Prima pagină
Legislaţie Conducere Organizare Programe şi strategii Rapoarte şi studii
Solicitarea informațiilor de interes public Buletinul informativ al informațiilor de interes public Buget Bilanţuri contabile Achiziţii publice Modele de cereri/formulare tipizate Declaraţii de avere şi interese Comisia paritară Protecția datelor cu caracter personal
Evidența persoanelor
Stare civilă
Transparență decizională Integritate instituțională Contact


 

 
.

RO

HU

 

SOLUȚIONAREA CERERILOR PRIVIND MODIFICĂRILE INTERVENITE ÎN STRĂINĂTATE
ÎN STATUTUL CIVIL ORI CU PRIVIRE LA NUME, PRIVIND PERSOANELE ALE CĂROR
ACTE DE STARE CIVILĂ SUNT ÎNREGISTRATE ÎN REGISTRELE DE STARE CIVILĂ ROMÂNEȘTI

 

 

Cetățenii români aflați în străinătate au obligația ca în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil (desfacere/încetare a căsătoriei, filiație, adopție) și cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților străine competente, să solicite înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.

Cererile se depun personal sau prin împuternicit cu procură specială ori împuternicire avocațială la S.P.C.L.E.P./primăria U.A.T. care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea  și se soluționează de către ofițerul de stare civilă care a primit cererea, cu aprobarea șefului S.P.C.J.E.P.

Documentele administrative, judecătorești sau religioase, pentru a fi recunoscute pe teritoriul României acestea trebuie să îndeplinească următoarele  condiții de legalizare :

  • documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga  din 5 octombrie 1961 se apostilează;
  • documentele eliberate de instituții ale statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sau într-unul din statele membre ale UE sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
  • documentele eliberate de statele membre ale UE în aplicarea  Regulamentului (UE) 1191/2016  al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulaţii a cetăţenilor prin simplificarea cerinţelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate;
  • documentele care nu se găsesc într-una din situațiile enunțate anterior se  supralegalizează  în conformitate cu dispozițiile art.1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În ceea ce privește procedura de recunoaștere a hotărârii străine care se referă la statutul civil al cetățeanului român, pentru înscrierea în registrele de stare civilă române a sentințelor pronunțate în statele membre U.E. (cu excepția Danemarcei - art. 1095 din Noul Cod de Procedură Civilă) devin aplicabile prevederile Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, regulament ce a fost înlocuit de Regulamentul (UE) 1111/2019 al Consiliului din 25.06.2019, care se aplică procedurilor judiciare începând cu data de 1.08.2022.

Așadar, sunt recunoscute de plin drept în România următoarele hotărâri/sentințe/decizii pronunțate în:

În cazul desfacerii căsătoriei prin acord în fața notarului public sau prin act administrativ dintr–un stat membru U.E, este necesară depunerea la dosarul privind înscrierea divorțului a Anexei I prevăzută de art. 39 din Regulamentul Consiliului. De asemenea, este necesară prezentarea Anexei I și în ipoteza în care divorțul s-a pronunțat printr–o hotărâre a unei instanțe care nu poartă mențiunea că a rămas definitivă ori data la care a devenit executorie. Dacă divorțul a intervenit după data de 01.08.2022, data aplicării dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1111, hotărârea de divorț poate fi însoțită fie de Anexa I din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003, fie de Anexa II din Regulamentul (UE) 2019/1111, fiind acceptate ambele variante.

În cazul în care hotărârea judecătorească nu este recunoscută de plin drept în România, este necesar să se ataşeze şi recunoaşterea hotărârii străine de către tribunalul competent, respectiv de către tribunalul de pe raza judeţului unde-şi are sau a avut domiciliu persoana în cauză, prin acțiunea de exequator prevăzută la art. 1095 din Codul de Procedură Civilă.

1. Înscrierea mențiunilor cu privire la căsătoria, desfacerea, încetarea sau anularea căsătoriei

Căsătoriile încheiate în străinătate și desfăcute prin divorț se înscriu numai prin mențiune pe marginea actelor de stare civilă.

Căsătoriile cetățenilor români încheiate în străinătate încetate prin decesul unuia dintre soți pot fi înregistrate fie prin transcriere, fie înscriere de mențiune, în registrele de stare civilă.

Cererea se adresează primarului U.A.T. care are în păstrare actul de naștere sau, după caz, actul de căsătorie.

Acte necesare:

  • certificatul de căsătorie român, în original;
  • certificatul/extrasul străin, însoțit de traducerea legalizată în limba română, după caz;
  • hotărârea străină și traducerea în limba română autentificată, în original/copie, după caz;
  • hotărârea prin care s-au recunoscut pe teritoriul României efectele hotărârii străine, definitivă, în original;
  • actul de identitate al petentului/titularului/împuternicitului, în original/copie, după caz;
  • procura specială ori împuternicire avocațială, dacă cererea se depune prin împuternicit;
  • declarația autentică a soțului, cetățean român ori dată în fața ofițerului de stare civilă cu privire la numele de familie purtat după căsătorie/divorț dacă în certificatul/extrasul de căsătorie/sentința/certificatul de divorț nu se face referire la acest aspect, cu mențiunea că numele de familie al celuilat soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia;
  • orice alte documente necesare soluționării favorabile a cererii.

2. Înscrierea mențiunilor cu privire la schimbarea numelui și/sau prenumelui

 Cererea se adresează primarului U.A.T. care are în păstrare actul de naștere sau, după caz, actul de căsătorie.

Acte necesare:

  • documentul/certificatul de schimbare a numelui și/sau prenumelui, în original, care trebuie să îndeplinească condițiile de legalizare;
  • traducerea legalizată în limba română;
  • actul de identitate al petentului/titularului/împuternicitului, în original/copie, după caz;
  • procura specială ori împuternicirea avocațială, dacă cererea se depune prin împuternicit;
  • certificatele de stare civilă care sunt afectate de schimbarea numelui (naștere, căsătorie, naștere ale minorilor).
  • Înscrierea mențiunii de dobândire/redobândire a cetățeniei române

Cererea se adresează primarului localităţii care are în păstrare actul de naştere sau, după caz, actul de căsătorie şi se face cu aprobarea D.G.E.P. București, se poate depune personal sau de către reprezentanții legali, de o altă persoană împuternicită cu procură specială, autentificată la un notar public.


Acte necesare:

  • certificatul de dobândire/redobândire a cetățeniei române, în original și copie;
  • actul de identitate al solicitantului, în original şi copie;
  • certificatul/certificatele de stare civilă, în original.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

LISTA STATELOR ALE CĂROR DOCUMENTE TREBUIE OBLIGATORIU APOSTILATE

 

A
Republica Africa de Sud, Principatul Andorra, Antigua-Barbuda, Arabia Saudită, Republica Argentina, Republica Armenia, Comunitatea Australiană, Republica Azerbaidjan;

B 
Comunitatea Bahamas, Barbados, Republica Belarus, Belgia, Belize, Bolivia, Republica Botswana, Statul Brunei Darussalam, Brazilia;

C
Republica Capului Verde, Republica Cipru, Republica Columbia, Insulele Cook, Republica Chile, Coreea de Sud, Costa Rica;

D, E
Regatul Danemarcei, Comunitatea Dominica, Republica Dominicană, Republica Ecuador, Confederaţia Elveţiană, Republica Elenă, Republica El-Salvador, Republica Estonia;

F, G
Republica Insulelor Fidji, Filipine, Republica Finlanda, Georgia, Republica Federală Germania, Grenada, Guatemala, Guyana;

H, I, J
Honduras, Hong Kong și Macao, Republica Islanda, Republica India, Indonezia, Republica Irlanda, Statul Israel, Republica Italiană, Jamaica, Japonia;

K, L
Republica Kazahstan, Republica Kârgâză, Regatul Lesotho, Republica Letonia, Republica Liberia, Principatul Liechtenstein, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului;

M
Republica Malawi, Republica Malta, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Republica Insulelor Marshall, Maroc, Republica Mauritius, Statele Unite Mexicane, Principatul Monaco;

N, O
Republica Namibia, Insulele Niue, Regatul Norvegiei, Noua Zeelandă, Nicaragua, Olanda ( Ţările de Jos), Oman;
P, R
Republica Panama, Paraguay, Republica Peru, Republica Portugheză, România;

S
Federaţia Saint Kitts şi Nevis, Statul Independent Samoa, Republica San Marino, Republica Seychelles, Saint Vincent şi Grenadine, Saint Lucia, Serenissima, Republica Democrată Sao Tome şi Principe, Singapore, Regatul Spaniei, Statele Unite ale Americii, Regatul Suediei, Republica Surinam, Regatul Swaziland (Eswatini);

T, U, V
Regatul Tonga, Republica Trinidad Tobago, Tunisia, Republica Turcia, Uzbekistan, Uruguay, Republica Bolivariană a Venezuelei, Republica Vanuatu.

  Atenţie: statele semnatare ale convenţiei de la Haga, dar cu care România are încheiate tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă şi de dreptul familiei nu sunt cuprinse în această listă, întrucât se aplică tratatul de asistenţă juridică şi sunt scutite de apostilare.

De asemenea, statelor membre ale UE li se aplică Regulamentul UE 1191/2016 privind promovarea liberei circulaţii a cetăţenilor prin simplificarea cerinţelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană şi de modificare a Regulamentului UE nr. 1024/2012 (anumite documente oficiale sunt scutite de apostilare, legalizare sau de la formalităţi similare - Capitolul I art. 1, art. 2 alin. 1 şi art. 3).

Documentele care nu se regăsesc în situaţiile enumerate mai sus vor fi în mod obligatoriu supralegalizate, în conformitate cu prevederile art. 1093 alin. 2 din Codul de Procedură Civilă.

 
 

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

LISTA STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

1. Republica Austria
2. Regatul Belgiei
3. Regatul Danemarcei
4. Republica Finlanda
5. Republica Franceză
6. Republica Federală Germană
7. Republica Elenă
8. Republica Italiană
9. Irlanda
10. Marele Ducat de Luxemburg
11. Ţările de Jos (Olanda)
12. Republica Portugheză
13. Regatul Spaniei
14. Regatul Suediei
15. Polonia
16. Ungaria
17. Slovenia
18. Slovacia
19. Cipru
20. Malta
21. Letonia
22. Lituania
23. Estonia
24. Republica Cehă
25. România
26. Bulgaria
27. Croaţia

 

  
 

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

SUPRALEGALIZARE - pe lângă ştampila organului emitent, actul trebuie să aibă ştampila Ambasadei sau a Consulatului român din statul de origine, sau a Ambasadei ori Consulatului statului de origine din România şi, în ambele situaţii, ştampila Ministerului Afacerilor Externe - Direcţia Generală Afaceri Consulare - Biroul Legalizări Documente.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
DEPARTAMENTUL CONSULAR
BIROUL LEGALIZĂRI DOCUMENTE
https://www.mae.ro/node/6869


Adresa: Aleea Alexandru nr. 24, sector 1, Bucureşti
Telefon 021.4311635
e-mail: legalizari@mae.ro

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 09:00 – 12:00; 13:00 – 15:00

Vineri: 09:00 – 13:00

Procedura de supralegalizare a actelor oficiale de către Ministerul Afacerilor Externe român se prestează cu titlu gratuit.

 

VII. În situația în care cetățeanul străin nu este cunoscător al limbii române precum și în cazul în care unul sau ambii soți au handicap auditiv sau surdocecitate, se va folosi interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, atât la depunerea actelor cât şi în ziua oficierii căsătoriei, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

VIII. În cazul persoanelor care au statutul de refugiat sau de solicitant de azil în România şi au dobândit cetăţenia română, documentele de stare civilă sunt exceptate de la apostilare sau supralegalizare.

IX. Când viitorii soţi au locul naşterii în România şi se legitimează cu documente de identitate eliberate de autorităţile altui stat, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naştere şi documentul de legitimare rezultă că au intervenit modificări în statutul civil, se procedează mai întâi la înscrierea, pe marginea actului de naştere a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primeşte declaraţia de căsătorie.

 

  
 

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

LISTA STATELOR CU CARE ROMÂNIA A ÎNCHEIAT TRATATE/CONVENŢII/ACORDURI DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ ÎN MATERIE CIVILĂ ŞI DE DREPTUL FAMILIEI ŞI ALE CĂROR DOCUMENTE SUNT SCUTITE DE APOSTILARE SAU  SUPRALEGALIZARE

1. Republica Albania
2. Republica Austria
3. Belgia (trebuie apostilate)
4. Bulgaria
5. Bosnia şi Herţegovina
6. Republica Cehă
7. Republica Populară Chineză
8. Republica Populară Democrată Coreea
9. Croaţia
10. Republica Cuba
11. Republica Franceză
12. Republica Macedonia de Nord
13. Republica Moldova
14. Republica Populară Mongolă
15. Republica Muntenegru
16. Republica Polonă 
17. Federaţia Rusă 
18. Republica Serbia
19. Republica Slovacă 
20. Republica Slovenia 
21. Republica Ungară
22. Ucraina

 

  
 

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Condiții de legalizare

Documentele administrative, judecătorești sau religioase, pentru a fi recunoscute pe teritoriul României acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiții de legalizare:

  • documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;

  • documentele eliberate de instituții ale statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sau într-unul din statele membre sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

  • documentele eliberate de statele membre ale UE în aplicarea Regulamentului (UE) 1191/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulaţii a cetăţenilor prin simplificarea cerinţelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate;

  • documentele care nu se găsesc într-una din situațiile enunțate anterior se supralegalizează în conformitate cu dispozițiile art.1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În ceea ce privește procedura de recunoaștere a hotărârii străine, care se referă la statutul civil al cetățeanului român, pentru înscrierea în registrele de stare civilă române a sentințelor pronunțate în statele membre U.E. (cu excepția Danemarcei - art. art. 1095 din Noul Cod de Procedură Civilă) devin aplicabile prevederile Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, regulament ce a fost înlocuit de Regulamentul (UE) 1111/2019 al Consiliului din 25.06.2019, care se aplică procedurilor judiciare începând cu data de 1.08.2022.

Așadar, sunt recunoscute de plin drept în România următoarele hotărâri/sentințe/decizii pronunțate în:

În cazul în care hotărârea judecătorească nu este recunoscută de plin drept în România, este necesar să se ataşeze şi recunoaşterea hotărârii străine de către tribunalul competent, respectiv de către tribunalul de pe raza judeţului unde-şi are sau a avut domiciliu persoana în cauză, prin acțiunea de exequator prevăzută la art. 1095 din Codul de Procedură Civilă.

 

  
 

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

INFORMARE CU PRIVIRE LA CONŢINUTUL REGULAMENTULUI UE 1191/2016

 

Informaţii privind circulaţia anumitor documente oficiale între Statele membre

În temeiul Regulamentului, care promovează libera circulaţie a cetăţenilor, începând cu data de 16 februarie 2019 anumite documente oficiale şi copiile lor certificate sunt scutite de obligaţia de legalizare şi de formalitatea apostilei pentru a fi utilizate în Statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, pentru aceste documente puteţi solicita un formular standard multilingv pentru a evita necesitatea traducerii şi apostilării acestora. Scutirea de obligaţia de legalizare şi de formalitatea apostilei se aplică numai documentelor şi copiilor lor certificate eliberate de autorităţile publice ale unui Stat membru şi prezentate autorităţilor publice ale unui alt Stat membru.

Este vorba de documentele următoare:

  • documentele eliberate de o instanţă sau de un funcţionar al unei instanţe;
  • documentele administrative;
  • actele notariale;
  • certificatele oficiale înscrise pe documente private;
  • documentele diplomatice şi consulare.

În plus, scutirea se aplică exclusiv documentelor care stabilesc unul sau mai multe dintre elementele enumerate mai jos:

    • naşterea ;
    • decesul ;
    • faptul că o persoană este în viaţă;
    • numele;
    • căsătoria, inclusiv capacitatea de căsătorie şi starea civilă ;
    • divorţul, separarea de drept sau anularea căsătoriei;
    • parteneriatul înregistrat, capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat;
    • desfacerea unui parteneriat înregistrat, separarea de drept sau anularea unui parteneriat înregistrat;
    • filiaţia sau adopţia;
    • domiciliul şi/sau reşedinţa ;
    • cetăţenia;
    • absenţa cazierului judiciar ;
    • calitatea de candidat sau participarea la vot la alegerile pentru Parlamentul European sau la alegerile locale într-un alt stat membru.

Menţiunile cu caractere evidenţiate indică existenţa unui formular standard multilingv pentru aceste documente.

Vă atragem atenţia asupra faptului că nu toate formularele standard se eliberează în toate statele membre.
Formularul standard multilingv poate fi utilizat doar într-un alt stat membru şi trebuie prezentat împreună cu documentul oficial pe care îl însoţeşte.
Atunci când un stat membru permite prezentarea unei copii certificate a unui document oficial în locul originalului, autorităţile respectivului stat membru trebuie să accepte o copie certificată întocmită în statul membru în care a fost eliberat documentul.
Mai multe informaţii cu privire la regulament şi la formularele standard multilingve pot fi găsite pe portalul european e-justiţie:
https://e-justice.europa.eu/551/RO/public_documents?clang=ro.

Commission Internationale de l`État Civil, CIEC  http://www.ciec1.org/

Portalul European e-Justice,  https://beta.e-justice.europa.eu