TRATATUL DE ADERARE

A. Elemente generale

Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană reprezintă rezultatul integral al procesului de negociere a celor 31 de capitole. Acest tratat a fost elaborat pe baza aceloraşi principii şi după aceeaşi metodă de lucru utilizate la redactarea Tratatului de aderare a celor zece state care au aderat la data de 1 mai 2004.

Actul de aderare cuprinde modificările aduse prin aderarea României la Uniunea Europeană tratatelor constitutive în vigoare în prezent :
Tratatul privind Uniunea Europeană
Tratatul de instituire a Comunităţii Europene
Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM)

B. Structura Tratatului de aderare

Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană cuprinde :
Părţile generale : Tratatul propriu-zis, Actul de aderare/Protocolul de aderare
Anexele : măsurile convenite în cadrul negocierilor - măsuri permanente şi măsuri temporare
Declaraţiile

Părţile generale

1. Tratatul de aderare propriu-zis consacră aderarea României la Uniunea Europeană, precum şi faptul că prin aderare statul devine parte la Tratatul de instituire a Constituţiei pentru Europa.

Actul de aderare / Protocolul de aderare conţine:
Partea I - Principiile
Partea II - Prevederi generale : elemente privind ajustarea Tratatelor / Constituţiei
Partea III - Prevederi permanenta (în principal adoptarea acquis-ului)
Partea IV - Prevederi temporare (perioadele de tranziţie)
Partea V - Prevederi legate de implementarea Actului

Partea I - Principiile conţine definiţii şi prevederi privind caracterul obligatoriu pentru România al tratatelor fundamentale şi al actelor adoptate de instituţiile comunitare şi de Banca Centrală Europeană anterior aderării la UE. Este statuată obligaţia României de a adera la convenţiile şi acordurile încheiate de UE cu state terţe, convenţiile şi acordurile încheiate între statele membre, precum şi însuşirea acquis-ului Schengen.

Se prevede că Uniunea va adapta restricţiile cantitative la oţel şi produse din oţel în relaţia cu statele terţe, în raport cu importurile României.

România va participa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, de la data aderării, fiind considerat stat cu derogare de la adoptarea monedei unice conform articolului 122 al Tratatului de instituire a Comunităţii Economice Europene.

Partea II - conţine prevederile instituţionale, respectiv participarea României la instituţiile Uniunii Europene, astfel :
35 de locuri în Parlamentul European pentru perioada 2007-2009
14 voturi în Consiliul Uniunii
1 judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
1 judecător la Tribunalul de Primă Instanţă
15 membri în Comitetul Economic şi Social
15 membri în Comitetul Regiunilor

România are dreptul de a numi membri în Comitetul Director al Băncii Europene de Investiţii, precum şi în Comitetul Ştiinţific şi Tehnic prevăzut de Tratatul EURATOM.

Se stipulează că limba română devine limbă oficială a Uniunii Europene.

Partea III - conţine prevederile permanente care stipulează acceptarea măsurilor negociate permanente, precum şi referirea la mecanismul efectuării adaptărilor tehnice ale acquis-ului adoptat până la data de 1 octombrie 2004.

Dintre adaptările tehnice pot fi menţionate :
etichetarea produselor electrice şi electronice
lista cu speciile de plane şi animale protejate în România
calificări, lista profesiunilor liberale şi a instituţiilor de învăţământ care au eliberat diplome în acest sens
lista punctelor de frontieră
lista aeroporturilor internaţionale
lista produselor chimice periculoase
traducerea în limba română a tuturor termenilor de specialitate în diverse domenii
lista instituţiilor din România participante la procesul de achiziţii publice.

Partea IV - conţine prevederile temporare şi se referă la măsurile tranzitorii convenite în cadrul negocierilor, prevederile instituţionale şi prevederile financiare cu caracter temporar.

De asemenea, sunt cuprinse şi clauzele de salvgardare. Acestea sunt :
- clauza de salvgardare generală
- clauza de salvgardare privind Piaţa Internă
- clauza de salvgardare justiţie şi afaceri interne.

Clauza de salvgardare generală - dacă, până la sfârşitul a trei ani de la aderare, vor apărea dificultăţi grave şi persistente într-un anumit sector economic sau care ar putea deteriora situaţia economică într-un anumit domeniu, România poate solicita Comisiei autorizaţia de a lua măsuri de protecţie pentru a ameliora situaţia creată şi a ajusta respectivul sector economic al Pieţei Comune.

Clauza de salvgardare privind Piaţa Internă - dacă în primii trei ani de la aderare, România nu îşi îndeplineşte angajamentele asumate în cadrul negocierilor periclitând astfel funcţionarea Pieţei Interne, Comisia Europeană, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru, poate să ia măsurile necesare pentru remedierea acestei situaţii.

Clauza de salvgardare justiţie şi afaceri interne - dacă în România există întârzieri cu privire la transpunerea sau implementarea prevederilor comunitare referitoare la recunoaşterea mutuală în domeniul civil şi penal, Comisia, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru, poate, până la sfârşitul a trei ani de la intrarea în vigoare a Tratatului, să ia măsurile necesare şi să specifice condiţiile de aplicare a acestora.

Partea V - cuprinde dispoziţii privind adaptările instituţionale care sunt necesare în urma aderării României - Titlul I - , modalităţile de aplicare a actelor instituţiilor comunitare faţă de România - Titlul II - şi prevederile finale - Titlul III.

Titlul I conţine dispoziţii referitoare la necesitatea adaptării de către instituţiile comunitare a regulilor de procedură.

Titlul II prevede obligaţia României de a adopta toate măsurile necesare pentru a se conforma, de la data aderării, directivelor şi deciziilor adoptate de instituţii şi comunicate statelor membre. Aceste măsuri includ şi obligaţia de a opera modificările legislative interne necesare.

Titlul III prevede transmiterea către România unei copii certificate a unor instrumente juridice : Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi Tratatul Uniunii Europene, precum şi tratatele internaţionale deţinute în arhivele Secretariatului General al Consiliului.

Declaraţii

La Tratatul de aderare au fost anexate o serie de declaraţii cu caracter politic care nu produc efecte juridice :
- Declaraţia comună a statelor membre (UE 25) privind libera circulaţie a persoanelor
- Declaraţia comună a UE 25 şi a Comisiei Europene privind pregătirile pentru aderare a României şi Bulgariei
- Declaraţia comună a Germaniei şi Austriei privind libera circulaţie a persoanelor
- Declaraţia Bulgariei privind alfabetul chirilic

Prin Declaraţia privind libera circulaţie a persoanelor, statele membre îşi exprimă angajamentul de a spori accesul cetăţenilor români la piaţa muncii, în vederea accelerării armonizării cu acquis-ul comunitar.

Declaraţia privind pregătirea României pentru aderare afirmă faptul că UE va continua monitorizarea strictă a aplicării angajamentelor convenite în negocieri, acordând o importanţă deosebită asupra domeniilor justiţiei şi afacerilor interne, concurenţei şi mediului.