraselor de căsătorie , cererea va fi făcută de soţul cetăţean român, în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială; întocmirea actului se va face numai în condiţiile în care s-a stabilit că soţul cetăţean român are înscrise în registrele de stare civilă române toate modificările intervenite în statutul civil; dovada se face prezentând certificatul de naştere sau, după caz, de căsătorie, cu toate menţiunile înscrise, eliberat de autorităţile din ţară.

Pentru  înscrierea certificatelor/extraselor de deces , cererea va fi făcută de unul dintre membrii familiei sau de către o altă persoană îndreptăţită.

Certificatele/extrasele, precum şi procura specială trebuie să fie apostilate sau legalizate de autoritatea competentă, conform practicii locale  (Informare cu privire la conţinutul Regulamentului UE 2016/1191 ).

 

 

7) ELIBERAREA CERTIFICATELOR PRIVIND DOMICILIUL ÎNREGISTRAT ÎN REGISTRUL NAŢIONAL DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR

Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date eliberează certificate privind domiciliul înregistrat în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor, care urmează să fie folosite în străinătate, în scopul valorificării unor drepturi sau al apărării intereselor cetăţenilor români. Cererile pentru eliberarea acestor certificate se pot depune la Serviciul public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor (D.G.E.P. Mureş), Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu al titularului sau la sediul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date Bucureşti (D.E.P.A.B.D. Bucureşti), petentul prezentând actul de identitate.

Cererea de eliberare a certificatelor se poate face în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială, autentificată în ţară de un notar public, iar în străinătate de misiunea diplomatică sau de oficiul consular al României din statul de reşedinţă. Procurile date în străinătate la notarii publici străini vor fi în mod obligatoriu apostilate sau supralegalizate, după caz, cu excepţia celor întocmite în statele cu care România are încheiate tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică, care prevăd scutirea de apostilare sau supralegalizare.

• Model de cerere către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date Bucureşti pentru eliberarea unui certificat privind domiciliul înregistrat în R.N.E.P.
• Model de cerere către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date Bucureşti pentru eliberarea unui certificat privind domiciliul înregistrat în R.N.E.P., depusă prin împuternicit
• Model de cerere către Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor Mureş pentru înaintarea la D.E.P.A.B.D. Bucureşti a cererii privind domiciliul înregistrat în R.N.E.P.
• Model de cerere către Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor Mureş pentru înaintarea la D.E.P.A.B.D. Bucureşti a cererii privind domiciliul înregistrat în R.N.E.P., depusă prin împuternicit.
• Model de cerere către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date Bucureşti pentru eliberarea formularului standard multilingv care să însoţească certificatul privind domiciliul înregistrat în R.N.E.P.
• Model de cerere către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date Bucureşti, depusă prin împuternicit, pentru eliberarea formularului standard multilingv care să însoţească certificatul privind domiciliul înregistrat în R.N.E.P.

8) PROCEDURA SCHIMBĂRII DE NUME PE CALE ADMINISTRATIVĂ

Este reglementată de Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie şi/sau a prenumelui, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă va depune o cerere la S.P.C.L.E.P., sau după caz, la primăria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul, în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială ori împuternicire avocaţială.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate vor depune cererea la S.P.C.L.E.P., sau după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în România, iar dacă nu au avut vreodată domiciliul în ţară, la D.S.C. – Sector 1 Bucureşti.

Cererea de schimbare a numelui trebuie să fie motivată şi să fie însoţită  de următoarele acte :

• copii de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;
• un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui,  exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an ;
• consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie purtat în timpul căsătoriei;
• copia de pe decizia de aprobare a autorităţii tutelare, în cazurile prevăzute de art.7 din O.G. nr. 41/2003 *;
• cazierul judiciar al solicitantului, valabil la data depunerii cererii (inclusiv pentru minorii de peste 14 ani);
• cazierul fiscal ale solicitantului, valabil la data depunerii cererii;
• orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate vor depune în locul cazierului fiscal  o declaraţie notarială din care să rezulte faptul persoana în cauză nu are datorii faţă de statul român .

Sunt considerate ca  întemeiate  cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
b) când persoana în cauza a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
c) când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
d) când persoana în cauză are numele de familie sau prenumele format din mai multe cuvinte, de regulă reunite, şi doreşte schimbarea acestuia;
e) când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
f) când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere;
g) când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor;
h) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;
i) când soţii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite şi ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naştere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;
j) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, însă, întrucât nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
k) când prenumele purtat este specific sexului opus;
l) când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia;
m) alte asemenea cazuri temeinic justificate.

Sunt de asemenea considerate  justificate  şi cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

a) când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;
b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;
c) când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută  prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;
d) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi celălalt soţ se recăsătoreşte şi, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;
e) când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredinţaţi spre creştere şi educare, cu consimţământul fostului soţ, dat în formă autentică;
f) când părinţii au divorţat, iar copiii încredinţaţi spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;
g) când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie;
h) când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei.

*O.G.nr.41/2003

Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinţi sau, cu încuviinţarea autorităţii tutelare, de către tutore. Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la schimbarea numelui, va hotărî autoritatea tutelară. Când cererea este făcută  de unul dintre părinţi, este necesar acordul celuilalt părinte, dat în formă autentică.  Acordul nu este necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdicţie ori este declarat judecătoreşte dispărut sau decăzut din drepturile părinteşti.

Când minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnată şi de acesta.

Pentru persoana pusă sub interdicţie, cererea de schimbare a numelui se face de către tutore, cu încuviinţarea autorităţii tutelare. În cazul în care părinţii copilului sunt decedaţi, necunoscuţi, puşi sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi ori dispăruţi sau decăzuţi din drepturile părinteşti şi nu a fost instituită tutela, în cazul în care copilul a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, precum şi în cazul în care instanţa judecătorească nu a hotărât încredinţarea copilului unei familii sau unei persoane, în condiţiile legii, cererea de schimbare a numelui minorului se face de către serviciul public specializat pentru protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean, ori, după caz, a consiliului local municipal, orăşenesc, comunal sau al sectorului municipiului Bucureşti.

 

9) ÎNSCRIEREA DE MENŢIUNI ÎN ACTELE DE STARE CIVILĂ ROMÂNE PRIVIND SCHIMBĂRILE DE NUME ŞI/SAU PRENUME EFECTUATE DE CETĂŢENII ROMÂNI ÎN STRĂINĂTATE

 

Modificările intervenite în statutul civil al cetăţenilor români aflaţi în străinătate se înscriu de ofiţerul de stare civilă delegat prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă, cu aprobarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date Bucureşti.

Înscrierea acestor menţiuni se face în baza cererilor adresate fie misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României acreditat în statul de reşedinţă, fie S.P.C.L.E.P./primăriei care are în păstrare actele de stare civilă ale solicitanţilor, în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială ori împuternicire avocaţială. În procură este necesar să se facă referire în mod expres la faptul că persoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi atât în vederea depunerii documentelor pentru înscrierea menţiunii, cât şi a ridicării noilor certificate de la oficiile de stare civilă unde sunt înregistrate actele de stare civilă ale acestora.

Cererea va fi însoţită  de următoarele documente:

1. documentul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, emis de autorităţile  străine, în original şi copii (o copie va rămâne la cerere şi câte o copie la fiecare dintre certificatele ce urmează a fi schimbate);
2. traducerea legalizată a documentului, în original şi copii (o copie va rămâne la cerere şi câte o copie la fiecare dintre actele în baza cărora au fost emise certificatele ce urmează a fi schimbate); traducerea se va face la un notar public din ţară, la misiunea diplomatică ori la oficiul consular de carieră al României din ţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar străin, cu respectarea prevederilor legale de apostilare sau supralegalizare, după caz;
3. certificatul de naştere şi/sau căsătorie al persoanei pentru care se solicită înscrierea menţiunii, în original;
4. documentele cu care se face dovada identităţii, în original (paşaport străin, paşaport românesc, dacă este cazul).

În situaţia în care solicitantul deţine numai paşaportul emis de către autorităţile străine pe noul nume fără a fi în posesia actului administrativ (notarial, judecătoresc, după caz) de schimbare a numelui şi/sau  prenumelui în străinătate, sunt aplicabile prevederile art. 4 alin.(2) lit. b) şi e) din O.G. nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

10) ÎNSCRIEREA DE MENŢIUNI ÎN ACTELE DE STARE CIVILĂ ROMÂNE PRIVIND HOTĂRÂRILE DE DIVORŢ PRONUNŢATE ÎN STRĂINĂTATE

 

Cererea prin care se solicită înscriere menţiunilor de căsătorie şi de desfacere a acesteia se depune la S.P.C.L.E.P. / primăria care are în păstrare actul de naştere al soţului care solicită înscrierea acestora. În situaţia în care căsătoria a fost înregistrată în România, cererea de înscriere a menţiunii de divorţ se depune la S.P.C.L.E.P. / primăria care are în păstrare actul de căsătorie.

Toate deciziile de divorţ (hotărâri judecătoreşti, decizii emise de autorităţile administrative şi religioase) pronunţate în statele terţe (în afara celor din spaţiul UE şi a celor cu care România are încheiate tratate/convenţii) vor fi recunoscute de tribunalul competent şi vor fi înscrise în registrele de stare civilă române fără avizul D.E.P.A.B.D. Bucureşti.

În acest caz, cererea va fi însoţită de hotărârea străină şi traducerea acesteia, în copie, hotărârea  de recunoaştere pronunţată de instanţa competentă din România, definitivă şi irevocabilă, în original, precum şi de declaraţia notarială a soţilor/soţului care solicită înscrierea menţiunii de divorţ, din care să rezulte numele pe care aceştia/acesta îl poartă în urma divorţului, în situaţia în care din sentinţă nu reiese acest lucru.

Avizul D.E.P.A.B.D. se solicită pentru înscrierea pe marginea actelor de stare civilă prin menţiune a hotărârilor pronunţate în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele cu care România are încheiate tratate/convenţii sau acorduri privind asistenţa juridică în materie civilă şi care sunt recunoscute de plin drept în România.

În acest caz, cererea va fi însoţită de hotărârea străină în original, copie şi traducerea legalizată, precum şi declaraţia notarială a soţilor/soţului care solicită înscrierea menţiunii de divorţ, din care să rezulte numele pe care aceştia/acesta îl poartă în urma divorţului, în situaţia în care din sentinţă nu reiese acest lucru.

Observaţie: în situaţia în care se solicită şi înscrierea menţiunii de căsătorie, se va ataşa certificatul/extrasul de căsătorie străin apostilat sau supralegalizat, după caz, în original, copie şi traducerea legalizată.

De asemenea, statelor membre ale UE li se aplică Regulamentul CE 2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, în sensul că, pe lângă hotărârea judecătorească străină definitivă care să întrunească toate condiţiile necesare în vederea stabilirii autenticităţii sale, se va prezenta certificatul prevăzut la art. 39 conform Regulamentului de mai sus.

 

 

11) CODUL NUMERIC PERSONAL

 

CODUL NUMERIC PERSONAL (C.N.P.)  reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.

Atribuirea codului numeric personal de către ofiţerul de stare civilă se face pe baza datelor înscrise în actul de naştere, cu privire la sex şi data naşterii.

Codul numeric personal atribuit unei persoane nu poate fi schimbat decât în cazurile în care se modifică, potrivit legii, datele privind sexul şi data naşterii, ori când a fost atribuit în mod eronat.

Modificarea codului numeric personal atribuit sau înscris greşit în actele de stare civilă se face la cererea persoanei în cauză sau a reprezentantului legal al acesteia, ori din oficiu, numai cu avizul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor şi cu aprobarea primarului.

Pentru persoanele născute înaintea datei de 1 ianuarie 1980 care nu au atribuit C.N.P., acordarea de C.N.P. se realizează astfel:

1. pentru cetăţenii români născuţi în România, S.P.C.L.E.P. de la locul de domiciliu, în momentul eliberării unui nou act de identitate solicită acordarea unui C.N.P. la  D.E.P.A.B.D., prin intermediul S.P.C.J.E.P.
2. pentru cetăţenii români născuţi în străinătate şi ale căror acte de naştere au fost transcrise/înscrise în registrele de stare civilă române, C.N.P. se atribuie de către D.E.P.A.B.D. prin B.J.A.B.D.E.P, la solicitarea structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P., concomitent cu avizarea cererii de transcriere sau ulterior înscrierii.

În cazul solicitării de C.N.P. necesar eliberării paşaportului simplu electronic cu date biometrice incluse, cererea tip ( model de cerere depusă personal  sau prin  împuternicit ) se depune de către solicitant la S.P.C.J.E.P., însoţită de următoarele documente, în original și copie

• certificatul de naştere şi de căsătorie, dacă este cazul;
• documentul de identificare valabil (act de identitate sau paşaport, eliberat de autorităţile străine);
• paşaportul românesc;
• documentul prin care face dovada cetăţeniei române;
• procură specială şi actul de identitate al împuternicitului, după caz.

 

12) RECTIFICAREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ

 

Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe maginea acestora, reprezintă procedura administrativă de îndreptare a unor erori materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă, în temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul prealabil al D.G.E.P.

Cererea de rectificare a actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea, completată conform anexei nr. 53 din HG nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, cu modificările și completările ulterioare, însoţită de actele doveditoare, se depune de către persoana interesată la S.P.C.L.E.P. sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori, după caz, la S.P.C.L.E.P. sau la primăria de la locul de domiciliu.

Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile prin emiterea dispoziţiei de către primarul localităţii, care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii.

Actele de stare civilă întocmite ca urmare a transcrierii/înscrierii în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă încheiate în străinătate se rectifică numai în următoarele situaţii:

   a) când eroarea se datorează autorităţilor locale străine care au înregistrat iniţial actul şi persoana interesată prezintă documentul eliberat de autorităţile străine;
   b) când eroarea se datorează ofiţerului de stare civilă delegat care a transcris/înscris actul;
   c) când eroarea se datorează traducerii prezentate.

Potrivit prevederilor art. 93 alin. 1 din H.G. nr.64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, în baza documentului eliberat de autorităţile străine, se operează menţiunea de rectificare a actului de stare civilă numai cu aprobarea D.E.P.A.B.D. Bucureşti.

Cererea privind rectificarea actelor de stare civilă române întocmite ca urmare a transcrierii/înscrierii în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă încheiate în străinătate în baza documentului de rectificare eliberat de autorităţile străine va fi însoţită de următoarele documente:

• documentul de rectificare, eliberat de autorităţile străine, în original şi copie, cu respectarea prevederilor legale de apostilare sau supralegalizare, după caz;
• traducerea legalizată a documentului, în original şi copie;
• certificatul de naştere şi/sau căsătorie al persoanei pentru care se solicită rectificarea, în original şi copie;
• extras pentru uz oficial de pe actul de stare civilă, ex. I şi II;
• copie după actul de identitate al solicitantului.

 

13) DIVORŢUL PE CALE ADMINISTRATIVĂ

 

Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria / S.P.C.L.E.P. care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia/căruia se află ultima locuinţă comună a soţilor, însoţită de:

• certificatele de naştere şi căsătorie ale soţilor, în original;
• documentele cu care se face dovada identităţii, în original;
• buletinul de identitate/cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie-pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară;
• paşaportul - pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate;
• documentul de identitate sau paşaportul emis de statul aparţinător - pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European;
• paşaportul emis de statul ai cărui cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României – pentru cetăţenii străini din statele terţe.

Documentele de identitate şi viza de intrare pe teritoriul României trebuie să fie valabile  atât la depunerea cererii, cât şi la data eliberării certificatului de divorţ.

În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere:

a)  că este de acord cu desfacerea căsătoriei;
b)  că nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta;
c)  că nu este pus sub interdicţie;
d)  că nu a mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei;
e)  adresa ultimei locuinţe comune;
f)  numele pe care fiecare, sau, după caz, numai unul dintre aceştia urmează să îl poarte după desfacerea căsătoriei.

După înregistrarea cererii, se acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate  de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, daca soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat, aceştia vor completa în faţa ofiţerului de stare civilă delegat, o declaraţie prin care îşi menţin cererea de desfacere a căsătoriei.

Odată întrunite condiţiile legale, ofiţerul de stare civilă delegat constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de divorţ foştilor soţi în termen de maxim 5 zile lucrătoare.

Data eliberării certificatului de divorţ constituie data la care este desfăcută căsătoria.

În termen de 15 zile de la data desfacerii căsătoriei, fostul soţ care îşi schimbă numele de familie prin divorţ este obligat să-şi preschimbe actul de identitate.

Taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe cale administrativă este stabilită prin hotărâre a Consiliului Local al municipiului, oraşului, comunei, după caz.

 

14) LISTA STATELOR CU CARE ROMÂNIA A ÎNCHEIAT TRATATE/CONVENŢII/ACORDURI DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ ÎN MATERIE CIVILĂ ŞI DE DREPTUL FAMILIEI ŞI ALE CĂROR DOCUMENTE SUNT SCUTITE DE APOSTILARE SAU  SUPRALEGALIZARE

1. Republica Albania
2. Republica Austria
3. Belgia (trebuie apostilate)
4. Bulgaria
5. Bosnia şi Herţegovina
6. Republica Cehă
7. Republica Populară Chineză
8. Republica Populară Democrată Coreea
9. Croaţia
10. Republica Cuba
11. Republica Franceză
12. Republica Macedonia
13. Republica Moldova
14. Republica Populară Mongolă
15. Republica Muntenegru
16. Republica Polonă 
17. Federaţia Rusă 
18. Republica Serbia
19. Republica Slovacă 
20. Republica Slovenia 
21. Republica Ungară
22. Ucraina

 

15) LISTA STATELOR ALE CĂROR DOCUMENTE TREBUIE OBLIGATORIU APOSTILATE

 

A
Republica Africa de Sud, Principatul Andorra, Antigua-Barbuda, Republica Argentina, Republica Armenia, Comunitatea Australiană, Republica Azerbaidjan;

B 
Comunitatea Bahamas, Barbados, Republica Belarus, Belgia, Belize, Republica Botswana, Statul Brunei Darussalam, Brazilia;

C
Republica Capului Verde, Republica Cipru, Republica Columbia, Insulele Cook, Republica Chile, Coreea de Sud;

D, E
Regatul Danemarcei, Comunitatea Dominica, Republica Dominicană, Republica Ecuador, Confederaţia Elveţiană, Republica Elenă, Republica El-Salvador, Republica Estonia;

F, G
Republica Insulelor Fidji, Republica Finlanda, Georgia, Republica Federală Germania, Grenada;

H, I, J
Honduras, Republica Islanda, Republica India, Republica Irlanda, Statul Israel, Republica Italiană, Japonia;

K, L
Republica Kazahstan, Regatul Lesotho, Republica Letonia, Republica Liberia, Principatul Liechtenstein, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului;

M
Republica Malawi, Republica Malta, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei De Nord, Republica Insulelor Marshall, Republica Mauritius, Statele Unite Mexicane, Principatul Monaco, Maroc;

N, O
Republica Namibia, Insulele Niue, Regatul Norvegiei, Noua Zeelandă, Olanda (Regatul Ţărilor de Jos);

P, R
Republica Panama, Republica Peru, Republica Portugheză, România;

S
Federaţia Saint Kitts şi Nevis, Statul Independent Samoa, Republica San Marino, Republica Seychelles, Saint Vincent şi Grenadine, Saint Lucia, Serenissima, Republica Democrată Sao Tome şi Principe, Regatul Spaniei, Statele Unite ale Americii, Regatul Suediei, Republica Surinam, Regatul Swaziland;

T, U, V
Regatul Tonga, Republica Trinidad Tobago, Republica Turcia, Republica Bolivariană a Venezuelei, Republica Vanuatu.

 

Atenţie: statele semnatare ale convenţiei de la Haga, dar cu care România are încheiate tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă şi de dreptul familiei nu sunt cuprinse în această listă, întrucât se aplică tratatul de asistenţă juridică şi sunt scutite de apostilare.

De asemenea, statelor membre ale UE li se aplică Regulamentul UE 1191/2016 privind promovarea liberei circulaţii a cetăţenilor prin simplificarea cerinţelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană şi de modificare a Regulamentului UE nr. 1024/2012 (anumite documente oficiale sunt scutite de apostilare, legalizare sau de la formalităţi similare - Capitolul I art. 1, art. 2 alin. 1 şi art. 3)

Documentele care nu se regăsesc în situaţiile enumerate mai sus vor fi în mod obligatoriu supralegalizate, în conformitate cu prevederile art. 1093 alin. 2 din Codul de Procedură Civilă.

 

16) LISTA STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

1. Republica Austria
2. Regatul Belgiei
3. Regatul Danemarcei
4. Republica Finlanda
5. Republica Franceză
6. Republica Federală Germană
7. Republica Elenă
8. Republica Italiană
9. Irlanda
10. Marele Ducat de Luxemburg
11. Ţările de Jos (Olanda)
12. Republica Portugheză
13. Regatul Spaniei
14. Regatul Suediei
15. Polonia
16. Ungaria
17. Slovenia
18. Slovacia
19. Cipru
20. Malta
21. Letonia
22. Lituania
23. Estonia
24. Republica Cehă
25. România
26. Bulgaria
27. Croaţia

 

17) LISTA STATELOR MEMBRE ALE SPAŢIULUI ECONOMIC EUROPEAN

 

1. Republica Austria
2. Regatul Belgiei
3. Regatul Danemarcei
4. Republica Finlanda
5. Republica Franceză
6. Republica Federală Germană
7. Republica Elenă
8. Republica Italiană
9. Irlanda
10. Marele Ducat de Luxemburg
11. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
12. Ţările de Jos (Olanda)
13. Republica Portugheză
14. Regatul Spaniei
15. Regatul Suediei
16. Polonia
17. Ungaria
18. Slovenia
19. Slovacia
20. Cipru
21. Malta
22. Letonia
23. Lituania
24. Estonia
25. Republica Cehă
26. România
27. Bulgaria
28. Croaţia
29. Norvegia
30. Islanda
31. Lichtenstein

 

18) LISTA STATELOR SEMNATARE ALE CONVENŢIEI NR. 16 A COMISIEI INTERNAŢIONALE DE STARE CIVILĂ REFERITOARE LA ELIBERAREA EXTRASELOR MULTILINGVE ALE ACTELOR DE STARE CIVILĂ, semnată la Viena la 8 septembrie 1976 (extrasele multilingve sunt scutite de APOSTILARE şi traducere legalizată în limba română)

 

În prezent, 24 de state sunt parte la Convenţie, dintre care 17 au calitatea de state membre ale Uniunii Europene:

1. Austria

2. Belgia

3. Bosnia-Herţegovina

4. Bulgaria

5. Republica Capului Verde

6. Croaţia

7. Elveţia

8. Estonia

9. Franţa

10. Germania

11. Italia

12. Lituania

13. Luxemburg

14. Macedonia

15. Muntenegru

16. Polonia

17. Portugalia

18. Republica Moldova

19. România

20. Serbia

21. Slovenia

22. Spania

23. Turcia

24. Ţările de Jos (Olanda )

 

19. INFORMARE CU PRIVIRE LA CONŢINUTUL REGULAMENTULUI UE 1191/2016

 

Informaţii privind circulaţia anumitor documente oficiale între Statele membre

În temeiul Regulamentului, care promovează libera circulaţie a cetăţenilor, începând cu data de 16 februarie 2019 anumite documente oficiale şi copiile lor certificate sunt scutite de obligaţia de legalizare şi de formalitatea apostilei pentru a fi utilizate în Statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, pentru aceste documente puteţi solicita un formular standard multilingv pentru a evita necesitatea traducerii şi apostilării acestora. Scutirea de obligaţia de legalizare şi de formalitatea apostilei se aplică numai documentelor şi copiilor lor certificate eliberate de autorităţile publice ale unui Stat membru şi prezentate autorităţilor publice ale unui alt Stat membru.

Este vorba de documentele următoare:

• documentele eliberate de o instanţă sau de un funcţionar al unei instanţe;
• documentele administrative;
• actele notariale;
• certificatele oficiale înscrise pe documente private;
• documentele diplomatice şi consulare.

În plus, scutirea se aplică exclusiv documentelor care stabilesc unul sau mai multe dintre elementele enumerate mai jos:

• naşterea ;
• decesul ;
• faptul că o persoană este în viaţă;
• numele;
• căsătoria, inclusiv capacitatea de căsătorie şi starea civilă ;
• divorţul, separarea de drept sau anularea căsătoriei;
• parteneriatul înregistrat, capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat;
• desfacerea unui parteneriat înregistrat, separarea de drept sau anularea unui parteneriat înregistrat;
• filiaţia sau adopţia;
• domiciliul şi/sau reşedinţa ;
• cetăţenia;
• absenţa cazierului judiciar ;
• calitatea de candidat sau participarea la vot la alegerile pentru Parlamentul European sau la alegerile locale într-un alt stat membru.

Menţiunile cu caractere evidenţiate indică existenţa unui formular standard multilingv pentru aceste documente.

Vă atragem atenţia asupra faptului că nu toate formularele standard se eliberează în toate statele membre.
Formularul standard multilingv poate fi utilizat doar într-un alt stat membru şi trebuie prezentat împreună cu documentul oficial pe care îl însoţeşte.
Atunci când un stat membru permite prezentarea unei copii certificate a unui document oficial în locul originalului, autorităţile respectivului stat membru trebuie să accepte o copie certificată întocmită în statul membru în care a fost eliberat documentul.
Mai multe informaţii cu privire la regulament şi la formularele standard multilingve pot fi găsite pe portalul european e-justiţie:
https://e-justice.europa.eu/551/RO/public_documents?clang=ro.

Commission Internationale de l`État Civil, CIEC  http://www.ciec1.org/

Portalul European e-Justice,  https://beta.e-justice.europa.eu