| |
LEGEA Nr. 215 din 23
aprilie 2001
Legea administratiei publice locale
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICATA ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 204 din 23 aprilie
2001
Parlamentul României adopta
prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
SECTIUNEA 1
Regimul general al autonomiei locale
ART. 1
Prezenta lege reglementeaza regimul general al autonomiei
locale, precum si organizarea si functionarea autoritatilor
administratiei publice locale.
ART. 2
(1) Administratia publica în unitatile
administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza
în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii
serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor
administratiei publice locale, legalitatii si
al consultarii cetatenilor în solutionarea
problemelor locale de interes deosebit.
(2) Aplicarea principiilor prevazute la alin. (1) nu poate
aduce atingere caracterului de stat national, unitar si
indivizibil al României.
ART. 3
(1) Prin autonomie locala se întelege dreptul
si capacitatea efectiva a autoritatilor
administratiei publice locale de a solutiona si
de a gestiona, în numele si în interesul colectivitatilor
locale pe care le reprezinta, treburile publice, în
conditiile legii.
(2) Acest drept se exercita de consiliile locale si
primari, precum si de consiliile judetene, autoritati
ale administratiei publice locale alese prin vot universal,
egal, direct, secret si liber exprimat.
(3) Dispozitiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitatii
de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin
orice alta forma de participare directa a cetatenilor
la treburile publice, în conditiile legii.
(4) Prin colectivitate locala se întelege totalitatea
locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala.
ART. 4
(1) Autonomia locala este numai administrativa si
financiara, fiind exercitata pe baza si în
limitele prevazute de lege.
(2) Autonomia locala priveste organizarea, functionarea,
competentele si atributiile, precum si gestionarea
resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului
sau judetului, dupa caz.
ART. 5
(1) Competentele si atributiile autoritatilor
administratiei publice locale se stabilesc numai prin lege.
Aceste competente sunt depline si exclusive, cu exceptia
cazurilor prevazute de lege.
(2) Autonomia locala confera autoritatilor
administratiei publice locale dreptul ca, în limitele
legii, sa aiba initiative în toate domeniile,
cu exceptia celor care sunt date în mod expres în
competenta altor autoritati publice.
ART. 6
(1) Raporturile dintre autoritatile administratiei
publice locale din comune si orase si autoritatile
administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza
pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii,
cooperarii si solidaritatii în rezolvarea
problemelor întregului judet.
(2) În relatiile dintre autoritatile administratiei
publice locale si consiliul judetean, pe de o parte,
precum si între consiliul local si primar, pe de
alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
ART. 7
(1) Exercitarea competentelor si atributiilor stabilite
prin lege revine autoritatilor administratiei
publice locale care se gasesc cel mai aproape de cetatean.
(2) Stabilirea de competente si atributii pentru
alte autoritati decât cele prevazute la
alin. (1) trebuie sa tina seama de amploarea
si de natura raspunderii ce le revine, precum si
de cerintele de eficienta si eficacitate.
(3) Autoritatile administratiei publice centrale
nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilitati
autoritatilor administratiei publice locale în
procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crearii
de noi servicii publice, fara asigurarea mijloacelor
financiare corespunzatoare pentru realizarea respectivelor
responsabilitati.
ART. 8
Autoritatile administratiei publice centrale
vor consulta, înainte de adoptarea oricarei decizii,
structurile asociative ale autoritatilor administratiei
publice locale, în toate problemele care le privesc în
mod direct, potrivit legii.
ART. 9
În cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele
si judetele au dreptul la resurse proprii, pe care autoritatile
administratiei publice locale le gestioneaza potrivit
atributiilor ce le revin, în conditiile legii.
Resursele financiare ale autoritatilor publice locale
trebuie sa fie proportionale cu competentele
si cu responsabilitatile prevazute de lege.
ART. 10
Autoritatile administratiei publice locale administreaza
sau, dupa caz, dispun de resursele financiare, precum si
de bunurile proprietate publica sau privata ale comunelor,
oraselor si judetelor, în conformitate cu
principiul autonomiei locale.
ART. 11
(1) Autoritatile administratiei publice locale
au dreptul ca, în limitele competentelor lor, sa
coopereze si sa se asocieze cu alte autoritati
ale administratiei publice locale din tara sau
din strainatate, în conditiile legii.
(2) Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune
autoritatile administratiei publice locale au
dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale,
în conditiile legii.
ART. 12
Autoritatile administratiei publice locale pot
încheia între ele acorduri si pot participa, inclusiv
prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea
unor programe de dezvoltare regionala, în conditiile
legii.
ART. 13
(1) Consiliile locale si consiliile judetene din unitatile
administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontiera
pot încheia acorduri de cooperare transfrontaliera
cu autoritatile similare din tarile vecine,
în conditiile legii.
(2) Aceste acorduri se vor încheia numai în domeniile
ce sunt de competenta consiliilor locale sau judetene,
potrivit prezentei legi, cu respectarea legislatiei interne
si a angajamentelor internationale asumate de statul
român.
(3) Prin acordurile de cooperare transfrontaliera pot fi
create si pe teritoriul României organisme care sa
aiba, potrivit dreptului intern, personalitate juridica.
Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competente
administrativ-teritoriale.
(4) Consiliile locale si consiliile judetene, care au
încheiat acorduri de cooperare transfrontaliera, au
dreptul sa participe, în alte state, la organismele
create prin respectivele acorduri, în limita competentelor
ce le revin potrivit legii.
ART. 14
(1) Initiativa autoritatilor administratiei
publice locale de a coopera si de a se asocia cu autoritati
ale administratiei publice locale din strainatate,
precum si de a adera la o asociatie internationala
a autoritatilor administratiei publice locale
va fi comunicata Ministerului Afacerilor Externe si
Ministerului Administratiei Publice.
(2) Autoritatile administratiei publice locale
vor transmite Ministerului Afacerilor Externe spre avizare proiectele
de acorduri sau conventii de cooperare pe care acestea intentioneaza
sa le încheie cu autoritati ale administratiei
publice locale din alte tari, înainte de supunerea
lor spre adoptare de catre consiliile locale sau judetene,
dupa caz.
(3) Avizele prevazute la alin. (2) trebuie emise în
termen de 30 de zile de la primirea solicitarii. În
caz contrar se va considera ca nu sunt obiectii si
proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local
sau judetean interesat.
(4) Acordurile sau conventiile încheiate de autoritatile
administratiei publice locale nu angajeaza decât
responsabilitatea consiliului local sau judetean care este
parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate, iar actele
emise în virtutea respectivelor acorduri sau conventii
au în dreptul intern aceeasi valoare juridica
si aceleasi efecte ca si actele administrative adoptate
în conformitate cu prevederile prezentei legi.
ART. 15
Consiliile locale si consiliile judetene pot hotarî
asupra participarii cu capital sau cu bunuri, în numele
si în interesul colectivitatilor locale
pe care le reprezinta, la constituirea de societati
comerciale sau la înfiintarea unor servicii de interes
public local ori judetean, dupa caz, în conditiile
legii.
ART. 16
Controlul administrativ si controlul financiar al activitatii
autoritatilor administratiei publice locale se
exercita în limitele si în conditiile
prevazute de lege.
ART. 17
În unitatile administrativ-teritoriale în
care cetatenii apartinând minoritatilor
nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor
autoritatile administratiei publice locale vor
asigura folosirea, în raporturile cu acestia, si
a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constitutiei,
ale prezentei legi si ale conventiilor internationale
la care România este parte.
ART. 18
(1) Comunele, orasele si judetele sunt unitati
administrativ-teritoriale în care se exercita autonomia
locala si în care se organizeaza si
functioneaza autoritati ale administratiei
publice locale.
(2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
(3) Unele orase pot fi declarate municipii, în conditiile
legii.
(4) În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale,
a caror delimitare si organizare se fac potrivit legii.
(5) Autoritatile administratiei publice locale
se pot constitui si în subdiviziunile administrativ-teritoriale
ale municipiilor. Aceste autoritati exercita
atributiile prevazute la art. 95 si, respectiv,
la art. 97, care se aplica în mod corespunzator.
ART. 19
Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice
de drept public. Acestea au patrimoniu propriu si capacitate
juridica deplina.
ART. 20
Delimitarea teritoriala a comunelor, oraselor si
judetelor se stabileste prin lege. Orice modificare a
limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege
si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor
din unitatile administrativ-teritoriale respective
prin referendum, care se organizeaza potrivit legii.
SECTIUNEA a 2-a
Autoritatile administratiei publice locale
ART. 21
(1) Autoritatile administratiei publice prin
care se realizeaza autonomia locala în comune
si orase sunt consiliile locale, comunale si orasenesti,
ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati
executive. Consiliile locale si primarii se aleg în conditiile
prevazute de Legea privind alegerile locale.
(2) Consiliile locale si primarii functioneaza
ca autoritati ale administratiei publice locale
si rezolva treburile publice din comune si orase,
în conditiile legii.
ART. 22
În fiecare judet se constituie un consiliu judetean,
ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea
activitatii consiliilor comunale si orasenesti,
în vederea realizarii serviciilor publice de interes
judetean. Consiliul judetean este ales în conditiile
Legii privind alegerile locale.
ART. 23
Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii
judeteni. În asigurarea liberului exercitiu al
mandatului lor acestia îndeplinesc o functie de
autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii
penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o functie
ce implica exercitiul autoritatii de stat.
ART. 24
(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului
judetean, este de 4 ani. Mandatul se exercita în
conditiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si
primarul ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvarii
consiliului local sau judetean, respectiv a vacantei
postului de primar, încheie mandatul precedentei autoritati
a administratiei publice locale.
(3) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si
primarul, alesi în urma organizarii unor noi unitati
administrativ-teritoriale sau în urma dizolvarii unor
consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari, îsi
exercita mandatul numai pâna la organizarea
urmatoarelor alegeri locale generale.
ART. 25
În scopul asigurarii autonomiei locale autoritatile
administratiei publice locale au dreptul sa instituie
si sa perceapa impozite si taxe locale,
sa elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri
si cheltuieli ale comunelor, oraselor si judetelor,
în conditiile legii.
ART. 26
(1) În fiecare judet si în municipiul Bucuresti
Guvernul numeste câte un prefect.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si
conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si
ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale.
ART. 27
(1) Prefectul poate ataca, în total sau în parte, în
fata instantei de contencios administrativ, hotarârile
adoptate de consiliul local sau de consiliul judetean, precum
si dispozitiile emise de primar sau de presedintele
consiliului judetean, în cazul în care considera
aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile
acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept.
(2) Prefectul raspunde, în conditiile legii,
administrativ, civil sau penal, dupa caz, la cererea autoritatilor
administratiei publice locale sau judetene ale caror
acte au fost atacate, în cazul în care instanta
de contencios administrativ hotaraste ca
actul administrativ a fost atacat în mod abuziv.
CAP. 2
Consiliile locale
SECTIUNEA 1
Constituirea consiliului local
ART. 28
Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat, în
conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
ART. 29
(1) Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste
prin ordin al prefectului, în functie de populatia
comunei sau a orasului, raportata de Institutul National
de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie
a anului în curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie
a anului care preceda alegerile, dupa cum urmeaza:
_____________________________________________
Numarul locuitorilor Numarul
comunei sau ai orasului consilierilor
_____________________________________________
- pâna la 1.500 9
- între 1.501 si 3.000 11
- între 3.001 si 5.000 13
- între 5.001 si 10.000 15
- între 10.001 si 20.000 17
- între 20.001 si 50.000 19
- între 50.001 si 100.000 21
- între 100.001 si 200.000 23
- între 200.001 si 400.000 27
- peste 400.000 31
_____________________________________________
(2) Consiliul General al Municipiului
Bucuresti este compus din 55 de consilieri.
ART. 30
(1) Calitatea de consilier este incompatibila cu:
a) functia de prefect si de subprefect;
b) calitatea de functionar public în aparatul propriu
de specialitate al autoritatilor administratiei
publice centrale si locale; calitatea de functionar public
în aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean,
al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judetean,
al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si
ale celorlalte autoritati ale administratiei
publice centrale; calitatea de angajat în cadrul autoritatilor
administratiei publice locale respective sau în cadrul
aparatului propriu al prefectului din judetul respectiv;
c) functia de manager sau membru în consiliul de administratie
al regiilor autonome ori de conducator al societatilor
comerciale înfiintate de consiliile locale sau de consiliile
judetene;
d) calitatea de primar;
e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar
de stat si cele asimilate acestora.
(2) Incompatibilitatea intervine numai dupa validarea mandatului,
cel în cauza trebuind sa opteze în termen
de 10 zile, dupa care, daca acesta nu a optat pentru
calitatea de consilier, în sedinta de consiliu
urmatoare presedintele de sedinta
va supune validarii mandatul supleantului acestuia de pe
lista partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale
respective.
(3) Alte incompatibilitati se pot stabili numai prin
lege.
ART. 31
(1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20
de zile de la data desfasurarii alegerilor. Convocarea
consilierilor declarati alesi, pentru sedinta
de constituire, se face de catre prefect. La sedinta
de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sau,
precum si primarul, chiar daca procedura de validare
a mandatului acestuia nu a fost finalizata.
(2) Sedinta este legal constituita daca
participa cel putin doua treimi din numarul
consilierilor alesi. În cazul în care nu se poate
asigura aceasta majoritate sedinta se va organiza,
în aceleasi conditii, peste 3 zile, la convocarea
prefectului. Daca nici la a doua convocare reuniunea nu este
legal constituita, se va proceda la o noua convocare,
de catre prefect, peste alte 3 zile, în aceleasi
conditii.
(3) În situatia în care consiliul local nu se
poate reuni nici la ultima convocare datorita absentei,
fara motive temeinice, a consilierilor, prefectul
va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor alesi
care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocari anterioare,
daca acestia nu pot fi înlocuiti de supleantii
înscrisi pe listele de candidati respective, organizându-se
alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în
conditiile Legii privind alegerile locale.
(4) Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile
consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în
cauza la instanta de contencios administrativ în
termen de 5 zile de la comunicare. Hotarârea instantei
este definitiva si irevocabila.
(5) Absenta consilierilor de la sedinta de constituire
este considerata motivata daca se face dovada
ca aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat
spitalizare sau a facut imposibila prezenta
acestora, a unei deplasari în strainatate
în interes de serviciu sau a unor evenimente de forta
majora.
ART. 32
(1) Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse
de cel mai în vârsta consilier, asistat de 2
consilieri dintre cei mai tineri.
(2) Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot
deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durata a mandatului,
o comisie de validare alcatuita din 3 - 5 consilieri.
(3) Comisia de validare examineaza legalitatea alegerii fiecarui
consilier si propune consiliului local validarea sau invalidarea
mandatelor.
(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier
numai în cazul în care se constata încalcarea
conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea consilierului
s-a facut prin frauda electorala, constatata
în conditiile Legii privind alegerile locale.
(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine
alfabetica, cu votul deschis al majoritatii
consilierilor prezenti la sedinta. Persoana
al carei mandat este supus validarii sau invalidarii
nu participa la vot.
ART. 33
(1) Hotarârea de validare sau invalidare a mandatelor
poate fi atacata de cei interesati la instanta
de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare
sau, în cazul celor absenti de la sedinta,
de la comunicare.
(2) Instanta de contencios administrativ este obligata
sa se pronunte în termen de 30 de zile.
ART. 34
(1) Consilierii ale caror mandate au fost validate depun
în fata consiliului local urmatorul juramânt
în limba româna:
"Jur sa respect Constitutia si legile tarii
si sa fac, cu buna-credinta, tot
ceea ce sta în puterile si priceperea mea pentru
binele locuitorilor comunei ... (orasului, judetului).
Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Consilierii care refuza sa depuna juramântul
sunt considerati demisionati de drept.
(3) Juramântul poate fi depus si fara
formula religioasa.
ART. 35
În cazul în care consilierul declarat ales renunta
la mandat înainte de validare sau refuza sa
depuna juramântul, se supune validarii
mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic,
aliantei politice sau aliantei electorale respective,
daca pâna la validarea mandatului partidele
si aliantele politice confirma în scris
apartenenta la partid. În cazul în care locurile
ramase vacante nu pot fi completate cu supleanti, iar
numarul de consilieri se reduce sub doua treimi, se
vor organiza alegeri pentru completare, în termen de 30 de
zile, în conditiile Legii privind alegerile locale.
ART. 36
Dupa validarea mandatelor si depunerea juramântului
de catre cel putin doua treimi din numarul
membrilor consiliului local consilierul care a condus sedinta
declara consiliul legal constituit.
ART. 37
(1) Dupa declararea ca legal constituit consiliul local alege
dintre membrii sai, prin votul deschis al majoritatii
consilierilor în functie, un presedinte de sedinta,
pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele
consiliului si va semna hotarârile adoptate de
acesta.
(2) Consilierul ales în conditiile alin. (1) poate fi
schimbat din functie la initiativa a cel putin
unei treimi din numarul consilierilor, cu votul majoritatii
consilierilor în functie.
SECTIUNEA a 2-a
Atributiile consiliului local
ART. 38
(1) Consiliul local are initiativa si hotaraste,
în conditiile legii, în toate problemele de interes
local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în
competenta altor autoritati publice, locale sau
centrale.
(2) Consiliul local are urmatoarele atributii principale:
a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv
viceprimarii, dupa caz; stabileste, în limitele
normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;
b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si
regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze
si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare
si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare
a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe
de dezvoltare judeteana, regionala, zonala
si de cooperare transfrontaliera, în conditiile
legii;
d) aproba bugetul local, împrumuturile, virarile
de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba
contul de încheiere a exercitiului bugetar; stabileste
impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, în
conditiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, în conditiile
legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal
si regulamentul de organizare si functionare a aparatului
propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor
publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat
al comunei sau orasului;
g) hotaraste darea în administrare, concesionarea
sau închirierea bunurilor proprietate publica a comunei
sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor
publice de interes local, în conditiile legii;
h) hotaraste vânzarea, concesionarea sau
închirierea bunurilor proprietate privata a comunei
sau orasului, dupa caz, în conditiile legii;
i) înfiinteaza institutii publice, societati
comerciale si servicii publice de interes local; urmareste,
controleaza si analizeaza activitatea acestora;
instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege,
norme de organizare si functionare pentru institutiile
si serviciile publice de interes local; numeste si
elibereaza din functie, în conditiile legii,
conducatorii serviciilor publice de interes local, precum
si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa;
aplica sanctiuni disciplinare, în conditiile
legii, persoanelor pe care le-a numit;
j) hotaraste asupra înfiintarii
si reorganizarii regiilor autonome de interes local;
exercita, în numele unitatii administrativ-teritoriale,
toate drepturile actionarului la societatile
comerciale pe care le-a înfiintat; hotaraste
asupra privatizarii acestor societati comerciale;
numeste si elibereaza din functie, în
conditiile legii, membrii consiliilor de administratie
ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
k) analizeaza si aproba, în conditiile
legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si
urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale
si financiare necesare în vederea realizarii acestora;
aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni
de aparare împotriva inundatiilor, incendiilor,
dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase;
l) stabileste masurile necesare pentru construirea,
întretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor,
precum si a întregii infrastructuri apartinând
cailor de comunicatii de interes local;
m) aproba, în limitele competentelor sale, documentatiile
tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de
interes local si asigura conditiile necesare în
vederea realizarii acestora;
n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile
materiale si financiare necesare pentru buna functionare
a institutiilor si serviciilor publice de educatie,
sanatate, cultura, tineret si sport, apararea
ordinii publice, apararea împotriva incendiilor si
protectia civila, de sub autoritatea sa; urmareste
si controleaza activitatea acestora;
o) hotaraste, în localitatile
cu medici sau cu personal sanitar în numar insuficient,
acordarea de stimulente în natura si în
bani, precum si de alte facilitati, potrivit legii,
în scopul asigurarii serviciilor medicale pentru populatie;
asemenea facilitati pot fi acordate si personalului
didactic;
p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice,
culturale, artistice, sportive si de agrement;
q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii
publice; analizeaza activitatea gardienilor publici, politiei,
jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protectie
civila, în conditiile legii, si propune
masuri de îmbunatatire a activitatii
acestora;
r) actioneaza pentru protectia si refacerea
mediului înconjurator, în scopul cresterii
calitatii vietii; contribuie la protectia,
conservarea, restaurarea si punerea în valoare a monumentelor
istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor
naturale, în conditiile legii;
s) contribuie la realizarea masurilor de protectie
si asistenta sociala; asigura protectia
drepturilor copilului, potrivit legislatiei în vigoare;
aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale;
înfiinteaza si asigura functionarea
unor institutii de binefacere de interes local;
t) înfiinteaza si organizeaza târguri,
piete, oboare, locuri si parcuri de distractie,
baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
u) atribuie sau schimba, în conditiile legii,
denumiri de strazi, de piete si de obiective de
interes public local;
v) confera persoanelor fizice române sau straine,
cu merite deosebite, titlul de cetatean de onoare al
comunei sau al orasului;
x) hotaraste, în conditiile legii,
cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau straine,
cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri
sociali, în vederea finantarii si realizarii
în comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau
proiecte de interes public local; hotaraste înfratirea
comunei sau orasului cu unitati administrativ-teritoriale
similare din alte tari;
y) hotaraste, în conditiile legii,
cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei
publice locale din tara sau din strainatate,
precum si aderarea la asociatii nationale si
internationale ale autoritatilor administratiei
publice locale, în vederea promovarii unor interese
comune;
z) sprijina, în conditiile legii, activitatea
cultelor religioase;
w) asigura libertatea comertului si încurajeaza
libera initiativa, în conditiile legii.
(3) Consiliul local exercita si alte atributii
stabilite prin lege.
SECTIUNEA a 3-a
Functionarea consiliului local
ART. 39
(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate
fi prelungit, prin lege organica, în caz de razboi
sau catastrofa.
(2) Consiliul local îsi exercita mandatul de la
data constituirii pâna la data declararii ca
legal constituit a consiliului nou-ales.
ART. 40
(1) Consiliul local se întruneste în sedinte
ordinare, lunar, la convocarea primarului.
(2) Consiliul local se poate întruni si în sedinte
extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime
din numarul membrilor consiliului.
(3) Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul
secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu
cel putin 5 zile înaintea sedintelor ordinare
sau cu cel putin 3 zile înainte de sedintele
extraordinare.
(4) În caz de forta majora si de
maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor comunei sau ai orasului convocarea consiliului
local se poate face de îndata.
(5) În invitatia la sedinta se vor
preciza data, ora, locul desfasurarii si
ordinea de zi a acesteia.
(6) Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce
la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului
prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(7) În comunele sau orasele în care cetatenii
apartinând unei minoritati nationale
au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea
de zi se aduce la cunostinta publica si
în limba materna a cetatenilor apartinând
minoritatii respective.
(8) În toate cazurile convocarea se consemneaza în
procesul-verbal al sedintei.
ART. 41
(1) Sedintele consiliului local sunt legal constituite
daca este prezenta majoritatea consilierilor în
functie.
(2) Prezenta consilierilor la sedinta este
obligatorie. Cazurile în care se considera ca
absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul
de organizare si functionare a consiliului local. În
situatia în care un consilier absenteaza de doua
ori consecutiv, fara motive temeinice, el poate fi
sanctionat în conditiile regulamentului de organizare
si functionare a consiliului local.
ART. 42
Sedintele consiliului local sunt conduse de un consilier,
ales în conditiile prevazute la art. 37.
ART. 43
(1) Sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia
cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi,
ca acestea sa se desfasoare cu usile închise.
(2) Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public
si privat al comunei sau al orasului, participarea la
programe de dezvoltare judeteana, regionala,
zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea
si dezvoltarea urbanistica a localitatilor
si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea
sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii
neguvernamentale, persoane juridice române sau straine
se vor discuta întotdeauna în sedinta
publica. În legatura cu aceste probleme
primarul poate propune consultarea cetatenilor prin
referendum, în conditiile legii.
(3) Lucrarile sedintelor se desfasoara
în limba româna, limba oficiala a statului.
În consiliile locale în care consilierii apartinând
unei minoritati nationale reprezinta cel
putin o treime din numarul total, la sedintele
de consiliu se poate folosi si limba materna. În
aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în
limba româna. În toate cazurile documentele sedintelor
de consiliu se întocmesc în limba româna.
(4) Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum
si modul în care si-a exercitat votul fiecare consilier
se consemneaza într-un proces-verbal, semnat de consilierul
care conduce sedintele de consiliu si de secretarul
unitatii administrativ-teritoriale.
(5) Consilierul care conduce sedintele de consiliu, împreuna
cu secretarul unitatii administrativ-teritoriale îsi
asuma, prin semnatura, responsabilitatea veridicitatii
celor consemnate.
(6) Înaintea fiecarei sedinte secretarul
pune la dispozitie consilierilor, în timp util, procesul-verbal
al sedintei anterioare, pe care ulterior îl va
supune spre aprobare consiliului local. Consilierii au dreptul ca
în cadrul sedintei sa conteste continutul
procesului-verbal si sa ceara mentionarea
exacta a opiniilor exprimate în sedinta
anterioara.
(7) Procesul-verbal si documentele care au fost dezbatute
în sedinta se depun într-un dosar
special al sedintei respective, care va fi numerotat,
semnat si sigilat de consilierul care conduce sedintele
de consiliu si de secretar, dupa aprobarea procesului-verbal.
ART. 44
Ordinea de zi a sedintelor se aproba de consiliul
local, la propunerea celui care, în conditiile art.
40, a cerut întrunirea consiliului. Modificarea ordinii de
zi se poate face numai pentru probleme urgente si numai cu
votul majoritatii consilierilor prezenti.
ART. 45
Problemele înscrise pe ordinea de zi a sedintei
consiliului local nu pot fi dezbatute daca nu sunt
însotite de raportul compartimentului de resort din
cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritatii
administratiei publice locale, care va fi elaborat în
termen de 30 de zile de la solicitarea initiatorului, precum
si de avizul comisiei de specialitate a consiliului, cu exceptia
cazurilor prevazute la art. 40 alin. (2) si (4).
ART. 46
(1) În exercitarea atributiilor ce îi revin consiliul
local adopta hotarâri, cu votul majoritatii
membrilor prezenti, în afara de cazurile în
care legea sau regulamentul de organizare si functionare
a consiliului cere o alta majoritate.
(2) Hotarârile privind contractarea de împrumuturi,
în conditiile legii, administrarea domeniului public
si privat al comunei sau al orasului, participarea la
programe de dezvoltare judeteana, regionala,
zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea
si dezvoltarea urbanistica a localitatilor
si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea
sau cooperarea cu alte autoritati publice, cu organizatii
neguvernamentale, cu persoane juridice române sau straine
se adopta cu votul a cel putin doua treimi din
numarul consilierilor în functie.
(3) Hotarârile privind bugetul local, precum si
cele prin care se stabilesc impozite si taxe locale se adopta
cu votul majoritatii consilierilor în functie.
Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa doua
sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval
de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza
bugetului anului precedent pâna la adoptarea noului
buget local, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrarii
în vigoare a legii bugetului de stat.
(4) Consiliul local poate stabili ca unele hotarâri
sa fie luate prin vot secret. Hotarârile cu
caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna
prin vot secret, cu exceptiile prevazute de lege.
(5) Proiectele de hotarâre pot fi propuse de consilieri
sau de primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun,
cu sprijinul secretarului si al serviciilor din cadrul aparatului
de specialitate al autoritatii administratiei
publice locale.
ART. 47
(1) Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotarârilor
consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie,
afini sau rude pâna la gradul al patrulea inclusiv,
are un interes patrimonial în problema supusa dezbaterilor
consiliului local.
(2) Hotarârile adoptate de consiliul local cu încalcarea
dispozitiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constata
de catre instanta de contencios administrativ. Actiunea
poate fi introdusa de orice persoana interesata.
ART. 48
Hotarârile consiliului local se semneaza de
consilierul care conduce sedintele de consiliu, ales
în conditiile prevazute la art. 37, si se
contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretar.
În cazul în care consilierul ales în conditiile
prevazute la art. 37 lipseste sau refuza sa
semneze, hotarârea consiliului local se semneaza
de 3-5 consilieri.
ART. 49
(1) Secretarul nu va contrasemna hotarârea în
cazul în care considera ca aceasta este ilegala
sau ca depaseste competentele ce revin,
potrivit legii, consiliului local. În acest caz secretarul
va expune consiliului local opinia sa motivata, care va fi
consemnata în procesul-verbal al sedintei.
(2) Secretarul va comunica hotarârile consiliului local
primarului si prefectului, de îndata, dar nu mai
târziu de 3 zile de la data adoptarii.
(3) Comunicarea, însotita de eventualele obiectii
cu privire la legalitate, se face în scris de catre
secretar si va fi înregistrata într-un registru
special destinat acestui scop.
ART. 50
(1) Hotarârile cu caracter normativ devin obligatorii
si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta
publica, iar cele individuale, de la data comunicarii.
(2) Aducerea la cunostinta publica a hotarârilor
cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data
comunicarii oficiale catre prefect.
ART. 51
În unitatile administrativ-teritoriale în
care cetatenii apartinând unei minoritati
nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor
hotarârile cu caracter normativ se aduc la cunostinta
publica si în limba materna a cetatenilor
apartinând minoritatii respective, iar
cele cu caracter individual se comunica, la cerere, si
în limba materna.
ART. 52
(1) În exercitarea mandatului consilierii sunt în serviciul
colectivitatii locale.
(2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului si
al aparatului propriu de specialitate, sa puna la
dispozitie consilierilor, la cererea acestora, în termen
de cel mult 20 de zile, informatiile necesare în vederea
îndeplinirii mandatului.
(3) Consilierii sunt obligati ca în îndeplinirea
mandatului sa organizeze periodic întâlniri cu
cetatenii si sa acorde audiente.
(4) Fiecare consilier, precum si viceprimarul sunt obligati
sa prezinte un raport anual de activitate, care va fi facut
public prin grija secretarului.
(5) Pentru participarea la sedintele consiliului local
si ale comisiilor de specialitate consilierul primeste
o indemnizatie stabilita în conditiile
legii.
(6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le
efectueaza în îndeplinirea mandatului lor, în
conditiile legii.
(7) Consiliul local poate hotarî diminuarea cuantumului
indemnizatiei prevazute la alin. (5) si a cotei
în care se face decontarea conform prevederilor alin. (6),
în concordanta cu posibilitatile
de finantare.
ART. 53
(1) Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului
local din care fac parte sau, dupa caz, în nume propriu,
pentru activitatea desfasurata în exercitarea
mandatului, precum si pentru hotarârile pe care
le-au votat.
(2) În procesul-verbal al sedintei consiliului
local va fi consemnat, în mod obligatoriu, rezultatul votului.
(3) La cererea consilierilor votul lor va fi consemnat nominal în
procesul-verbal al sedintei.
ART. 54
La lucrarile consiliului local pot asista si lua cuvântul,
fara drept de vot, prefectul, presedintele consiliului
judetean sau reprezentantii acestora, deputatii
si senatorii, ministrii si ceilalti membri
ai Guvernului, secretarii si subsecretarii de stat, sefii
serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale,
în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate ale
acestor servicii, precum si persoanele interesate invitate
de primar.
ART. 55
(1) Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi în
consiliile locale vor fi reprezentati la sedintele
de consiliu de un delegat satesc.
(2) Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului
local de catre o adunare sateasca, constituita
din câte un reprezentant al fiecarei familii, convocata
si organizata de primar si desfasurata
în prezenta primarului sau viceprimarului.
(3) La discutarea problemelor privind satele respective delegatii
satesti vor fi invitati în mod obligatoriu.
Votul acestora are caracter consultativ.
(4) Delegatului satesc îi sunt aplicabile, în
mod corespunzator, prevederile art. 52 alin. (5) si
(6).
ART. 56
(1) Dupa constituire consiliul local îsi organizeaza
comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii,
cu exceptia viceprimarului.
(3) Comisiile de specialitate îsi aleg câte un
presedinte si un secretar.
(4) Comisiile de specialitate analizeaza si avizeaza
proiectele de hotarâre din domeniul lor de activitate.
(5) Comisiile de specialitate lucreaza în plen si
iau hotarâri cu votul majoritatii membrilor
lor.
(6) Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor
de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare si
functionare a consiliului local.
(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa
sau la initiativa primarului, dupa caz, comisii speciale
de analiza si verificare, pe perioada determinata.
Componenta comisiei speciale de analiza si verificare,
obiectivele si perioada de desfasurare a activitatilor
acesteia se stabilesc prin hotarâre a consiliului local.
Membrii comisiei actioneaza în limitele stabilite
prin hotarâre.
SECTIUNEA a 4-a
Dizolvarea consiliului local
ART. 57
(1) Consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, într-un
interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarâri
care au fost anulate de instanta de contencios administrativ
prin hotarâre judecatoreasca ramasa
definitiva si irevocabila.
(2) Dizolvarea consiliului local se face prin hotarâre
a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, bazata
pe hotarârile judecatoresti ramase
definitive si irevocabile.
(3) Hotarârea de dizolvare poate fi atacata
de oricare dintre consilieri la instanta de contencios administrativ,
în termen de 10 zile de la data publicarii acesteia
în Monitorul Oficial al României, Partea I. În
acest caz procedura prealabila prevazuta de
lege nu se mai efectueaza, iar introducerea actiunii
suspenda executarea masurii de dizolvare.
(4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileste
de Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile
de la expirarea termenului prevazut la alin. (3) sau, dupa
caz, de la pronuntarea unei hotarâri judecatoresti,
ramasa definitiva si irevocabila,
prin care a fost respinsa actiunea consilierilor.
(5) Pâna la constituirea noului consiliu local primarul,
viceprimarul sau, în absenta acestora, secretarul va
rezolva problemele curente ale comunei sau ale orasului, potrivit
competentelor si atributiilor ce îi revin,
potrivit legii.
ART. 58
(1) În cazul în care consiliul local nu se întruneste
timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat în 3 sedinte
ordinare consecutive nici o hotarâre, precum si
în situatia în care numarul consilierilor
se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa
prin supleanti, acesta se considera dizolvat de drept.
(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se comunica
de primar, viceprimar sau, în absenta acestora, de secretar,
prefectului care, prin ordin, ia act de situatia de dizolvare
a consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi
alegeri.
(3) Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesati
la instanta de contencios administrativ, în termen de
10 zile de la comunicare sau de la luarea la cunostinta.
(4) Instanta de contencios administrativ este obligata
sa se pronunte în termen de 30 de zile. În
acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza,
iar introducerea actiunii suspenda executarea masurii
de dizolvare. Hotarârea instantei este definitiva
si irevocabila.
(5) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu
local se face de catre Guvern, la propunerea prefectului,
în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevazut
la alin. (3) sau, dupa caz, de la ramânerea
definitiva si irevocabila a hotarârii
judecatoresti prin care s-a respins actiunea împotriva
ordinului prefectului.
SECTIUNEA a 5-a
Suspendarea si încetarea mandatului de consilier
ART. 59
(1) Mandatul de consilier se suspenda de drept numai în
cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Masura
arestarii preventive se comunica de îndata
de catre parchet sau de instanta de judecata,
dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea
mandatului.
(2) Suspendarea dureaza pâna la solutionarea
definitiva a cauzei. Ordinul de suspendare se comunica
de îndata consilierului.
(3) În cazul în care consilierul suspendat a fost gasit
nevinovat acesta are dreptul la despagubiri în conditiile
legii.
ART. 60
(1) Mandatul de consilier înceteaza de drept în
urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritoriala;
d) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada
mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute
la art. 59 alin. (1);
e) constatarea, dupa validarea mandatului, ca alegerea
s-a facut prin frauda electorala sau prin orice
alta încalcare a Legii privind alegerile locale;
f) condamnarea, prin hotarâre judecatoreasca
ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa
de libertate;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) lipsa nemotivata de la 3 sedinte ordinare consecutive
ale consiliului local;
j) deces.
(2) Încetarea de drept a mandatului de consilier se constata
de consiliul local, prin hotarâre, la initiativa
primarului sau a oricarui consilier.
(3) În cazul prevazut la alin. (1) lit. c), d) si
i) hotarârea consiliului local poate fi atacata
de consilier la instanta de contencios administrativ, în
termen de 10 zile de la comunicare. Instanta este obligata
sa se pronunte în termen de 30 de zile. În
acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza,
iar hotarârea primei instante este definitiva
si irevocabila.
CAP. 3
Primarul si viceprimarul
ART. 61
(1) Comunele si orasele au câte un primar si
un viceprimar, iar orasele resedinta de judet,
câte 2 viceprimari, alesi în conditiile legii.
Viceprimarii nu pot fi în acelasi timp si consilieri.
(2) Primarul participa la sedintele consiliului
local si are dreptul sa îsi exprime punctul
de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
(3) Pe toata durata exercitarii mandatului de primar,
respectiv de viceprimar, contractul de munca al acestora
la institutii publice, regii autonome, companii nationale,
societati nationale, societati comerciale
cu capital majoritar de stat sau la societatile comerciale
de sub autoritatea consiliilor locale sau judetene se suspenda
de drept.
(4) Primarul si viceprimarul primesc, pe toata durata
exercitarii mandatului, o indemnizatie stabilita
în conditiile legii.
ART. 62
Calitatea de primar, respectiv de viceprimar, este incompatibila
cu:
a) functiile si calitatile prevazute
la art. 30 alin. (1), care se aplica în mod corespunzator;
b) orice functie de conducere din cadrul societatilor
comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala
este actionar majoritar ori din cadrul societatilor
nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;
c) orice alte activitati sau functii publice,
cu exceptia functiilor didactice si a functiilor
din cadrul unor fundatii ori organizatii neguvernamentale.
ART. 63
(1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20
de zile de la data desfasurarii alegerilor, în
camera de consiliu a judecatoriei în a carei
raza teritoriala se afla comuna sau orasul,
de catre un judecator desemnat de presedintele
judecatoriei.
(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunta în
cazurile prevazute la art. 32 alin. (4).
ART. 64
(1) Hotarârea de invalidare a alegerii primarului poate
fi atacata de cel interesat în termen de 5 zile de
la pronuntare, la instanta de contencios administrativ.
(2) Instanta de judecata este obligata sa
se pronunte în termen de 30 de zile.
(3) Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii
primarului se aduce la cunostinta prefectului
si se prezinta în sedinta de constituire
a consiliului local sau, dupa caz, într-o sedinta
extraordinara, de catre un judecator desemnat
de presedintele judecatoriei.
(4) În caz de invalidare a alegerii primarului Guvernul, la
propunerea prefectului, va stabili data alegerilor în termen
de cel mult 30 de zile de la data invalidarii sau, dupa
caz, de la data ramânerii definitive si irevocabile
a hotarârii judecatoresti, în conditiile
legii.
ART. 65
(1) Primarul depune în fata consiliului local juramântul
prevazut la art. 34 alin. (1).
(2) Primarul care refuza sa depuna juramântul
este considerat demisionat de drept.
ART. 66
(1) Primarul îndeplineste o functie de autoritate
publica. El este seful administratiei publice
locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor
administratiei publice locale, pe care îl conduce si
îl controleaza.
(2) Primarul raspunde de buna functionare a administratiei
publice locale, în conditiile legii.
ART. 67
(1) Primarul reprezinta comuna sau orasul în relatiile
cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau
juridice române sau straine, precum si în
justitie.
(2) Semnul distinctiv al primarului este o esarfa în
culorile drapelului national al României.
(3) Esarfa va fi purtata, în mod obligatoriu,
la solemnitati, receptii, ceremonii publice si
la celebrarea casatoriilor.
(4) Modelul esarfei se stabileste prin hotarâre
a Guvernului.
ART. 68
(1) Primarul îndeplineste urmatoarele atributii
principale:
a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei,
precum si punerea în aplicare a legilor, a decretelor
Presedintelui României, a hotarârilor si
ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare
si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si
instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor
si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor
administratiei publice centrale, precum si a hotarârilor
consiliului judetean;
b) asigura aducerea la îndeplinire a hotarârilor
consiliului local. În situatia în care apreciaza
ca o hotarâre este ilegala, în
termen de 3 zile de la adoptare îl sesizeaza pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populatiei
prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit.
Pe baza hotarârii consiliului local ia masuri
pentru organizarea acestei consultari, în conditiile
legii;
d) prezinta consiliului local, anual sau ori de câte
ori este necesar, informari, privind starea economica
si sociala a comunei sau a orasului, în concordanta
cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei
publice locale, precum si informari asupra modului de
aducere la îndeplinire a hotarârilor consiliului
local;
e) întocmeste proiectul bugetului local si contul
de încheiere a exercitiului bugetar si le supune
spre aprobare consiliului local;
f) exercita functia de ordonator principal de credite;
g) verifica, din oficiu sau la cerere, încasarea si
cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de
îndata consiliului local cele constatate;
h) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor
calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor
sau epizootiilor, împreuna cu organele specializate
ale statului. În acest scop poate mobiliza populatia,
agentii economici si institutiile publice din comuna
sau din oras, acestea fiind obligate sa execute masurile
stabilite în planurile de protectie si interventie
elaborate pe tipuri de dezastre;
i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor,
prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici,
pompierilor si unitatilor de protectie civila,
care au obligatia sa raspunda solicitarilor
sale, în conditiile legii;
j) îndruma si supravegheaza activitatea
gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;
k) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea
adunarilor publice;
l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor,
reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care
contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri,
la ordinea si linistea publica;
m) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice
si produselor alimentare puse în vânzare pentru
populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor
provocate de animale, în conditiile legii;
o) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general
al localitatii si îl supune spre aprobare
consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului
urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale
si de detaliu;
p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza
hotarârii consiliului local;
q) asigura întretinerea si reabilitarea
drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului, instalarea
semnelor de circulatie, desfasurarea normala
a traficului rutier si pietonal, în conditiile
legii;
r) exercita controlul asupra activitatilor din
târguri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii
si ia masuri pentru buna functionare a acestora;
s) conduce serviciile publice locale; asigura functionarea
serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara;
supravegheaza realizarea masurilor de asistenta
si ajutor social;
s) îndeplineste functia de ofiter de
stare civila;
t) emite avizele, acordurile si autorizatiile date în
competenta sa prin lege;
t) propune consiliului local spre aprobare, în conditiile
legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal
si regulamentul de organizare si functionare a aparatului
propriu de specialitate;
u) numeste si elibereaza din functie, în
conditiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate
al autoritatilor administratiei publice locale,
cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea
si eliberarea din functie, în conditiile
legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor
si serviciilor publice de interes local;
v) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor
care apartin domeniului public si domeniului privat al
comunei sau al orasului;
x) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii
din localitate si pune la dispozitie autoritatilor
administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;
y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor
menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii
malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a orasului,
precum si pentru decolmatarea vailor locale si
a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
(2) Primarul îndeplineste si alte atributii
prevazute de lege sau de alte acte normative, precum si
însarcinarile date de consiliul local.
ART. 69
(1) În exercitarea atributiilor de autoritate tutelara
si de ofiter de stare civila, a sarcinilor ce
îi revin din actele normative privitoare la recensamânt,
la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea
masurilor de protectie civila, precum si
a altor atributii stabilite prin lege primarul actioneaza
si ca reprezentant al statului în comuna sau în
orasul în care a fost ales.
(2) În aceasta calitate primarul poate solicita, inclusiv
prin intermediul prefectului, în conditiile legii, concursul
sefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor
si ale celorlalte organe centrale din unitatile
administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce îi revin
nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.
ART. 70
(1) Primarul deleaga viceprimarului sau, dupa caz,
viceprimarilor, prin dispozitie emisa în cel
mult 30 de zile de la validare, exercitarea atributiilor ce
îi revin potrivit art. 68 alin. (1) lit. j), m), p), r), v),
x) si y).
(2) Atributiile de ofiter de stare civila pot
fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor functionari
cu competente în acest domeniu, potrivit legii.
(3) Atributiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului,
potrivit art. 69, cu exceptia celor de ofiter de stare
civila, precum si cele prevazute la art. 68 alin.
(1) lit. a) - f), h), i), k), l) si t) nu pot fi delegate.
ART. 71
(1) În exercitarea atributiilor sale primarul emite
dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin
executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta
publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor
interesate, dupa caz.
(2) Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplica
în mod corespunzator.
ART. 72
(1) Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita
pâna la depunerea juramântului de primarul
nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica,
în caz de razboi sau de catastrofa.
(2) Mandatul înceteaza de drept în unul dintre
urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritoriala;
d) imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada
mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute
la art. 77 alin. (2);
e) când se constata, dupa validarea mandatului,
ca alegerea s-a facut prin frauda electorala
sau prin orice alta încalcare a Legii privind
alegerile locale;
f) a fost condamnat, prin hotarâre judecatoreasca
ramasa definitiva, la o pedeapsa privata
de libertate;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) când, în exercitarea atributiilor ce îi
revin prin lege, a emis 3 dispozitii cu caracter normativ
într-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta
de contencios administrativ prin hotarâre judecatoreasca
ramasa definitiva si irevocabila;
j) deces;
(3) În cazurile prevazute la alin. (2) prefectul, prin
ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
(4) În cazul prevazut la alin. (2) lit. d) ordinul
prefectului poate fi atacat de primar la instanta de contencios
administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
(5) Instanta de contencios administrativ este obligata
se se pronunte în termen de 30 de zile. În acest
caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar
hotarârea primei instante este definitiva
si irevocabila.
(6) Data organizarii alegerilor pentru functia de primar
se stabileste de catre Guvern, la propunerea prefectului,
în termen de 30 de zile sau dupa expirarea termenului
prevazut la alin. (4).
ART. 73
(1) Mandatul primarului înceteaza, de asemenea, înainte
de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat
în conditiile legii.
(2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se
organizeaza ca urmare a cererii adresate în acest sens
prefectului de locuitorii comunei sau orasului, ca urmare a
nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii
locale sau neexercitarii atributiilor ce îi revin
potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant
al statului.
(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele
si prenumele, data si locul nasterii, seria si
numarul buletinului sau ale cartii de identitate
si semnatura olografa ale cetatenilor
care au solicitat organizarea referendumului.
(4) Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata,
în scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept
de vot. Acest procent trebuie sa fie realizat în fiecare
dintre localitatile componente ale comunei sau orasului.
ART. 74
(1) Dupa primirea cererii prefectul va proceda la analizarea
temeiniciei motivelor invocate, a îndeplinirii conditiilor
prevazute la art. 73, precum si la verificarea veridicitatii
si autenticitatii semnaturilor, în
termen de 30 de zile.
(2) Dupa verificare prefectul va transmite Guvernului, prin
Ministerul Administratiei Publice, o propunere motivata
de organizare a referendumului.
(3) Pe baza propunerii motivate a prefectului, avizata de
Ministerul Administratiei Publice, Guvernul se va pronunta,
prin hotarâre, în termen de 60 de zile de la
solicitarea prefectului. Hotarârea Guvernului va stabili
data organizarii referendumului si va fi adusa
la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului
prin grija prefectului.
(4) Cheltuielile necesare în vederea desfasurarii
referendumului se suporta din bugetul local.
ART. 75
(1) Referendumul local se organizeaza, în conditiile
legii, prin grija prefectului, cu sprijinul secretarului si
al aparatului propriu de specialitate al consiliului local respectiv.
(2) În acest caz procedurile prevazute de lege privind
campania pentru referendum nu se mai aplica.
ART. 76
(1) Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne
cel putin jumatate plus unul din numarul total
al locuitorilor cu drept de vot.
(2) Mandatul primarului înceteaza înainte de
termen daca s-a pronuntat în acest sens cel putin
jumatate plus unul din numarul total al cetatenilor
cu drept de vot.
(3) În situatia prevazuta la alin. (2)
se aplica în mod corespunzator prevederile art.
72 alin. (6).
ART. 77
(1) În exercitarea functiei primarul este ocrotit de
lege.
(2) Mandatul primarului se suspenda de drept numai în
cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Masura
arestarii preventive se comunica de îndata
de catre parchet sau de instanta de judecata,
dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea
mandatului.
(3) Ordinul de suspendare se comunica de îndata
primarului.
(4) Suspendarea dureaza pâna la încetarea
situatiei prevazute la alin. (2).
(5) Daca primarul suspendat din functie a fost gasit
nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri, în conditiile
legii.
(6) Prevederile alin. (1) - (5) se aplica si în
cazul viceprimarului.
ART. 78
(1) Consiliul local alege din rândul membrilor sai
viceprimarul, respectiv viceprimarii, cu votul secret al majoritatii
consilierilor în functie. Durata mandatului viceprimarului
este egala cu cea a mandatului consiliului local.
(2) Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face
de consiliul local, la propunerea motivata a unei treimi
din numarul consilierilor sau a primarului, prin hotarâre
adoptata cu votul a doua treimi din numarul
consilierilor în functie.
ART. 79
Viceprimarul exercita atributiile ce îi sunt
delegate de catre primar, în conditiile prevazute
la art. 70.
ART. 80
Mandatul viceprimarului înceteaza de drept în
conditiile prevazute la art. 72, care se aplica
în mod corespunzator. În acest caz consiliul
local ia act de încetarea mandatului si alege un nou
viceprimar.
ART. 81
Viceprimarul poate fi suspendat din functie în conditiile
prevazute la art. 77, care se aplica în mod
corespunzator.
ART. 82
(1) În caz de vacanta a functiei de primar,
precum si în caz de suspendare din functie a acestuia
atributiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege
vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupa caz, de
unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret
al majoritatii consilierilor în functie.
(2) În situatia prevazuta la alin. (1)
consiliul local poate delega prin hotarâre, din rândul
membrilor sai, un consilier care va îndeplini temporar
atributiile viceprimarului.
(3) În situatia în care sunt suspendati
din functie, în acelasi timp, atât primarul,
cât si viceprimarul, consiliul local deleaga un
consilier care va îndeplini atât atributiile primarului,
cât si pe cele ale viceprimarului, pâna
la încetarea suspendarii.
(4) Daca devin vacante, în acelasi timp, atât
functia de primar, cât si cea de viceprimar, consiliul
local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) si (2)
aplicându-se pâna la alegerea unui nou primar.
Prevederile art. 72 alin. (6) se aplica în mod corespunzator.
CAP. 4
Secretarul, serviciile publice locale si aparatul propriu de
specialitate
SECTIUNEA 1
Secretarul
ART. 83
(1) Fiecare comuna, oras sau subdiviziune administrativ-teritoriala
a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul
comunei, orasului si al subdiviziunii administrativ-teritoriale
a municipiilor este functionar public de conducere, cu studii
superioare juridice sau administrative. În mod exceptional
în functia de secretar al comunei poate fi numita
si o persoana cu alte studii superioare sau cu studii
liceale atestate prin bacalaureat.
(2) Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea
eliberarii din functie.
(3) Secretarul nu poate fi sot, sotie sau ruda
de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul.
ART. 84
(1) Functia de secretar se ocupa pe baza de
concurs sau de examen, dupa caz, iar numirea se face de catre
prefect.
(2) Concursul sau examenul se organizeaza de primar, potrivit
legii, în termen de 30 de zile de la data la care postul a
devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face
parte în mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii,
secretarul general al judetului si 2 reprezentanti
desemnati de consiliul local respectiv. Ordinul de numire
se emite de prefect, în termen de cel mult 10 zile de la primirea
rezultatului concursului sau examenului, care se comunica
de catre primar în termen de cel mult 3 zile de la
ramânerea definitiva a rezultatului concursului
sau al examenului.
(3) Secretarul se bucura de stabilitate în functie,
în conditiile legii.
ART. 85
(1) Secretarul îndeplineste, în conditiile
legii, urmatoarele atributii principale:
a) participa în mod obligatoriu la sedintele
consiliului local;
b) coordoneaza compartimentele si activitatile
cu caracter juridic, de stare civila, autoritate tutelara
si asistenta sociala din cadrul aparatului
propriu de specialitate al consiliului local;
c) avizeaza proiectele de hotarâre ale consiliului
local, asumându-si raspunderea pentru legalitatea
acestora, contrasemnând hotarârile pe care le
considera legale;
d) avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului;
e) urmareste rezolvarea corespondentei în
termenul legal;
f) asigura îndeplinirea procedurilor de convocare a
consiliului local si efectuarea lucrarilor de secretariat;
g) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului
local;
h) asigura comunicarea catre autoritatile,
institutiile si persoanele interesate a actelor emise
de consiliul local sau de primar, în termen de cel mult 10
zile, daca legea nu prevede altfel;
i) asigura aducerea la cunostinta publica
a hotarârilor si dispozitiilor cu caracter
normativ;
j) elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva
consiliului local, în afara celor cu caracter secret, stabilit
potrivit legii;
k) legalizeaza semnaturi de pe înscrisurile
prezentate de parti si confirma autenticitatea
copiilor cu actele originale, în conditiile legii.
(2) Secretarul poate coordona si alte servicii ale aparatului
propriu de specialitate al autoritatilor administratiei
publice locale, stabilite de primar.
(3) Secretarul îndeplineste si alte atributii
prevazute de lege sau însarcinari date
de consiliul local ori de primar.
ART. 86
Eliberarea din functie, precum si sanctionarea
disciplinara a secretarului se fac de catre prefect,
numai la propunerea consiliului local, adoptata cu votul
a cel putin doua treimi din numarul consilierilor
în functie, ca urmare a initiativei primarului
sau a unei treimi din numarul consilierilor, pe baza concluziilor
reiesite din desfasurarea unei cercetari
administrative.
SECTIUNEA a 2-a
Serviciile publice ale comunei, orasului si aparatul propriu
de specialitate al autoritatilor administratiei
publice locale
ART. 87
Serviciile publice ale comunei sau orasului se înfiinteaza
si se organizeaza de consiliul local în principalele
domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale,
cu respectarea prevederilor legale si în limita mijloacelor
financiare de care dispune.
ART. 88
(1) Numirea si eliberarea din functie a personalului
din serviciile publice ale comunei sau orasului se fac de conducatorii
acestora, în conditiile legii.
(2) Numirea si eliberarea din functie a personalului
din aparatul propriu de specialitate al consiliului local se fac
de catre primar, în conditiile legii.
(3) Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea
din functie a conducatorilor compartimentelor din aparatul
propriu de specialitate al consiliului local.
ART. 89
Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau
orasului si din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor
administratiei publice locale se bucura de stabilitate
în functie, în conditiile legii.
ART. 90
(1) În raporturile dintre cetateni si autoritatile
administratiei publice locale se foloseste limba româna.
(2) În unitatile administrativ-teritoriale în
care cetatenii apartinând unei minoritati
nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor,
în raporturile lor cu autoritatile administratiei
publice locale si cu aparatul propriu de specialitate acestia
se pot adresa, oral sau în scris, si în limba lor
materna si vor primi raspunsul atât în
limba româna, cât si în limba materna.
(3) În conditiile prevazute la alin. (2), în
posturile care au atributii privind relatii cu publicul
vor fi încadrate si persoane care cunosc limba materna
a cetatenilor apartinând minoritatii
respective.
(4) Autoritatile administratiei publice locale
vor asigura inscriptionarea denumirii localitatilor
si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum
si afisarea anunturilor de interes public si
în limba materna a cetatenilor apartinând
minoritatii respective, în conditiile prevazute
la alin. (2).
(5) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu
în limba româna.
ART. 91
Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei,
al orasului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale
a municipiului, împreuna cu aparatul propriu de specialitate
al consiliului local, constituie o structura functionala
cu activitate permanenta, denumita primaria
comunei sau orasului, care aduce la îndeplinire hotarârile
consiliului local si dispozitiile primarului, solutionând
problemele curente ale colectivitatii locale.
CAP. 5
Administratia publica a municipiului Bucuresti
ART. 92
Municipiul Bucuresti este organizat în 6 subdiviziuni
administrativ-teritoriale, numite sectoare.
ART. 93
(1) Sectoarele municipiului Bucuresti au câte un primar
si un viceprimar, iar municipiul Bucuresti are un primar
general si 2 viceprimari.
(2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucuresti
se face de presedintele Tribunalului Bucuresti, în
conditiile prezentei legi.
ART. 94
Autoritatile administratiei publice locale din
municipiul Bucuresti sunt Consiliul General al Municipiului
Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritati
deliberative, precum si primarul general al municipiului Bucuresti
si primarii sectoarelor, ca autoritati executive,
alese în conditiile Legii privind alegerile locale.
ART. 95
(1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti
se constituie, functioneaza si pot fi dizolvate
în conditiile prevazute de dispozitiile
prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplica în
mod corespunzator.
(2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti
exercita, în principal, urmatoarele atributii:
a) aleg, din rândul consilierilor, consilierul care conduce
sedintele consiliului, precum si un viceprimar;
acestia îsi pastreaza calitatea de
consilier;
b) aproba regulamentul de organizare si functionare
a consiliului;
c) avizeaza studii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului
si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare
regionala si zonala, în conditiile
legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului
Bucuresti;
d) aproba bugetul local, împrumuturile, virarile
de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba
contul de încheiere a exercitiului bugetar; stabilesc
impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, în
conditiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, în conditiile
legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal
si regulamentul de organizare si functionare ale
aparatului propriu de specialitate si ale serviciilor publice
de interes local;
f) administreaza, în conditiile legii, bunurile
proprietate publica sau privata a municipiului, de
pe raza sectorului, pe baza hotarârii Consiliului General
al Municipiului Bucuresti;
g) hotarasc cu privire la concesionarea sau închirierea
serviciilor publice de sub autoritatea lor, în conditiile
legii;
h) înfiinteaza institutii, societati
comerciale si servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor
generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare
pentru institutiile si serviciile publice, precum si
pentru societatile comerciale pe care le înfiinteaza
sau care se afla sub autoritatea lor; numesc si elibereaza
din functie, în conditiile legii, conducatorii
institutiilor publice si ai serviciilor publice de interes
local;
i) aproba, în conditiile legii, planurile urbanistice
zonale si de detaliu ale sectoarelor, pe care le comunica
Consiliului General al Municipiului Bucuresti; aproba,
în limitele competentelor sale, documentatiile
tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de
interes local si asigura conditiile necesare pentru
realizarea lor, în concordanta cu prevederile
planului urbanistic general al municipiului Bucuresti si
ale regulamentului aferent;
j) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile
necesare bunei functionari a institutiilor si
serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura,
tineret si sport, apararea ordinii publice, de interes
local; urmareste si controleaza activitatea
acestora;
k) contribuie la organizarea activitatilor stiintifice,
culturale, artistice, sportive si de agrement;
l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizeaza activitatea
gardienilor publici si propune masuri de îmbunatatire
a acesteia;
m) actioneaza pentru protectia si refacerea
mediului înconjurator, în scopul cresterii
calitatii vietii; contribuie la protectia,
conservarea, restaurarea si punerea în valoare a monumentelor
istorice si de arhitectura, a parcurilor si a rezervatiilor
naturale;
n) contribuie la realizarea masurilor de protectie
si asistenta sociala, asigura protectia
drepturilor copilului, potrivit legislatiei în vigoare;
aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale;
înfiinteaza si asigura functionarea
unor institutii de binefacere de interes local;
o) înfiinteaza si organizeaza târguri,
piete, oboare, locuri si parcuri de distractie,
baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
p) hotarasc, în conditiile legii, cu acordul
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau
asocierea cu autoritati ale administratiei publice
locale din tara sau din strainatate,
precum si aderarea la asociatii nationale si
internationale ale autoritatilor administratiei
publice locale, în vederea promovarii unor interese
comune;
q) hotarasc, în conditiile legii, cu acordul
prealabil al Consiliului General al Municipiului Bucuresti,
cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau straine,
cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri
sociali, în vederea finantarii si realizarii
în comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau
proiecte de interes public local;
r) asigura libertatea comertului si încurajeaza
libera initiativa, în conditiile legii;
s) sprijina, în conditiile legii, activitatea
cultelor religioase.
(3) Atributiile prevazute la alin. (2) lit. c) - h),
p) si q) pot fi exercitate numai pe baza împuternicirii
exprese date prin hotarâre a Consiliului General al
Municipiului Bucuresti.
(4) Consiliile locale ale sectoarelor exercita si alte
atributii stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General
al Municipiului Bucuresti.
ART. 96
Consiliul General al Municipiului Bucuresti se constituie,
functioneaza si îndeplineste atributiile
prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru consiliile
locale, care se aplica în mod corespunzator.
ART. 97
(1) Primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti
functioneaza în conditiile prevazute
de dispozitiile prezentei legi pentru primarii si viceprimarii
comunelor si oraselor si îndeplinesc atributiile
stabilite de lege pentru acestia, cu exceptia celor prevazute
la art. 68 alin. (1) lit. c) si k), care se exercita
numai de primarul general al municipiului Bucuresti.
(2) Primarilor si viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucuresti
li se aplica în mod corespunzator dispozitiile
prezentei legi cu privire la suspendare si demitere.
(3) Primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti
functioneaza si îndeplinesc atributiile
prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru primarii
si viceprimarii comunelor si oraselor, care se aplica
în mod corespunzator.
(4) Primarului general si viceprimarilor municipiului Bucuresti
li se aplica în mod corespunzator dispozitiile
prezentei legi cu privire la suspendare si demitere.
ART. 98
Secretarilor sectoarelor municipiului Bucuresti le sunt aplicabile
în mod corespunzator prevederile art. 83 - 86, iar
secretarului general al municipiului Bucuresti, prevederile
art. 120.
ART. 99
Hotarârile Consiliului General al Municipiului Bucuresti
si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general
sunt obligatorii si pentru autoritatile administratiei
publice locale organizate în sectoarele municipiului Bucuresti.
ART. 100
(1) Primarul general al municipiului Bucuresti împreuna
cu primarii sectoarelor municipiului Bucuresti se întrunesc
cel putin o data pe luna, la convocarea primarului
general sau la propunerea a cel putin 3 primari de sectoare.
La sedinte se analizeaza modul în care sunt
aduse la îndeplinire hotarârile Consiliului General
al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter
normativ ale primarului general si se prezinta informari
reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector,
avându-se în vedere corelarea unor activitati
necesare în vederea bunei functionari a administratiei
municipiului Bucuresti. La sedinte participa
de drept si prefectul municipiului Bucuresti.
(2) Primarii sectoarelor participa de drept la sedintele
Consiliului General al Municipiului Bucuresti si pot avea
interventii la dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de
zi.
(3) La sedintele comisiilor Consiliului General al Municipiului
Bucuresti pot participa presedintii comisiilor de
specialitate ale consiliilor locale de sector.
(4) Presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor
locale de sector au dreptul sa intervina la discutii
fara a avea drept de vot.
CAP. 6
Consiliul judetean
SECTIUNEA 1
Constituirea si componenta consiliului judetean
ART. 101
(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei
publice locale, constituita la nivel judetean, pentru
coordonarea activitatii consiliilor comunale si
orasenesti, în vederea realizarii
serviciilor publice de interes judetean.
(2) Consiliul judetean este compus din consilieri alesi
prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat,
în conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
ART. 102
Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean
se stabileste de prefect, în functie de populatia
judetului, raportata de Institutul National de
Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie
a anului în curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie
a anului care precede alegerile, dupa cum urmeaza:
___________________________________________
Numarul locuitorilor Numarul
judetului consilierilor
___________________________________________
- pâna la 350.000 31
- între 350.001 - 500.000 33
- între 500.001 - 650.000 35
- peste 650.000 37
_________________________________________
ART. 103
(1) La constituirea consiliului judetean se aplica
în mod corespunzator dispozitiile art. 31 - 37.
(2) În situatiile prevazute la art. 60 presedintele
consiliului judetean are obligatia sa propuna
acestuia adoptarea unei hotarâri prin care sa
se ia act de încetarea mandatului de consilier.
SECTIUNEA a 2-a
Atributiile consiliului judetean
ART. 104
(1) Consiliul judetean, ca autoritate deliberativa
a administratiei publice locale constituita la nivel
judetean, îndeplineste urmatoarele atributii
principale:
a) alege din rândul consilierilor un presedinte si
2 vicepresedinti;
b) aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul
de organizare si functionare a consiliului judetean,
numarul de personal în limitele normelor legale, organigrama,
statul de functii, regulamentul de organizare si functionare
a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si
serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de interes
judetean;
c) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-sociala a judetului sau a unor zone din cuprinsul
acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune,
aproba si urmareste, în cooperare
cu autoritatile administratiei publice locale
comunale si orasenesti interesate, masurile
necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
d) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor
si oraselor în vederea realizarii serviciilor
publice de interes judetean;
e) aproba bugetul propriu al judetului, împrumuturile,
virarile de credite si modul de utilizare a rezervei
bugetare; aproba contul de încheiere a exercitiului
bugetar; stabileste impozite si taxe, precum si taxe
speciale, în conditiile legii; hotaraste
repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din
alte surse, în conditiile legii;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat
al judetului;
g) hotaraste darea în administrare, concesionarea
sau închirierea bunurilor proprietate publica a judetului
sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes judetean,
în conditiile legii; hotaraste cu
privire la vânzarea, concesionarea si închirierea
bunurilor proprietate privata a judetului, în
conditiile legii;
h) hotaraste înfiintarea de institutii
publice si de servicii publice de interes judetean, în
conditiile legii; numeste si elibereaza din
functie, în conditiile legii, conducatorii
institutiilor si serviciilor publice pe care le-a înfiintat
si le aplica, daca este cazul, sanctiuni
disciplinare, în conditiile legii;
i) hotaraste asupra reorganizarii regiilor
autonome de interes judetean; exercita în numele
unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile
actionarului la societatile comerciale pe care
le-a înfiintat; hotaraste asupra
privatizarii acestor societati comerciale;
j) stabileste, pe baza consultarii autoritatilor
administratiei publice locale comunale si orasenesti,
proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului,
precum si de dezvoltare urbanistica generala
a judetului si a unitatilor administrativ-teritoriale
componente; urmareste modul de realizare a acestora
în cooperare cu autoritatile administratiei
publice locale comunale si orasenesti implicate;
k) aproba construirea, întretinerea si modernizarea
drumurilor, podurilor, precum si a întregii infrastructuri
apartinând cailor de comunicatii de interes
judetean; acorda sprijin si asistenta
tehnica de specialitate autoritatilor administratiei
publice locale comunale si orasenesti pentru
construirea, întretinerea si modernizarea drumurilor
comunale si orasenesti; în acest sens
consiliul judetean poate înfiinta servicii publice
specializate;
l) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile
de investitii de interes judetean, în limitele
si în conditiile legii;
m) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile
materiale si financiare necesare în vederea bunei functionari
a institutiilor de cultura, a institutiilor si
serviciilor publice de educatie, ocrotire sociala si
asistenta sociala, a serviciilor publice de
transport de sub autoritatea sa, precum si a altor activitati,
în conditiile legii;
n) asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale
sau desfasurate de cultele religioase, precum si
pentru activitati educativ-stiintifice si
sportive;
o) înfiinteaza institutii sociale si
culturale, precum si pentru protectia drepturilor copilului
si asigura buna lor functionare, prin alocarea
fondurilor necesare;
p) analizeaza propunerile facute de autoritatile
administratiei publice locale comunale si orasenesti,
în vederea elaborarii de prognoze si programe
de dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si
protectia mediului înconjurator;
q) atribuie, în conditiile legii, denumiri de obiective
de interes judetean;
r) hotaraste, în conditiile legii,
cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei
publice locale din tara sau din strainatate,
precum si aderarea la asociatii nationale si
internationale a autoritatilor administratiei
publice locale, în vederea promovarii unor interese
comune;
s) hotaraste, în conditiile legii,
cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau straine,
cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri
sociali, în vederea finantarii si realizarii
în comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau
proiecte de interes public judetean;
t) hotaraste, în conditiile legii,
asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective
de interes comun, scop în care poate înfiinta
împreuna cu acestea institutii publice, societati
comerciale si servicii publice;
u) coordoneaza activitatile Corpului gardienilor
publici, în conditiile legii.
(2) Consiliul judetean îndeplineste si alte
atributii prevazute de lege.
SECTIUNEA a 3-a
Functionarea consiliului judetean
ART. 105
(1) Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani,
care poate fi prelungit, prin lege organica, în caz
de razboi sau de catastrofa.
(2) Consiliul judetean îsi exercita mandatul
de la data constituirii pâna la data declararii
ca legal constituit a consiliului nou-ales.
ART. 106
(1) Consiliul judetean se întruneste în sedinte
ordinare o data la doua luni, la convocarea presedintelui
consiliului judetean.
(2) Consiliul judetean se poate întruni si în
sedinte extraordinare ori de câte ori este necesar,
la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi
din numarul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului,
adresata presedintelui consiliului judetean, în
cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri
imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlaturarea
urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor,
epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea
ordinii si linistii publice.
(3) Convocarea consiliului judetean se face în scris,
prin intermediul secretarului general al judetului, cu cel
putin 5 zile înaintea sedintelor ordinare
sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.
(4) În caz de forta majora si de
maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean
se face de îndata.
(5) În invitatia la sedinta se vor
preciza data, ora, locul desfasurarii si
ordinea de zi a acesteia.
(6) În situatia în care presedintele consiliului
judetean se afla în imposibilitatea de a convoca
consiliul în sedinta ordinara, aceasta
se va face de catre vicepresedintele desemnat în
conditiile art. 118.
(7) Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean
se aduce la cunostinta locuitorilor judetului
prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(8) În judetele în care cetatenii
apartinând unei minoritati nationale
au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea
de zi se aduce la cunostinta publica si
în limba materna a cetatenilor apartinând
minoritatii respective.
(9) În toate cazurile convocarea se consemneaza în
procesul-verbal al sedintei.
ART. 107
(1) Sedintele consiliului judetean sunt legal constituite
daca este prezenta majoritatea consilierilor în
functie.
(2) Prezenta consilierilor la sedinta este
obligatorie. Cazurile în care se considera ca
absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul
de organizare si functionare a consiliului judetean.
În situatia în care un consilier absenteaza
de doua ori consecutiv fara motive temeinice,
el poate fi sanctionat în conditiile regulamentului
de organizare si functionare a consiliului judetean.
ART. 108
(1) Sedintele consiliului judetean sunt conduse
de presedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele
desemnat în conditiile art. 118.
(2) În cazul în care, din motive întemeiate, lipseste
si vicepresedintele desemnat în conditiile
art. 118, sedinta va fi condusa de celalalt
vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul majoritatii
consilierilor prezenti.
ART. 109
(1) În exercitarea atributiilor ce îi revin consiliul
judetean adopta hotarâri cu votul majoritatii
membrilor prezenti, în afara de cazurile în
care legea sau regulamentul de organizare si functionare
a consiliului cere o alta majoritate.
(2) Hotarârile se semneaza de presedinte
sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliului
judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza
pentru legalitate de secretarul general al judetului.
ART. 110
Dispozitiile art. 43, art. 45 - 54 si art. 56 se aplica
în mod corespunzator.
ART. 111
(1) În cazul în care consiliul judetean nu se
întruneste timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat,
în 3 sedinte ordinare consecutive, nici o hotarâre,
precum si în situatia în care numarul
consilierilor se reduce sub doua treimi si nu se poate
completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept.
(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se comunica
de secretar prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvarea de
drept a consiliului si propune Guvernului organizarea de noi
alegeri.
(3) Prevederile art. 58 alin. (3) - (5) se aplica în
mod corespunzator.
(4) Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai dupa
expirarea termenului prevazut la alin. (3) sau dupa
ramânerea definitiva si irevocabila
a hotarârii judecatoresti prin care s-a
respins actiunea introdusa împotriva ordinului
prefectului.
(5) Pe perioada în care consiliul judetean este dizolvat
sau în care nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele
curente ale administratiei judetului vor fi rezolvate
de secretarul general al judetului în baza unei împuterniciri
speciale date de Guvern, prin Ministerul Administratiei Publice.
ART. 112
Mandatul de consilier înceteaza de drept în conditiile
art. 60, care se aplica în mod corespunzator.
SECTIUNEA a 4-a
Presedintele, vicepresedintii si secretarul
general al judetului
ART. 113
(1) Consiliul judetean alege dintre membrii sai, pe
toata durata exercitarii mandatului, un presedinte
si 2 vicepresedinti.
(2) Presedintele si vicepresedintii se aleg
cu votul secret al majoritatii consilierilor în
functie. Eliberarea din functie a presedintelui
consiliului judetean se face prin votul secret a cel putin
doua treimi din numarul consilierilor în functie,
la propunerea a cel putin unei treimi din numarul acestora,
daca a emis, în decurs de 3 luni, cel putin 3
dispozitii care au fost anulate irevocabil de instanta
de judecata întrucât au contravenit intereselor
generale ale statului ori ale judetului sau au încalcat
Constitutia si legile tarii. Vicepresedintii
pot fi eliberati din functie, în aceleasi
conditii, numai daca s-a constatat prin hotarâre
judecatoreasca irevocabila ca acestia
au contravenit, în exercitarea sarcinilor ce le-au revenit,
intereselor generale ale statului sau ale judetului ori au
încalcat Constitutia si legile tarii.
(3) Pe toata durata exercitarii mandatului contractul
de munca al presedintelui si vicepresedintilor
consiliului judetean la institutiile publice, regiile
autonome, companiile nationale, societatile nationale,
societatile comerciale cu capital majoritar de stat
se suspenda de drept.
(4) Presedintele si vicepresedintii consiliului
judetean primesc pe toata durata exercitarii
mandatului o indemnizatie stabilita în conditiile
legii.
ART. 114
(1) Presedintele consiliului judetean reprezinta
judetul în relatiile cu celelalte autoritati
publice, cu persoanele fizice si juridice române si
straine, precum si în justitie.
(2) Presedintele raspunde în fata consiliului
judetean de buna functionare a administratiei
publice judetene.
(3) Aparatul propriu al consiliului judetean este subordonat
presedintelui acestuia. Functionarii din aparatul propriu
de specialitate se bucura de stabilitate în functie,
conform legii.
ART. 115
Presedintele consiliului judetean raspunde de
buna functionare a aparatului propriu de specialitate pe care
îl conduce si îl controleaza. Coordonarea
unor compartimente din aparatul propriu de specialitate va fi delegata
vicepresedintilor sau secretarului general al judetului,
prin dispozitie.
ART. 116
(1) Presedintele consiliului judetean îndeplineste,
în conditiile legii, urmatoarele atributii
principale:
a) asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea
în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României,
a hotarârilor si ordonantelor Guvernului,
a hotarârilor consiliului judetean, precum si
a altor acte normative;
b) întocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei
consiliului judetean;
c) dispune masurile necesare pentru pregatirea si
desfasurarea în bune conditii a lucrarilor
consiliului judetean;
d) întocmeste si supune spre aprobare consiliului
judetean regulamentul de organizare si functionare
a acestuia;
e) asigura aducerea la îndeplinire a hotarârilor
consiliului judetean si analizeaza periodic stadiul
îndeplinirii acestora;
f) conduce sedintele consiliului judetean;
g) coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor
si serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judetean;
h) exercita functia de ordonator principal de credite;
i) întocmeste proiectul bugetului propriu al judetului
si contul de încheiere a exercitiului bugetar si
le supune spre aprobare consiliului judetean, în conditiile
si la termenele prevazute de lege;
j) urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare
si propune consiliului judetean adoptarea masurilor
necesare pentru încasarea acestora la termen;
k) propune consiliului judetean spre aprobare, în conditiile
legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal
si regulamentul de organizare si functionare a aparatului
propriu de specialitate, a institutiilor si serviciilor
publice de sub autoritatea acestuia;
l) prezinta consiliului judetean, anual sau la cererea
acestuia, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atributiilor
proprii si a hotarârilor consiliului;
m) propune consiliului judetean numirea si eliberarea
din functie, în conditiile legii, a conducatorilor
institutiilor publice si serviciilor publice de sub autoritatea
acestuia;
n) emite avizele, acordurile si autorizatiile date în
competenta sa prin lege;
o) îndruma metodologic, urmareste si
controleaza activitatile de stare civila
si autoritate tutelara, desfasurate în
comune si orase;
p) acorda, prin aparatul propriu si serviciile de specialitate
ale consiliului judetean, sprijin si consultanta
tehnica si juridica pentru autoritatile
administratiei publice locale, comunale si orasenesti,
la solicitarea acestora;
q) coordoneaza, controleaza si raspunde
de activitatea privind protectia drepturilor copilului.
(2) Presedintele consiliului judetean poate delega vicepresedintilor,
prin dispozitie, atributiile prevazute la alin.
(1) lit. g) si p).
(3) Presedintele consiliului judetean îndeplineste
si alte atributii prevazute de lege sau sarcini
date de consiliul judetean.
ART. 117
(1) În exercitarea atributiilor sale presedintele
consiliului judetean emite dispozitii cu caracter normativ
sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt
aduse la cunostinta publica sau dupa
ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.
(2) Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplica
în mod corespunzator.
ART. 118
(1) În cazul suspendarii presedintelui atributiile
acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepresedinti,
desemnat de consiliul judetean prin votul secret al majoritatii
consilierilor în functie.
(2) În celelalte cazuri de absenta a presedintelui
atributiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia,
de unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte
prin dispozitie.
ART. 119
(1) Presedintele si vicepresedintii consiliului
judetean îsi pastreaza calitatea
de consilier. Durata mandatului presedintelui si al vicepresedintilor
este egala cu cea a mandatului consiliului judetean.
(2) Prevederile art. 62, 72 si 77 se aplica în
mod corespunzator si presedintelui consiliului
judetean.
(3) În cazul încetarii înainte de termen
a mandatului presedintelui consiliului judetean prefectul
ia act prin ordin si înstiinteaza consiliul
judetean în vederea alegerii unui nou presedinte.
ART. 120
(1) Fiecare judet are un secretar general salarizat din bugetul
acestuia. Secretarul general este functionar public de conducere
si are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul
general se bucura de stabilitate în functie,
în conditiile legii. El nu poate fi membru al vreunui
partid politic sau al vreunei formatiuni politice, sub sanctiunea
eliberarii din functie.
(2) Numirea secretarului general al judetului se face de Ministerul
Administratiei Publice, la propunerea presedintelui consiliului
judetean, potrivit legii.
(3) Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, dupa
caz. Concursul va fi organizat, în conditiile legii,
de presedintele consiliului judetean în termen
de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia
de examinare vor face parte presedintele sau, în lipsa
acestuia, unul dintre vicepresedintii consiliului judetean,
un reprezentant al Ministerului Administratiei Publice, secretarul
general al prefecturii si 2 reprezentanti ai consiliului
judetean.
(4) Emiterea dispozitiei de numire se face în termen
de cel mult 10 zile de la primirea propunerii.
(5) Eliberarea din functie, precum si sanctionarea
disciplinara a secretarului general se fac de Ministerul
Administratiei Publice numai la propunerea consiliului judetean,
aprobata cu votul a cel putin doua treimi din
numarul consilierilor în functie, ca urmare a
initiativei presedintelui acestuia, sau a unei treimi
din numarul consilierilor, pe baza concluziilor reiesite
din desfasurarea unei cercetari administrative.
(6) Secretarului general al judetului îi sunt aplicabile,
în mod corespunzator, prevederile art. 85.
(7) Secretarul general al judetului coordoneaza compartimentele
de stare civila si autoritate tutelara din aparatul
propriu de specialitate al consiliului judetean. Secretarul
general al judetului îndeplineste în mod
corespunzator atributiile stabilite de lege pentru
secretarul general al ministerului.
CAP. 7
Bunuri si lucrari publice
SECTIUNEA 1
Administrarea bunurilor
ART. 121
Constituie patrimoniu al unitatii administrativ-teritoriale
bunurile mobile si imobile care apartin domeniului public
al unitatii administrativ-teritoriale, domeniului privat
al acesteia, precum si drepturile si obligatiile
cu caracter patrimonial.
ART. 122
(1) Apartin domeniului public de interes local sau judetean
bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau
de interes public si nu sunt declarate prin lege de uz sau
de interes public national.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile,
imprescriptibile si insesizabile.
ART. 123
(1) Domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale
este alcatuit din bunuri mobile si imobile, altele decât
cele prevazute la art. 122 alin. (1), intrate în proprietatea
acestora prin modalitatile prevazute de lege.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozitiilor
de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
(3) Donatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate
numai cu aprobarea consiliului local sau, dupa caz, a consiliului
judetean, cu votul a doua treimi din numarul
membrilor acestuia.
ART. 124
Toate bunurile apartinând unitatilor administrativ-teritoriale
sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale si judetene
li se prezinta anual de catre primar, respectiv de
presedintele consiliului judetean, un raport asupra situatiei
gestionarii bunurilor.
ART. 125
(1) Consiliile locale si consiliile judetene hotarasc
ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, de interes
local sau judetean, dupa caz, sa fie date în
administrarea regiilor autonome si institutiilor publice,
sa fie concesionate ori sa fie închiriate. Acestea
hotarasc cu privire la cumpararea unor bunuri
ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat,
de interes local sau judetean, în conditiile legii.
(2) Vânzarea, concesionarea si închirierea se fac
prin licitatie publica, organizata în
conditiile legii.
ART. 126
Consiliile locale si consiliile judetene pot da în
folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri
mobile si imobile proprietate publica sau privata
locala ori judeteana, dupa caz, persoanelor
juridice fara scop lucrativ, care desfasoara
activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor
publice.
SECTIUNEA a 2-a
Lucrarile publice
ART. 127
Consiliile locale sau consiliile judetene pot contracta prin
licitatie efectuarea de lucrari si servicii de
utilitate publica, în limita sumelor aprobate prin
bugetul local, respectiv judetean.
ART. 128
Lucrarile de constructii si reparatii de
interes public, finantate din bugetele comunelor, oraselor
sau judetelor, se executa numai pe baza unor documentatii
tehnico-economice avizate sau aprobate, dupa caz, de consiliul
local sau de consiliul judetean si numai în baza
unei licitatii publice, în limitele si în
conditiile prevazute de lege.
ART. 129
Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului
privind comuna, orasul si judetul se elaboreaza,
se aproba si se finanteaza în conformitate
cu prevederile legii.
CAP. 8
Prefectul
SECTIUNEA 1
Prefectul judetului si al municipiului Bucuresti
ART. 130
(1) Guvernul numeste câte un prefect, ca reprezentant
al sau, în fiecare judet si în municipiul
Bucuresti.
(2) Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul Bucuresti
prefectul este ajutat de 2 subprefecti.
(3) Numirea si eliberarea din functie a prefectilor
se fac prin hotarâre a Guvernului. Pentru a fi numit
în functie prefectul trebuie sa aiba studii
superioare de lunga durata.
(4) Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor
se fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului
si a Ministerului Administratiei Publice. Pentru a fi
numit în functie subprefectul trebuie sa aiba
studii superioare.
(5) Pe toata durata îndeplinirii functiei de
prefect sau de subprefect contractul de munca al acestuia
la institutiile publice, regiile autonome, companiile nationale,
societatile nationale si societatile
comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat se suspenda.
ART. 131
Prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori,
primari, consilieri locali sau consilieri judeteni si
nu pot îndeplini o functie de reprezentare profesionala,
o alta functie publica sau o functie ori
o activitate profesionala remunerata în cadrul
regiilor autonome, precum si al societatilor comerciale
cu capital de stat sau privat.
ART. 132
(1) În calitate de reprezentant al Guvernului prefectul vegheaza
ca activitatea consiliilor locale si a primarilor, a consiliilor
judetene si a presedintilor consiliilor judetene
sa se desfasoare în conformitate cu prevederile
legii.
(2) Între prefecti, pe de o parte, consiliile locale
si primari, precum si consiliile judetene si
presedintii consiliilor judetene, pe de alta
parte, nu exista raporturi de subordonare.
ART. 133
(1) Prefectul conduce activitatea serviciilor publice descentralizate
ale ministerelor si ale celorlalte autoritati
ale administratiei publice centrale de specialitate, organizate
la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor
serviciilor publice descentralizate ale ministerelor se fac cu avizul
consultativ al prefectului, în conditiile legii. În
situatii bine motivate prefectul îsi poate retrage
avizul acordat, propunând, în conditiile legii,
eliberarea din functie a conducatorilor acestora.
ART. 134
(1) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplineste
urmatoarele atributii principale:
a) asigura realizarea intereselor nationale, aplicarea
si respectarea Constitutiei, a legilor, a hotarârilor
si ordonantelor Guvernului, a celorlalte acte normative,
precum si a ordinii publice;
b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative
adoptate sau emise de autoritatile administratiei
publice locale si judetene, precum si ale presedintelui
consiliului judetean, cu exceptia actelor de gestiune
curenta;
c) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea
infractiunilor si apararea drepturilor cetatenilor,
prin organele legal abilitate;
d) asigura, împreuna cu autoritatile
si organele abilitate, pregatirea si aducerea la
îndeplinire, în conditiile stabilite prin lege,
a masurilor de aparare care nu au caracter militar,
precum si a celor de protectie civila; autoritatile
militare si organele locale ale Ministerului de Interne au
obligatia sa informeze si sa sprijine prefectul
pentru rezolvarea oricarei probleme de interes national
sau judetean, în conditiile legii;
e) prezinta anual Guvernului un raport asupra stadiului realizarii
sarcinilor ce îi revin potrivit programului de guvernare,
precum si în legatura cu controlul exercitat
asupra legalitatii actelor autoritatilor
administratiei publice locale.
(2) Prefectul îndeplineste si alte atributii
prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum
si însarcinarile date de Guvern.
ART. 135
(1) Ca urmare a exercitarii controlului asupra legalitatii
actelor adoptate sau emise de autoritatile administratiei
publice locale ori judetene, precum si de presedintele
consiliului judetean, prefectul poate ataca în fata
instantei de contencios administrativ aceste acte în
termen de 30 de zile de la comunicare, daca le considera
ilegale, dupa îndeplinirea procedurii prevazute
la art. 50 alin. (2), cu exceptia celor de gestiune curenta.
Actiunea prin care prefectul sesizeaza instanta
de judecata este scutita de taxa de timbru.
Actul atacat este suspendat de drept.
(2) Prefectul va solicita autoritatilor administratiei
publice locale si judetene, în termenul prevazut
la art. 50 alin. (2), cu motivarea necesara, sa reanalizeze
actul pe care îl apreciaza ca ilegal, în vederea
modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia.
ART. 136
Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului
judetean, dupa caz, convocarea unei sedinte
extraordinare în situatiile prevazute la art.
40 alin. (2) si la art. 106 alin. (2).
ART. 137
(1) Pentru îndeplinirea atributiilor ce îi revin
prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în
conditiile legii.
(2) Ordinele care stabilesc masuri cu caracter tehnic sau
de specialitate sunt emise dupa consultarea serviciilor descentralizate
ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile
administrativ-teritoriale si sunt contrasemnate de conducatorii
acestora.
(3) Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte autoritati
ale administratiei publice centrale de specialitate masuri
pentru îmbunatatirea activitatii
serviciilor publice descentralizate, organizate la nivelul judetului.
ART. 138
(1) Ordinul prefectului care contine dispozitii normative
devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta
publica sau de la data comunicarii, în celelalte
cazuri.
(2) Ordinele cu caracter normativ se comunica de îndata
Ministerului Administratiei Publice.
(3) Ministerul Administratiei Publice poate propune Guvernului,
în exercitarea controlului ierarhic al acestuia, anularea
ordinelor emise de prefect, daca le considera ilegale
sau inoportune.
ART. 139
(1) Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele
emise potrivit art. 137 alin. (2) ministerelor de resort. Ministerele
pot propune Guvernului masuri de anulare a ordinelor emise
de prefect, daca le considera ilegale sau inoportune.
(2) Ministerele si celelalte autoritati ale administratiei
publice centrale de specialitate au obligatia sa comunice
prefectilor, imediat dupa emitere, ordinele si
celelalte dispozitii cu caracter normativ pe care le transmit
serviciilor publice descentralizate.
ART. 140
(1) Subprefectul îndeplineste atributiile ce îi
sunt date prin acte normative, precum si sarcinile ce îi
sunt delegate de catre prefect prin ordin.
(2) În lipsa prefectului subprefectul îndeplineste,
în numele prefectului, atributiile ce revin acestuia.
ART. 141
(1) Pentru exercitarea atributiilor ce îi revin prefectul
are un aparat propriu de specialitate, ale carui structura
si atributii se stabilesc prin hotarâre
a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrarii
în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Administratiei
Publice.
(2) Aparatul propriu de specialitate al prefectului are un secretar
general, functionar public de conducere.
(3) Secretarul general are studii superioare, de regula juridice
sau administrative, si se bucura de stabilitate în
functie, în conditiile legii.
(4) Numirea si eliberarea din functie a secretarului
general se fac de catre Ministerul Administratiei Publice,
la propunerea prefectului, în conditiile legii. Numirea
se face pe baza de concurs sau de examen, organizat de Ministerul
Administratiei Publice, cu participarea prefectului sau a
subprefectului. Eliberarea din functie se poate face, în
conditiile legii, si la initiativa Ministerului
Administratiei Publice, în baza concluziilor unei anchete
administrative.
ART. 142
(1) În judetele cu o suprafata întinsa,
cu localitati amplasate la mari distante de resedinta
judetului sau în mari aglomerari urbane, prefectul
poate organiza, cu aprobarea Ministerului Administratiei Publice,
oficii prefecturale.
(2) Oficiile prefecturale sunt componente ale structurii aparatului
propriu al prefectului, în subordinea directa a acestuia,
si sunt conduse de un director, ale carui numire si
eliberare din functie se fac de prefect. Oficiile prefecturale
se organizeaza în limita numarului de posturi
legal aprobate.
ART. 143
Prefectul, subprefectul, secretarul general si aparatul propriu
de specialitate al prefectului îsi desfasoara
activitatea în prefectura.
ART. 144
Functionarii publici din aparatul propriu de specialitate
al prefectului beneficiaza de stabilitate în functie,
în conditiile legii.
SECTIUNEA a 2-a
Comisia judeteana consultativa
ART. 145
(1) În fiecare judet si în municipiul Bucuresti
se organizeaza o comisie consultativa.
(2) Comisia consultativa este formata din: prefect
si presedintele consiliului judetean; subprefect
si vicepresedintii consiliului judetean; secretarul
general al prefecturii si secretarul general al judetului;
primarul municipiului resedinta de judet,
respectiv primarul general, viceprimarii si secretarul general
al municipiului Bucuresti; primarii oraselor si comunelor
din judet, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti;
sefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor
si ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judetului
sau al municipiului Bucuresti; sefii compartimentelor
din aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean,
respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
conducatorii regiilor autonome de interes judetean,
ai sucursalelor regiilor autonome de interes national si
ai societatilor nationale din judetul respectiv
sau din municipiul Bucuresti, precum si conducatorii
altor structuri organizate în judet sau în municipiul
Bucuresti.
(3) La lucrarile comisiei consultative pot fi invitate si
alte persoane a caror prezenta este considerata
necesara.
ART. 146
(1) Comisia consultativa se convoaca de prefect si
de presedintele consiliului judetean, respectiv de primarul
general al municipiului Bucuresti, o data la doua
luni sau ori de câte ori este necesar.
(2) Lucrarile comisiei consultative sunt conduse prin rotatie
de prefect si de presedintele consiliului judetean.
(3) Secretariatul comisiei consultative este asigurat de 2 functionari
din aparatul propriu al prefectului si de 2 functionari
din aparatul propriu al consiliului judetean.
ART. 147
(1) Comisia consultativa dezbate si îsi însuseste
prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economica
si sociala al judetului, respectiv al municipiului
Bucuresti, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament.
(2) Programul orientativ de dezvoltare economica si
sociala al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti,
se comunica serviciilor publice descentralizate ale ministerelor
si ale celorlalte organe centrale, filialelor din judet
ale regiilor autonome sau ale societatilor nationale,
regiilor autonome de interes local si societatilor
comerciale si serviciilor publice de interes local interesate,
precum si autoritatilor administratiei publice
locale si judetene.
(3) În cadrul reuniunilor comisiei consultative pot fi convenite
si alte actiuni ce urmeaza sa fie întreprinse
de prefect si de serviciile publice descentralizate ale ministerelor
si ale altor autoritati ale administratiei
publice centrale de specialitate organizate în judet,
pe de o parte, si de consiliul judetean si serviciile
publice de sub autoritatea acestuia, pe de alta parte, în
scopul armonizarii masurilor prevazute în
Programul de guvernare cu activitatile desfasurate
de autoritatile administratiei publice locale
si judetene, în conformitate cu atributiile
si cu responsabilitatile ce le revin, potrivit
legii.
ART. 148
(1) Pentru dezbaterea si elaborarea unor solutii operative,
precum si pentru informarea reciproca cu privire la
principalele actiuni ce urmeaza sa se desfasoare
pe teritoriul judetului se constituie în fiecare judet
un comitet operativ-consultativ, format din prefect si presedintele
consiliului judetean, subprefect si vicepresedintii
consiliului judetean, secretarul general al prefecturii, secretarul
general al judetului si primarul municipiului resedinta
de judet.
(2) În municipiul Bucuresti comitetul operativ-consultativ
este format din prefect si primarul general al Capitalei, subprefectii
si viceprimarii municipiului Bucuresti, secretarul general
al prefecturii si secretarul general al municipiului Bucuresti,
precum si din primarii sectoarelor municipiului Bucuresti.
(3) Comitetul operativ-consultativ se întruneste saptamânal,
de regula în ziua de luni, iar sedintele
acestuia sunt conduse prin rotatie de prefect, presedintele
consiliului judetean si, respectiv, de primarul general
al municipiului Bucuresti.
(4) În cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili
initierea, de comun acord, a unor proiecte de hotarâre
a Guvernului sau, potrivit competentelor decizionale specifice
fiecarei institutii si autoritati,
emiterea de ordine ale prefectului, dispozitii ale presedintelui
consiliului judetean ori initierea de hotarâri
ale consiliului judetean, care sa concretizeze masurile
stabilite de comun acord.
SECTIUNEA a 3-a
Alte dispozitii
ART. 149
Divergentele dintre serviciile publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate în
judete sau în municipiul Bucuresti si autoritatile
administratiei publice locale si judetene se mediaza
de catre Guvern.
ART. 150
Ministerele si celelalte organe centrale au obligatia
sa comunice si prefectilor si presedintilor
consiliilor judetene, respectiv primarului general al municipiului
Bucuresti, ordinele si celelalte dispozitii si
îndrumari pe care le transmit serviciilor publice descentralizate.
ART. 151
Aducerea la îndeplinire a atributiilor ce revin Guvernului
cu privire la administratia publica locala,
inclusiv controlul asupra modului de exercitare de catre
primari a atributiilor delegate prin lege, se realizeaza
de catre Ministerul Administratiei Publice, care propune
Guvernului luarea masurilor corespunzatoare.
ART. 152
Pâna la organizarea viitoarelor alegeri locale consiliile
locale si consiliile judetene, respectiv Consiliul General
al Municipiului Bucuresti, vor functiona cu numarul
de consilieri stabilit potrivit legii pentru alegerile locale din
anul 2000, iar consilierii în functie la data intrarii
în vigoare a prezentei legi îsi vor exercita mandatul
pâna la urmatoarele alegeri locale.
CAP. 9
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 153
(1) Pâna la constituirea noilor autoritati
ale administratiei publice locale, ca urmare a noilor alegeri
generale pentru autoritatile administratiei publice
locale, în cadrul consiliilor judetene este aleasa
si functioneaza delegatia permanenta.
(2) Delegatia permanenta a consiliului judetean
îndeplineste urmatoarele atributii principale:
a) întocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei
consiliului judetean;
b) analizeaza proiectele de hotarâre care vor
fi supuse consiliului judetean spre dezbatere si adoptare
si asigura fundamentarea acestora;
c) pregateste desfasurarea în bune
conditii a lucrarilor sedintelor consiliului
judetean, asigurând întocmirea în mod corespunzator
a tuturor documentelor supuse dezbaterii;
d) propune presedintelui convocarea sedintelor extraordinare;
e) supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul
de functionare a acestuia;
f) stabileste masurile necesare pentru aducerea la îndeplinire
a hotarârilor consiliului judetean si analizeaza
periodic stadiul îndeplinirii acestora.
(3) Delegatia permanenta îndeplineste orice
alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de
functionare a consiliului judetean, elaborat si
aprobat cu respectarea normelor legale.
(4) Modul de organizare si functionare a delegatiei
permanente se stabileste prin regulamentul de functionare
a consiliului judetean.
(5) Secretarul general al judetului este si secretarul
delegatiei permanente.
(6) Sedintele consiliului judetean sunt conduse
de presedinte ori, în absenta acestuia, de unul
dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte.
(7) În cazul în care, din motive întemeiate, atât
presedintele, cât si vicepresedintii
lipsesc, sedinta consiliului judetean va fi condusa
de un consilier ales cu votul majoritatii consilierilor
prezenti.
ART. 154
(1) Consilierii, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului
Bucuresti, presedintii si vicepresedintii
consiliilor judetene, secretarii si personalul din aparatul
propriu de specialitate al autoritatilor administratiei
publice locale si, respectiv, al consiliilor judetene
raspund, dupa caz, administrativ, civil sau penal
pentru faptele savârsite în exercitarea
atributiilor ce le revin, în conditiile legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si prefectilor,
subprefectilor, secretarilor generali, precum si personalului
din aparatul propriu de specialitate al prefectului.
ART. 155
Judetul Ilfov are resedinta în municipiul
Bucuresti.
ART. 156
În termen de 30 de zile de la data intrarii în
vigoare a prezentei legi viceprimarii vor opta fie pentru calitatea
de consilier, fie pentru functia de viceprimar.
ART. 157
(1) Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de
la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2) Pe aceeasi data se abroga Legea administratiei
publice locale nr. 69/1991, republicata în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996,
cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii
contrare.
Aceasta lege a fost adoptata
de Senat în sedinta din 8 martie 2001, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
Aceasta lege a fost adoptata
de Camera Deputatilor în sedinta din 13 martie
2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia
României.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
---------------
|
