Înregistrarea tardivă a nașterii

Înregistrarea nașterii se face de structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul.

Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii copilului este în mod obișnuit de :

Termenele prevăzute mai sus se socotesc de la data nașterii și cuprind atât ziua nașterii, respectiv a găsirii, cât și ziua în care se face declarația.

Când declarația de naștere a fost făcută după expirarea termenelor sus-menționate, dar nu mai târziu de un an de la naștere, întocmirea actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale, respectiv a șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră al României, în a cărui rază/circumscripție consulară s-a produs evenimentul, în termen de până la 30 de zile de la data solicitării.

În cazul în care părinţii, din diferite motive nu pot declara naşterea copilului, această obligaţie revine:

Înregistrarea tardivă a naşterii după împlinirea termenului de un an de la data naşterii se face la cererea scrisă a declarantului, cu avizul conform al D.G.E.P Mureș şi cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, în termen de 90 de zile de la data solicitării.

În situaţia în care cererea privind înregistrarea tardivă a naşterii se depune la un alt S.P.C.L.E.P./altă primărie decât cel/cea competent/ă să întocmească actul, referatul cuprinzând rezultatul verificărilor şi documentele prevăzute de lege se transmit electronic ofiţerului de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei competent/competente să înregistreze naşterea.

a) Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani:

• certificatul medical constatator al nașterii întocmit pe formular tip cu ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului sau expertiza medico-legală, în situația în care certificatul medical constatator al nașterii nu poate fi identificat;

• actul de identitate al mamei și/sau al declarantului, dacă nașterea nu este declarată de mamă;

• certificatul de căsătorie al părinților copilului, în original, dacă sunt căsătoriți, iar dacă aceștia poartă nume de familie diferit, declarația scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul; în situaţia în care părinţii nu sunt căsătoriţi, sunt necesare actele de identitate ale ambilor părinţi, în original precum și certificatele lor de naştere în original.

• declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei dată de către tată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea sau la notarul public, din care să rezulte și numele de familie pe care îl dobândește copilul, la care se anexează consimțământul mamei; în cazul tatălui minor, acesta îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice;

• declarația ambilor părinți cu privire la numele copilului în cazul în care prenumele copilului din certificatul constatator este diferit de cel declarat;

• declarația părintelui care solicită înregistarea nașterii privind domiciliul copilului, în cazul în care părinții au domicilii diferite;

• prenumele declarat la data înregistrării naşterii nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte.

În situaţia în care nu există certificat constatator al naşterii, actul de naștere se întocmește pe baza documentelor menţionate mai sus, a expertizei medico-legale cu privire la data nașterii, în format an, lună, zi și sexul persoanei, și a declarației de recunoaștere a mamei.

În lipsa declarației de recunoaștere a mamei, actul de naștere se întocmește fără a se completa rubricile referitoare la părinți. În acest caz, numele de familie și prenumele se stabilesc prin dispoziție emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de către primarul unității administrativ–teritoriale unde se înregistrează nașterea.

b) Întocmirea actului de naștere al copilului în lipsa actului de identitate al mamei

● certificatul medical constatator al naşterii întocmit în România pe formular-tip, care trebuie să cuprindă număr de înregistrare, dată certă şi semnătura medicului, iar în străinătate, în conformitate cu prevederile legislaţiei statului pe teritoriul căruia s-a produs naşterea;

● expertiza medico-legală care să cuprindă număr de înregistrare, dată certă şi semnătura medicului, precum şi sexul şi data naşterii persoanei în format an/lună/zi, în lipsa existenţei certificatului prevăzut la lit. a);

● actul de identitate al mamei şi, după caz, al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;

● certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original, eliberat pe baza actului de căsătorie întocmit/transcris în registrele de căsătorie române, iar dacă aceştia poartă nume de familie diferit, declaraţia scrisă cu privire la numele de familie pe care îl va dobândi copilul, dată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public;

● declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei cu privire la numele de familie; tatăl minor care a împlinit vârsta de 14 ani îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice;

● declaraţia de recunoaştere a copilului dată de către mamă în faţa ofiţerului de stare civilă, în cazul în care se prezintă expertiza medico-legală, în lipsa existenţei unui certificat medical constatator al naşterii.

● fotocopia procesului verbal întocmit de poliţist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc naşterea, certificată pentru conformitate de reprezentantul unităţii sanitare;

● extras/fotocopie de pe actul de naştere al mamei şi rezultatul verificărilor în R.N.E.P., prin care se certifică identitatea mamei.

c) Înregistrarea tardivă a nașterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani

În cazul în care se solicită înregistrarea nașterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, pe lângă documentele de mai sus este necesară şi efectuarea următoarelor verificări:

în evidențele Direcției Generale de Pașapoarte și ale serviciului cazier judiciar, statistică și evidențe operative;
la adresele la care aceștia declară că au locuit şi la unităţile de învăţământ la care declară că au fost înscrişi, prin unităţile de poliţie;
declaraţie persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată, precum şi, după caz, a părinţilor sau a reprezentantului legal ai/al persoanei, dată în faţa ofiţerului de stare civilă, la care anexează o fotografie de mărimea 3/4 cm, care se încarcă în S.I.I.E.A.S.C;
stabilirea fizionomiei persoanei din fotografii.

Cererea scrisă a declarantului pentru înregistrarea tardivă a naşterii persoanei majore este însoțită de următoarele documente:

certificatul medical constatator al naşterii;
declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată, dată în faţa ofiţerului de stare civilă, la care anexează o fotografie de mărimea 3/4 cm, care se încarcă în S.I.I.E.A.S.C.;
declaraţia a doi membri ai familiei, iar în lipsa acestora, a două persoane care o cunosc, dată în faţa ofiţerului de stare civilă;
stabilirea fizionomiei persoanei cu fotografia încărcată și aplicarea electronic astfel: una pe declaraţia persoanei şi alta pe declaraţiile prevăzute la alininatul anterior.

e) Înregistrarea nașterii copilului în cazul în care nașterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă

declaraţia scrisă a uneia dintre persoanele prevăzute de lege;
procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C. pe raza căreia se află unitatea sanitară unde a avut loc naşterea, de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;
certificatul medical constatator al naşterii;
actul de identitate al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;
declaraţia tatălui de recunoaştere a copilului, după caz, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei cu privire la numele de familie. Procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C., de reprezentantul poliției și de cel al unității sanitare;
certificatul medical constatator al nașterii;
actul de identitate al declarantului.

În acest caz, numele de familie și prenumele copilului se stabilesc prin dispoziție emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de către primarul unității administrativ-teritoriale unde se înregistrează nașterea.

Dacă declarația privește un copil din afara căsătoriei iar recunoașterea paternității are loc în momentul declarării nașterii, datele privind tatăl copilului se înscriu în rubricile corespunzătoare din cuprinsul actului de naștere ce se întocmește.

f) În cazul în care nașterea unui cetățean român s-a produs în străinătate și nu a fost declarată ori a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinților

Dacă naşterea s-a produs în străinătate şi nu a fost declarată şi înregistrată la autorităţile locale competente/misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României în străinătate competent sau a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, întocmirea actului de naştere se face în ţară, în baza certificatului medical constatator al naşterii eliberat de autorităţile medicale străine sau, după caz, în baza certificatului de naştere, cu respectarea condiţiilor legale, după ce ofiţerul de stare civilă emite din S.I.I.E.A.S.C. adresă de verificare, către M.A.E.-DCons, pentru a stabili dacă naşterea nu a fost înregistrată sau, după caz, cu ce date a fost înregistrată în străinătate.
Dacă în urma verificărilor s-a stabilit că naşterea a fost înregistrată corect în străinătate, se parcurge procedura privind transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate.
Dacă în urma verificărilor s-a constatat că naşterea a fost înregistrată cu date nereale, ofiţerul de stare civilă stabileşte în ce anume constă diferenţa dintre datele consemnate în actul întocmit şi datele de identificare reale ale părinţilor copilului, pe bază de documente şi declaraţii ale persoanelor care pot da relaţii, inclusiv ale părinţilor copilului, date în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public, în condiţiile prevăzute la art. 415 alin. (1) şi (2) din Codul civil, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În situaţiile prevăzute anterior, întocmirea actului de naştere se face la S.P.C.L.E.P./ primăria în raza căruia/căreia îşi are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră cu respectarea prevederilor legale referitoare la înregistrarea tardivă a nașterii (aplicabile în funcție de situația persoanei a cărei naștere se dorește a fi înregistrată).