NOŢIUNI PRIVIND ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

     Statul care doreşte aderarea la UE trebuie să depună Preşedinţiei Consiliului UE o cerere de aderare. Din momentul în care candidatura unui stat este acceptată acesta primeşte ajutor din partea Uniunii pentru a se pregăti pentru aderare şi este permanent monitorizat pentru a se vedea în ce măsură îndeplineşte criteriile aderării.

Criterii de aderare
Au fost adoptate la Helsinki, în decembrie 1999 şi sunt trei la număr
- criteriul economic - o economie de piaţa funcţională şi care să poată facă faţă presiunilor concurenţiale de pe piaţa unică,
- criteriul legislativ- acquisul comunitar trebuie să fie pus în aplicare în statul candidat în momentul aderării la UE
- criteriul administrativ- capacitatea statului de a -şi asuma obligaţiile de stat membru al UE

Capitole de negociere
Pentru fiecare capitol de negociere statul candidat trebuie să-şi pregătească poziţia de negociere sub forma unui document de poziţie. Legislaţia europeană este împărţită în 31 de capitole ce sunt deschise succesiv negocierii.

Ce negociază
Obiectivul final al negocierilor este aderarea la UE, respectiv dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din acest statut.
Aderarea la UE constă în adoptarea, aplicarea şi dezvoltarea acquisului comunitar, care reprezintă întreaga legislaţie primară şi derivată, ca şi ansamblul politicilor şi instituţiilor create pentru a asigura aplicarea, respectarea şi dezvoltarea corespunzătoare şi continuă a acestei legislaţii.

Care sunt concesiile pe care le poate solicita România?
Dacă statul candidat are dificultăţi serioase şi demonstrabile în aplicarea acquisului comunitar la data aderării într-un anumit domeniu, el poate formula două tipuri de cereri.

1. Perioada de tranziţie
Este o excepţie cu caracter temporar de a aplicarea normelor comunitare într-un domeniu precis determinat, solicitată de un stat candidat, iniţial prin documentele sale de poziţie şi ulterior înscrisă în tratatul de aderare. Ea intră în vigoare la data la care statul candidat devine membru al UE şi se încheie la sfârşitul duratei sale, moment de la care normele comunitare cu privire la care a fost solicitată perioada de tranziţie devin opozabile statului respectiv.

2. Derogarea
Este o excepţie permanentă de la aplicarea normelor comunitare într-un domeniu precis determinat. Ea poate lua sfârşit într-un singur caz, şi anume atunci când normele comunitare de la care s-a solicitat exceptarea sunt abrogate sau modificate astfel încât ea să devină lipsită de obiect.