RO

HU

 

Eliberarea cărții de identitate simple pentru minorul care a împlinit vârsta de 14 ani se realizează pe baza următoarelor documente, în original:

• certificatul de naştere, cu care se face dovada identităţii şi a cetăţeniei române;
• actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal, document cu care se realizează şi dovada adresei de domiciliu; în cazul în care părintele este cetăţean străin, dovada adresei de domiciliu se face cu permisul de şedere permanentă;
• certificatul de căsătorie al părinţilor ori certificatul de divorţ însoţit de acordul parental/ hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz, în situaţia în care părinţii sunt divorţaţi;
• documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.

IMPORTANT:  

• În cazul în care părintele nu poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ, dovada statutului civil şi, după caz, a numelui se poate face cu certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiunile pe care acesta le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate al minorului.
• Atunci când autoritatea părintească se exercită de ambii părinţi, cu domicilii diferite, iar minorul locuieşte în mod statornic cu unul dintre aceştia, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează de către părintele la care minorul are domiciliul, nefiind necesară şi semnătura celuilalt părinte.
• Atunci când instanţa a hotărât ca locuinţa minorului să fie la unul dintre părinţi, iar minorul locuieşte statornic la celălalt părinte, se solicită declaraţia de consimţământ a părintelui la care instanţa a hotărât că are locuinţa, din care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al minorului să fie înscris domiciliul la adresa la care acesta locuieşte statornic.
• Declaraţia poate fi dată:
• la ghişeu, în faţa personalului S.P.C.E.P.;
• în fața personalului consular, iar în situaţiile în care părintele nu se poate prezenta la ghişeu, declaraţia trebuie să fie autentificată la misiunea diplomatică a României din statul în care acesta se află;
• la notarul public român;
• la autorităţile străine competente; în acest caz, declaraţia va fi prezentată tradusă şi legalizată potrivit normelor legale în vigoare.