Istoric | Geografie | Monografie | Stema |   Însemne  
  Comunicate | Autorități | Legislație | Sesizări |   Cultura   
home > monografie
 
 Hotărâri
 Dispoziții
 Organigramă
 Regulamente
 Buget
 Instituții subordonate
 Servicii publice deconcentrate
 Primării
 Prefectura
 e-guvernare

Prezentarea Judetului Mures

Situat în partea centrala a tarii, urmând cursul râului omonim, Judetul Mures coboara în trepte de pe crestele Carpatilor Rasariteni înspre Câmpia Transilvaniei si Podisul Tîrnavelor. Relieful de podis si colinar ocupa jumatate din întinderea judetului, cealalta jumatate fiind rezervata dealurilor subcarpatice si muntilor vulcanici Calimani si Gurghiu. 6696 kilometri patrati constituie suprafata judetului Mures. Aceasta reprezinta aproape trei procente din întinderea actuala a României, iar cei circa 579.000 locuitori au o pondere similara în întregul populatiei tarii. 48,8 la suta din populatia judetului locuieste în mediul urban: la Tîrgu Mures, Reghin, Sighisoara, Tîrnaveni, Ludus, Sovata, Iernut, Miercurea Nirajului, Ungheni, Sarmasu si Singeorgiu de Padure, iar 51,2 la suta în mediul rural, în 91 de comune cu 486 de sate. Localitatea resedinta de judet este municipiul Tîrgu Mures.

Principalele resurse naturale ale judetului sunt constituite de gazele naturale, rocile pentru materiale de constructie, izvoarele minerale clorurosodice, padurile.

Complexa si diversa, economia judetului impune nume care suscita interes si respect în domeniile extractiei gazelor naturale, energiei electrice si termice, chimiei, exploatarii si prelucrarii lemnului, materialelor de constructii, alimentar. Un loc aparte îl ocupa fabricile de mobila, în special mobilierul sculptat, unitatile producatoare de geamuri si sticla, ceramica – la Tîrnaveni, Tîrgu Mures si Sighisoara, textile si confectii – la Tîrgu Mures si Sighisoara, de pielarie – la Tîrgu Mures si Reghin, etc. Judetul Mures este singurul producator de carbid (Tîrnaveni) si instrumente muzicale cu corzi (Reghin) din România.

Agricultura – a doua ramura ca importanta în economia judetului – are o traditie veche pe aceste meleaguri, existând conditii prielnice pentru aproape toate culturile. Terenurile agricole reprezinta 61 la suta din suprafata judetului.

Judetul beneficiaza de o retea de comunicatie cuprinzând 1846 kilometri de drumuri publice, din care 18 la suta reprezinta drumurile de interes national, 40 la suta cele de importanta judeteana si 42 la suta cele comunale. Aeroportul international Tîrgu Mures-Vidrasau deserveste o populatie de aproximativ 1,5 milioane locuitori de pe un areal de 23.000 kilometri patrati, cuprinzând judetele Mures, Bistrita, Harghita, Covasna.

Natura deosebit de generoasa, ca si numeroasele monumente de cultura si arta, asigura conditii pentru satisfacerea celor mai exigente proiecte turistice. Sovata, Sîngeorgiu de Mures, Ideciu de Jos, Jabenita, Lapusna sunt doar câteva din localitatile ce ofera bune conditii pentru tratarea unor afectiuni si pentru odihna.

O bogata fauna cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale, bujorul de stepa la Zau de Câmpie, multiseculara padure Mocear, Poiana Narciselor, Parcul dendrologic de la Gurghiu, si multe altele, reprezinta oferta generoasa a meleagurilor muresene. Frumusetilor naturale li se adauga ample si pitoresti manifestari etnofolclorice: Târgul fetelor de la Gurghiu, Târgul cireselor de la Brâncovenesti, Târgul pestelui de la Zau de Cîmpie si Saulia, Târgul pepenilor de la Sînpaul, Udatul nevestelor de la Hodac, serbarile secerisului, obiceiul colindatului, praznicele crestine, nuntile si alte datini din viata comunitatilor traditionale.

Frumusetile naturale si traditiile populare sunt completate de obiective de interes istoric si arhitectural, edificii din secolele XIV-XVIII, cu influente ale stilurilor europene ale epocilor respective: biserici din Sighisoara, Tîrgu Mures, Reghin, Bagaciu, Saschiz, Suseni, s.a., cetatile medievale ale Sighisoarei (sec.XIV) si Tîrgu Muresului (sec. XVII), cetatea-castel din Iernut amintind de numele principilor ardeleni Gabriel Bethlen si Gheorghe Rakoczi I, castelele din Gornesti si Dumbravioara, Casa Toldalagi din Tîrgu Mures, constructie reprezentativa pentru barocul transilvan.

Un posibil periplu muresean începe chiar cu municipiul Tîrgu Mures. Asezarea, ridicata într-un teritoriu cu marturii mai adânci în istoria populatiei autohtone daco-romane, este cunoscuta în documentele scrise de pe la 1300, sub denumirea de Forum Siculorum, Novum Forum Siculorum, adica Târgul sau Noul Târg al Secuilor, care a devenit principalul centru economic al zonei. Negustorii si breslasii au fost cei care au pus, aici, bazele economiei municipiului, înca din epoca feudala. Odata cu aceasta s-a cladit o viata spirituala pe masura, astfel încât municipiul resedinta de judet se prezinta astazi ca un puternic nucleu economic si cultural. Totodata, Tîrgu Mures este cunoscut în tara si strainatate ca un important centru medical, cu reusite deosebite în planul medicinei cardiovasculare si urologice. Este de asemenea un loc al asezamintelor culturale – biblioteci, muzee, teatre, institutii muzicale (Teatrul National, Orchestra Filarmonica, Biblioteca Judeteana, etc.). Tîrgu Muresul este si un oras al scolilor, de la gimnazii si colegii, pâna la învatamântul universitar: medical, tehnic, pedagogic, artistic, fiintând aici scoli vestite înca din evul mediu. Din 1557 este atestata renumita scoala reformata, care dupa 1718 este cunoscuta ca scoala superioara. La colegiul reformat au functionat ca profesori personalitati care studiasera la universitatile din Germania, Olanda, Elvetia, etc., printre care matematicianul Bolyai Farkas, fiul si elevul caruia – Bolyai Janos – a devenit fondatorul geometriei neeuclidiene. La Tîrgu Mures timp de peste un veac dupa 1754 a functionat Tabla Regeasca, tribunalul suprem al Transilvaniei, unde erau practicanti multi tineri români în rândurile carora s-au zamislit ideile revolutionare ale lui Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian si ale altor revolutionari. În orasul Tîrgu Mures, Teleki Samuel a pus bazele bibliotecii documentare care îi poarta numele si care din 1802 serveste interesele publicului cititor, având un fond initial de 40.000 de carti, ajuns azi la peste 200.000 de volume. Merita a fi mentionata impunatoarea catedrala ortodoxa, care detine cea mai mare suprafata pictata între lacasurile de cult din tara. Tîrgu Mures-ul este si un oras al florilor, în care bataia ceasului din turnul Palatului Administrativ este dublata de existenta în Piata Trandafirilor a unui ceas floral.

În amonte de Tîrgu Mures, la confluenta Muresului cu Gurghiul, cea mai importanta localitate este municipiul Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetati dacice, de populatia saseasca, colonizata în aceste parti pe la 1218, Reghinul devine în secolele XVIII-XIX un centru al resurectiei nationale românesti, începuta cu carturarul Petru Maior si încheiata sub arcul de triumf al Marii Uniri. Reghinul este astazi un oras cu o viata culturala densa, cunoscut în tara si strainatate sub numele de “Orasul viorilor”, sau, mai recent “Noua Cremona”, denumire legata tot de constructia de viori. La Reghin au învatat sau învata arta modelarii viorilor tineri din Canada si Germania, semn ca lutierii reghineni au un cuvânt de spus în acest domeniu.

Trecând dealurile cu vii ale Tîrnavelor, ne îndreptam spre Sighisoara, cu cetatea ei medievala “Castrum Sex”, întemeiata de colonistii sasi, atestata în anul 1280. Supranumita înca din secolul trecut “Perla Transilvaniei”, Sighisoara are un farmec aparte, care invita calatorul aflat în trecere la popas. Nucleul primordial al orasului l-a constituit o cetate de refugiu de pe platoul superior al Dealului Cetatii. În decursul timpului, pe strazile sale si-au purtat pasii diferite personalitati. Dintre acestea, cea mai importanta este Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batrân, care a si locuit aici între anii 1431-1436. Se presupune ca Vlad Dracul (supranumit Dracula) s-ar fi nascut la Sighisoara. Pitorescul locurilor, încarcatura lor istorica au facut din Sighisoara locul de desfasurare a numeroase manifestari culturale: Festivalul International de Arta Medievala, Festivalul de muzica veche, etc. Cetatea Sighisoarei este inclusa pe lista monumentelor UNESCO. Principalele obiective de interes turistic sunt constituite de cele 9 turnuri de aparare – cel mai important fiind Turnul cu ceas, Muzeul de arme medievale, Casa Vlad Dracul, Casa cu Cerb, Casa Venetiana, Biserica din Deal, Scara acoperita s.a..

Tîrnaveniul fiinta în Evul Mediu ca sat apartinator de Cetatea de Balta stapânita si de atefan cel Mare, apoi de Petru Rares. Desi atestarea documentara s-a petrecut la 1278, localitatea a cunoscut o dezvoltare de tip urban abia la începutul secolului XX, favorizata de începerea forarilor pentru gaz metan, rentabila materie prima pentru industrie.

Orase din cea mai noua generatie sunt apoi Ludusul si Iernutul, centre de gravitatie pentru satele apropiate din Cîmpia Transilvaniei.

Pe harta turistica a judetului s-a impus si statiunea balneoclimaterica Sovata, cu o traditie de peste un secol si o faima ce a depasit universul românesc. Statiunea este vestita pentru eficacitatea tratamentelor folosite în afectiunile ginecologice, reumatismale, de circulatie, dar si pentru efectele curative ale aerului, pentru refacere. Statiunea este propice practicarii schiului – iarna si echitatiei – vara.

Pornind de la un potential natural ridicat, administratia judetului Mures are ca obiectiv dezvoltarea durabila a judetului prin cresterea nivelului de dezvoltare economica a întregii regiuni, reducerea discrepantelor dintre mediul urban si cel rural, cresterea calitatii vietii pentru fiecare locuitor al judetului.

Dezvoltarea economiei, în special dezvoltarea turismului nu poate avea loc fara o infrastructura de calitate, iar preocuparile Consiliului Judetean Mures si ale administratiilor locale sunt legate si de gasirea si atragerea de noi surse pentru dezvoltarea acesteia.

Relatiile de colaborare cu parteneri straini constituie de asemenea o prioritate, urmarindu-se dinamizarea contactelor cu caracter economic, cultural, initierea unor proiecte de colaborare, stimularea investitiilor straine în judet. Judetul Mures este înfratit cu judetul Gyor-Moson-Sopron si Szabolcs-Szatmar-Bereg din Ungaria, Provincia Shanxi din R.P. Chineza si întretine strânse relatii de colaborare cu Provincia Lecce din Italia, cu orasul francez Montigny le Bretonneux s.a..

Consiliul Judetean Mures urmareste si asigurarea unei bune cunoasteri a ofertei de colaborare a judetului în domeniile sale reprezentative, ca baza de plecare pentru promovarea si implementarea unor proiecte cu finantare externa (UE, Banca Mondiala, etc.).

Datorita zestrei sale naturale si culturale, calitatii resurselor umane, potentialului economic, judetul Mures poate oricând deveni un partener interesant, pe proiecte concrete, durabile.