tanacslogo1                     ROMANIA                                                 Nr. ­­­­­­­­­­­3816/2.III.2012

              JUDETUL MURES                                              Dosar:  IV D/1 

          CONSILIUL JUDEȚEAN

 

 

 

PROCES-VERBAL

al ședinței extraordinare a Consiliului Județean

din data de 13 februarie 2012

 

 

 

Lucrările ședinței s-au desfășurat în sala mare de ședințe și au fost conduse de doamna președinte Lokodi Edita Emőke.

Ordinea de zi a fost stabilită prin dispoziția Președintelui Consiliului Județean nr. 28 din 9 februarie 2012 și a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber”, și „Nepujság.”

Din cei 35 de membri ai consiliului județean au lipsit domnii consilieri: Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenț Tiberiu, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif și Tatár Bela.

 Au fost invitați să participe:

 

  • dl. Marius Pașcan,  prefectul județului Mureș
  • dl. Runcan Petru, director, Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș
  • dna Hang Mărioara, director economic, Aeroportul Transilvania Târgu Mureș
  • directori, șefi servicii și specialiști din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor
  • reprezentanții mass-media din județ

 

Dna președinte Lokodi: Bună ziua, doamnelor și domnilor, îi rog frumos pe domnii consilieri să deschidă aparatele pentru prezență și pentru a ne auzi. Așa cum v-am anunțat în ședința din luna ianuarie, astăzi avem ședința extraordinară la care am anunțat trei puncte și pe care le-ați discutat în comisiile de specialitate. Salut prezența tuturor invitațiilor, a mass-mediei, a directorilor instituțiilor, a Consiliului de administrație de la aeroport. Domnilor și doamnelor, prima dată voi supune la vot procesul-verbal al ședinței ordinare din 31 ianuarie, vă rog votați. Cine este „pentru”?

 

Procesul-verbal al ședinței din data de 31 ianuarie 2012 se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 10 au lipsit ( Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenț Tiberiu, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif și Tatár Bela). 

 

D-na președinte Lokodi: Cu privire la ordinea de zi anunțată aș dori să fac o precizare, proiectul de hotărâre de la punctul 3 va fi dezbătut ca  proiectul de hotărâre de la punctul 1; punctul 1 va fi punctul 2 iar proiectul de hotărâre de la punctul 2 va fi al treilea. Doresc să fac această precizare, având în vedere că pentru proiectul de  hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru derularea procedurii pentru acordarea de finanțări nerambursabile din bugetul public al județului, fiind vorba de comisiile care vor lucra pe cererile de finanțare, această componență a comisiilor, conform, legii trebuie să rămână secretă, deci e greșit formulat, și ar trebui să rămână confidențial și pentru aceasta avem nevoie de majoritatea consilierilor prezenți. La informarea cu privire la activitatea comisiei, de asemenea, am dori să discutăm între noi, membrii Consiliului Județean și executivul, pentru ca toată lumea să își poată formula punctul de vedere iar, ulterior, să facem către presă o comunicare. În ceea ce privește bugetul aeroportului de venituri și cheltuieli, acesta se va dezbate în ședință deschisă. Cu această precizare cu privire la proiectul de hotărâre privind stabilirea componenței comisiilor, precum și informarea cu privire la activitatea aeroportului, vă supun la vot, doamnelor și domnilor consilieri, dacă sunteți de acord să facem ședință cu ușile închise. Dacă cineva are un alt punct de vedere vă rog să îl spună, dacă nu, supun la vot. Cine este „pentru” a face o ședință închisă?

 

Propunerea se aprobă cu 17 voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă”, ( Bândea Eugen și Mora Akos), 5 abțineri ( Ciotlăuș Ionela, Kardos Mihaela, Mașca Aurelia, Radu Mircea, Roatiș Chețan Daniela), 1 nu a votat (Havrileț Nicolae), 10 au lipsit ( Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenț Tiberiu, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif și Tatár Bela). 

 

D-na președinte Lokodi: O să rog reprezentanții mass-mediei să se întoarcă peste o oră. Domnilor, vor rămâne membrii Consiliului Județean, executivul și Consiliul de Administrație al Aeroportului. Cine nu este membru în Consiliul de Administrație al Aeroportului Transilvania Tîrgu Mureș îi mulțumesc frumos, dar îmi pare rău. Vă mulțumesc frumos.

Îmi pare rău, din păcate la punctul 1 care este o decizie confidențială și membrii Consiliului de Administrație al Aeroportului, să se retragă 10 minute. Mă scuzați. Sigur Prefectura poată să rămână.

 

1.   Proiect de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru derularea procedurii pentru acordarea de finanțări nerambursabile din bugetul public al județului Mureș pentru anul 2012, în domeniile: cultură, culte, sport și asistență socială

 

O să discutăm prima dată proiectul de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru derularea procedurii pentru acordarea de finanțări nerambursabile din bugetul public al județului Mureș în domeniul cultură, culte, sport și asistență socială. Știu domnilor și doamnelor consilieri că ați pus problema  în ședințele de comisii că și dvs. ați dori să participați la discuțiile cu privire la aceste proiecte. Nu este un pas împotriva rolului activ al dvs. și declar că nu doresc să promovez prin dispoziție a președintelui finanțarea până nu le veți vedea și dvs. însă legea e lege și legea solicită ca cei care aprobăm bugetul să nu participăm și la împărțirea bugetului și haideți să respectăm legea. Vom discuta cu toții, așa cum și eu, ulterior, după ce comisiile vor puncta pe baza punctajului prevăzut fiecare proiect, după aceea să ne așezăm și să le discutăm. Nu vă voi chema într-o ședință publică a Consiliului Județean ci într-o comisie de lucru și veți avea posibilitatea fiecare să spuneți și să vă formulați punctul de vedere. Putem în acest sens să ne înțelegem și eu văd în aceasta singura soluție în care vom putea lucra anul acesta. Este  un an  electoral și nu doresc să fim atacați în nici un fel sau cineva să-și spună punctul de vedere cum că nu respectăm legalitatea.

D-l consilier Boloș Vasile: Mulțumesc, stimați colegi, asupra acestei chestiuni am avut o discuție în cadrul Comisiei tehnico-economice în care am cerut lămuriri pentru că în ultimii ani, și eu sunt în al optulea an în acest consiliu și am îndeplinit șase ani la rând funcția de președinte al comisiei pentru proiectele de cultură, poate greșesc, și eu am vrut să înțeleg exact rațiunile. Am înțeles rațiunile legate de noile modalități de audit și să nu intrăm în anumite incompatibilități, dar în același timp aș dori să spun că noi am acumulat o anumită experiență în modul în care am judecat aceste proiecte fapt ce a atras după sine puține situații care au fost contestate sau în orice caz acestea au fost minore, și aș dori ca această experiență să o transmitem celor care vor lucra și să se păstreze cel puțin la Comisia de cultură unde am avut niște reguli, niște proporții, modalități de acordare, în așa fel încât să evităm situațiile conflictuale. În același timp, am avut o discuție după ședință și cu d-l secretar și consider că fiind vorba de interesele cetățenilor și a  comunității trebuie să ne exprimăm un punct de vedere. Dumneavoastră ați avansat o propunere, dar, în sfârșit nu mă pot pronunța dacă este exact forma în care trebuie, dar, trebuie să existe o modalitate în care consilierii să certifice în vreun fel, nu știu dacă acesta este cuvântul cel mai potrivit, dar această distribuție a proiectelor este acceptabilă sau în orice caz respectă anumite reguli, deci forma publică prin care se va aviza, deci ultimul verdict să aibă totuși și girul consilierilor. 

D-na președinte Lokodi: Deci, încă o dată, legea nu ne mai permite ca după ce am votat bugetul să votăm lista și nici nu putem pentru că atunci ați putea să participați…

D-l consilier Boloș: Dar dacă îmi dați voie să fac o analogie, de exemplu, la drumuri se stabilesc drumurile care se fac și noi le avizăm…

D-na președinte Lokodi: Dar acolo legea este tocmai așa…

D-l consilier Boloș: Tocmai, putem să acceptăm…. bine, e vorba de un principiu și nu țin neapărat dar totuși cetățenii trebuie să știe că le-am apărat interesele.

D-na președinte Lokodi: D-le Boloș aveți încredere că vom găsi modalitatea în care vă veți putea spune punctul de vedere.

D-l consilier Boloș: Mesajul a fost recepționat. În regulă, vă mulțumesc.

D-na președinte Lokodi:  Vă mulțumesc mult.

D-l consilier Pokorny Vasile: Onorat consiliu, vă vorbesc în calitate de președinte al comisiei care a atribuit subvențiile pentru asistență socială și având în vedere că timp de șase, șapte ani cât am lucrat nu a fost, în acest domeniu gingaș după cum se știe, nici o contestație, aș dori să mulțumesc public colegilor pentru profesionalism și într-adevăr toți din comisie suntem profesioniști în domeniu și drept dovadă subliniez că nu a fost nici o contestație și vă mulțumesc pentru activitatea dvs.

D-na președinte Lokodi: Domnilor, eu aș dori să trecem la votul proiectului de hotărâre pe care dvs. l-ați discutat în comisiile de specialitate. Având în vedere că este un proiect de hotărâre care se referă la confidențialitatea cu privire la membrii comisiilor, eu vă rog și vă atrag atenția să nu ajungă în mâna presei cumva sau prin povești  să se afle cine sunt membrii acestor comisii pentru că membrii acestora rămân confidențiali până la terminarea anului financiar. Puteți să o considerați ca fiind o problemă cu o confidențialitate ridicată.

Având în vedere că există confidențialitate în ceea ce privește numele membrilor, în momentul în care votăm nu va apărea pe butonul roșu nici o lumină. Supun la vot.

 

 

Art.1. se aprobă cu 22 voturi „pentru”, 3 abțineri ( Bândea Eugen, Ciotlăuș Ionela și Mora Akos), 1 nu a votat (Moldovan Teofil), 9 au lipsit ( Balogh Iosif, Cioban Cristian, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif și Tatár Bela). 

Art.2. se aprobă cu 23 voturi „pentru”, 3 abțineri, 9 au lipsit.

Art.3. se aprobă cu 23 voturi „pentru”, 3 abțineri ( Bândea Eugen, Ciotlăuș Ionela și Mora  Akos),  9 au lipsit ( Balogh Iosif, Cioban Cristian, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif și Tatár Bela). 

 

Art.4. se aprobă cu 23 voturi „pentru”, 3 abțineri ( Bândea Eugen, Ciotlăuș Ionela și Mora  Akos),  9 au lipsit ( Balogh Iosif, Cioban Cristian, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba,  Hulpuș Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif și Tatár Bela).

 

Hotărârea în întregime se aprobă cu 23 voturi „pentru”, 3 abțineri ( Bândea Eugen, Ciotlăuș Ionela și Mora  Akos),  9 au lipsit ( Balogh Iosif, Cioban Cristian, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba,  Hulpuș Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif și Tatár Bela). 

 

 

D-na președinte Lokodi: Vă rog sa îi chemați în sală pe d-l Runcan, d-na Hang și pe d-l Kolozsvary.

 

2.   Informare cu privire la activitatea comisiei de verificare a aplicării prevederilor art.8 din Hotărârea Consiliului Județean Mureș nr.107/18.08.2011 privind încredințarea serviciului de interes economic general  Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș

 

D-na președinte Lokodi: Vă mulțumesc frumos. Doamnelor și domnilor consilieri, așa cum știți, de aproape opt luni lucrăm la o prevedere pentru respectarea legii cu privire la aplicarea Ordonanței  nr.109/2011, precum și la respectarea unor serii de criterii ale Comisiei Europene care au fost semnate și acceptate de România cu privire la aeroporturile mici și mijlocii care funcționează în România și care, din anul 1997, au fost transmise administrațiilor publice județene, în cazul nostru, cu privire la Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș. Conform criteriilor europene aceste aeroporturi, în număr de 13 în România,  au trebuit să se bucure de o compensare pentru susținerea activității, care trebuie să respecte mai multe reguli și anume tot ce se suportă din banul public trebuie să fie o activitate publică, o activitate transparentă, o activitate care asigură criterii egale pentru cei care se bucură de această suportare a cheltuielilor și a compensărilor din fonduri publice. Știți foarte bine că, din păcate, am avut o perioadă destul de lungă până ce am putut ajunge la un numitor comun și eu pot să afirm astăzi, aici, în fața dumneavoastră, că ne-am apropiat de a reuși să terminăm discuțiile cu privire la împărțirea activităților care sunt din sectorul public: SIEG-ul și celelalte activități comerciale într-o variantă, putem să spunem, acceptabilă. Mai  avem mult de lucru dar au început și managerii aeroportului să își dea seama că susținerea noastră, care încă din cursul lunii iulie a făcut-o executivul Consiliului Județean, era cea reală.  Am avut multe discuții, nu am primit date, ulterior am primit scrisori prin care ni se spunea că noi trebuie să formulăm punctul de vedere deși noi am susținut de la început că fără aeroport nu putem face un punct de vedere și între timp ne-am mai trezit că avem și unele contestații cu privire la funcționarea aeroportului, că în această cursă care există între cele 13 aeroporturi mici din țară, în special în Transilvania: Sibiu, Cluj, Satu Mare, Tîrgu Mureș este o luptă pentru piață și acest lucru va duce la o serie de evenimente pentru care trebuie să fim foarte pregătiți pentru ca oricând să putem da explicații argumentate, documentate ca să nu atragem asupra județului probleme care ar consta eventual chiar și prin anumite sancțiuni, dar nici asupra aeroportului. Îmi pare foarte rău că de la început nu am primit o mână de ajutor din partea aeroportului într-un mod prin care puteam să aducem aceste termene din iunie până azi, șapte luni, la două sau trei luni și nu am putut rezolva punctele de divergență dar, iată că azi, am avut o discuție cu dl Runcan pe baza unui material pe care trebuia să îl finalizăm și am putut discuta punct cu punct acest material și să ajungem la un numitor comun. Eu zic că relația de informare trebuie să fie mai strânsă. Eu, în urmă cu două sau trei luni, am cerut d-lui Runcan să fie o relație strânsă între executivul Consiliului Județean și managerii aeroportului și să ne informăm reciproc pentru că altfel ajungem doar la susțineri divergente, la puncte de vedere care nu sunt armonizate. Trebuie să vă spun că azi vom discuta o informare care s-a născut tocmai datorită acestei neînțelegeri pentru că văzând, în luna august, că nu se respectă termenul cu privire la informarea noastră, cum vede managementul aeroportului activitatea comercială și activitatea care poate fi finanțată din fondurile de la bugetul de stat, a trebuit să facem o comisie formată din consilieri județeni care să facă o analiză la aeroport pentru a putea ajunge mai aproape de realitate. Comisia a întocmit o informare care încă din luna decembrie este în poșta dvs. electronică și ați avut posibilitatea de a o reciti pentru a vă reîmprospăta memoria. Credeți-mă că materialul Consiliului Concurenței, care se bazează pe schema ajutorului privind dezvoltarea infrastructurii de transport aerian din România, scrisorile venite din partea Comisiei Europene sunt foarte voluminoase, cu foarte multă precizie stabilite multe puncte și pot să spun că la noi, la reformați, sunt regulile canonice care se numesc káté și acest material este aproape similar, deci, toate regulile sunt foarte bine descrise și de asemenea sunt descrise și acele puncte de vedere pe care anumite state europene le susțin în legătură cu fondul public, investiții la aeroport, pentru că aeroporturile sunt considerate ca niște entități economice, întreprinderi și de aici provin o serie de reglementări legale care sunt altfel decât o instituție care poate funcționa din banul public. Chiar dacă în 1997, prin Hotărârea Guvernului nr. 398, această regie autonomă era considerată ca o activitate specifică de interes care poate să funcționeze din banul public, de anul trecut, de când România a semnat aceste criterii și pe care și le-a însușit, trebuie să revenim asupra acestei idei și trebuie să respectăm tot ce se referă la sprijinul financiar, la modernizare, la dezvoltarea infrastructurii de transport și să respectăm programul și normele Uniunii Europene. Eu atât am avut să vă spun în introducere și să mai precizez, încă o dată, că nu este o luptă personală între nimeni chiar dacă acesta este foarte vandabil pentru presă. Aici sunt anumite reguli pe care trebuie să le respectăm. La nivelul Consiliului Județean, de la apariția Ordonanței Guvernului nr. 109, răspunde de modul de compensare și nu finanțare, nu subvenționare, ci compensare a bugetului aeroportului. De asemenea, anual, trebuie să depunem un raport la Consiliul Concurenței  în care trebuie să arătăm care este exact bugetul suportat din banul public și dacă există o supra compensare aeroportul trebuie să restituie banul public. Timp de 10 ani oricând putem să fim verificați, noi care am luat o decizie, executivul care a fost de acord și aeroportul de asemenea cu privire la cheltuirea banului public, ba, mai mult, aeroportul trebuie să țină evidență contabilă separată timp de 10 ani. Deci, nu e vorba de nicio neînțelegere personală între Poruțiu - Runcan, Lokodi-Runcan sau alți oameni cu ochi albaștri sau cu ochi maro, nici cu ochi verzi, extratereștri, e vorba de respectarea legii care trebuie să fie lucrul primordial. E vorba de dorința Comisiei Europene să vadă că se respectă regulile economice în concursul dintre aeroporturi și nu numai Tîrgu Mureșul are probleme din această cauză, are și Clujul, are și Timișoara, are și Sibiul și, mai nou, operatorii aerieni au început ca reciproc să depună plângeri la Consiliul Concurenței împotriva unuia sau altuia dintre aeroporturi. Dacă noi, până acum, ne-am luptat pentru aeroport, pentru ca să putem să-l ținem la nivelul unui aeroport mic, competitiv pe piața europeană, dacă alții, datorită legii, au primit alt sprijin, în momentul de față trebuie să ne schimbăm optica și să găsim modalitatea prin care putem continua dezvoltarea aeroportului pentru că nu aș dori să ne oprim, însă vom face acest lucru sub control dublu: Comisia Europeană prin Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi prin bugetul României și în acest sens doresc din partea tuturor, a noastră, a consilierilor care mai suntem în funcție până la alegeri, dar în primul rând, managementul aeroportului să   aibă un dialog permanent cu noi, deci nu e vorba de oprirea activității aeroportului, din contră, am dori ca aeroportul să aibă mai mulți operatori și să aducă mai mulți turiști. Din moment ce Consiliul Județean s-a luptat pentru mai mute milioane de lei pentru proiectul cu parcul auto pentru sportul cu motor, având intenția ca acesta să fie dezvoltat pentru venirea turiștilor în această regiune și am avut în vedere să creăm locuri de muncă. Nu am avut în vedere să luăm mâna de pe aeroport, însă aeroportul trebuie să înțeleagă un lucru: din banul public nu se poate finanța totul, din banul public nu se poate, nici cu anumite jocuri a băieților deștepți, acoperii anumite cheltuieli pentru că, la urma urmei, toată lumea vede de ce ai vrut tu să fii băiat deștept sau fată deșteaptă, și unde ai vrut să faci slalom între articolele legii. Deci, mergem mai departe cu dezvoltarea aeroportului, trebuie să avem o politică de intrare în legalitate cu privire la Consiliul de Administrație, trebuie să respectăm legea și actualii manageri ai aeroportul trebuie, cu dumneavoastră, cu executivul consiliului județean să aibă un dialog deschis și transparent și orice ban, orice bănuț de un ban, investit din banul public trebuie justificat, argumentat. Nu mai merge că aici e bugetul și acesta e bugetul, că acestea sunt cheltuielile salariale și astea sunt cheltuielile salariale, nu, intrăm în anumite prevederi ale legii.

D-l consilier Mihail Poruțiu: D-na președinte, d-lor vicepreședinți, stimați colegi, domnilor membri din Consiliul de Administrație, regret că nu avem aici întreg Consiliul de Administrație al aeroportului pentru că poate că multe dintre probleme, dacă le-am fi discutat împreună, s-ar fi lămurit mult mai repede și am avut de fapt certitudinea acestui lucru când am avut, acum două săptămâni, o întâlnire la dvs. împreună cu executivul, împreună cu membrii din Consiliul de Administrație, împreună cu auditorul aeroportul în care mi-am dat seama că de fapt foarte multe lucruri au provenit datorită informațiilor  distorsionate care au ajuns de la unul la altul. Nu o să vorbesc două minute, probabil că va fi mai mult, dar o să încerc. Atâta timp, pentru că am primit această notă informativă vis-à-vis de aplicarea Ordonanței nr.109/2011 și atâta timp cât, și vă fac o promisiune, că atâta timp cât calendarul propus de această ordonanță se respectă eu nu voi mai avea nici o poziție publică vis-à-vis de aeroport, atâta timp cât, sigur, nu voi fi obligat să spun, pentru că am văzut că în ultimul timp începe să îmi fie pomenit direct numele, dar atâta timp cât acest calendar se respectă și atâta timp cât numele meu nu este pomenit, punctul meu de vedere mi-l spun aici și am încheiat discuția. Vreau să vă spun că am fost, cu toate că sunt acum acuzat că am ceva cu nu știu cine, dar, mă rog, este un lucru care pe mine nu mă mai interesează, am fost printre cei care au dat credit necondiționat la începutul mandatului conducerii Aeroportului Transilvania și drept dovadă sunt colegii din Comisia tehnico-economică, este d-l director economic, care știu exact cât credit am dat conducerii aeroportului și cât m-am bătut în Comisia de buget în așa fel încât tot ceea ce au propus dânșii la vremea respectivă să fie aprobat. Din păcate, această încredere pe care le-am acordat-o celor care conduc Aeroportul Transilvania, și vorbesc franc și deschis, eu nu scriu anonime, nu am primit același răspuns din partea managementului și din această cauză, pentru mine, din punctul meu de vedere drum de întoarcere nu mai este în această relație, atâta timp cât eu consider că am fost înșelat din punct de vedere al încrederii. Vreau să vă spun că tot ceea ce vă spun azi, am pe masă documente și stau în față la absolut orice discuție, sunt documente publice pe care le-am primit de la direcțiile din Consiliul Județean, de la Direcția Economică, sunt documente pe care le-am luat de pe internet, sunt documente pe care le-am luat din surse care exclud orice combinație, cum am auzit și eu în ultimele zile, care pur și simplu îmi provoacă râsul, tot felul de scenarii care includ tot felul de servicii secrete și tot felul de alte minuni.

Am așteptat de la conducerea aeroportului, așa cum mi s-a promis, am așteptat  un răspuns punctual la această, mă rog, informare pe care am făcut-o. Singurul răspuns oficial a fost adresa către Prefectură, un fel de delațiune din vremurile de dinainte de 1989 în care am fost acuzat de interese, că sunt incompatibil, ceea ce mi-a mai demonstrat că acolo avem în primul și în primul rând  o problemă de gândire, adică acolo nu s-a înțeles că de fapt proprietarul acestui aeroport este Consiliul Județean Mureș, sunt cetățenii acestui județ, iar noi, de fapt, îi reprezentăm pe acești cetățeni. Aș fi așteptat, repet, la fiecare punct din această informare, un răspuns concret, argumentat, astfel încât, astăzi, când plec din această sală, să mă duc la d-l manager să îi cer scuze, să îi strâng mâna și să-i spun că am greșit. Dar, din păcate, nu am  primit și nu cred că voi primi un răspuns pentru că acesta este de fapt un mod de lucru. Și atunci am să vă explicitez în două, trei vorbe vis-à-vis de această informare ceea ce unul dintre membrii comisiei, pentru că nu am condus această comisie, nu am decis de unul singur, acest raport fiind semnat de toți membrii comisiei. Partea profesională, juridică nu a fost  interpretată de Mihai Poruțiu, chiar dacă eu sunt și jurist prin a doua facultate, partea juridică a fost scrisă de juriștii din Consiliul Județean, de oamenii care practică această meserie zi de zi și care și-au făcut datoria. În primul și în primul rând, acolo am constatat niște încălcări ale legislației. Este opinia noastră, este opinia juriștilor. Dacă vreți vi le spun, legislația, Hotărârea Guvernului nr.544, vis-à-vis de aprobarea organigramei și a statului de funcții, unde timp de opt ani de zile am fost descoperiți și astăzi discutăm despre aplicarea Hotărârii nr.107 a Consiliului Județean vis-à-vis de Ordonanța nr.61 care ne creează deja niște răspunderi financiare personale în fața celor care vor imputa sau nu vor imputa, dacă există sigur o problemă financiară la aeroport, nici astăzi nu am pus-o în practică, dar pe mine nu m-ar mira pentru că, de exemplu, la o întrebare pe care am pus-o vis-à-vis de aplicarea HG nr.791/2009, care a început să fie aplicată în 2011 și nu întâmplător, am primit un răspuns halucinant de la cineva din conducerea aeroportului, de la unul dintre directori care  mi-a spus că nu e nici o problemă că nu am aplicat-o pentru că această ordonanță se referea la intrarea în Schengen și, și așa nu am intrat în Schengen. Deci, acest răspuns, pe mine personal, și a fost dat de față nici măcar cu comisia, ci a fost dat la acea întâlnire pe care am avut-o împreună cu Consiliul de Administrație și cu auditorul, eu am rămas uimit despre un asemenea mod de a gândi. Nu vreau să intru în alte chestiuni care țin de aplicarea legii, nu vreau să intru în chestiuni care țin de faptul că în 2008 s-a achiziționat un aparat cu 10 miliarde care nu a funcționat nici o zi,  nu vreau să intru în discuții vis-à-vis de faptul că o simplă căutare pe internet, fără să vină nici un serviciu și nici un băiat deștept, ne arăta că în decembrie 2011 s-a cumpărat fără respectarea prevederilor legale un degivror de la o companie înființată cu un an înainte de o persoană de 70 de ani și o firmă care are doi angajați. Nu ne-a fost de ajuns experiența din 2008 când și astăzi ne judecăm cu acea firmă și nu o mai găsim ? Și, repet, tot ceea ce spun, eu spun pe documente și am dat  o simplă căutare pe internet și am văzut că de fapt aceeași firmă merge și la Aeroportul Sibiu și vinde și „Adevărul”, plus site-ul” Adevărul”, site-ul „Ziarul Financiar”, site-ul „Evenimentul Zilei”, nu aveai nevoie să cauți să ceri o informație oficială. Pe când lucram în mediul privat eu nu făceam un contract mai mare de nu știu cât, 10.000-20.000 de euro, fără să cer de la Registrul Comerțului un certificat de bonitate și să introduc în caietul de sarcini a achiziției niște chestii vis-à-vis de lichiditatea, solvabilitatea, seriozitatea partenerului cu care mă asociez sau de la care cumpăr un obiect în valoare de 400.000 de euro.

Am discutat vis-à-vis de delegații, și iarăși repet, am hârtia de la aeroport, în care mi-au dat lista cu toate deplasările din perioada 2007-2011: Monaco, Dublin, Praga, Viena, München, Verona, Amsterdam, Londra, Ljubljana, Berlin, Atena, Bruxelles, Hamburg, Tel Aviv, lista continuă până la 41 și sigur sunt destinații care se repetă. Am pus o singură întrebare: dați-ne, vă rog, și știți foarte bine că am pus-o în scris, informați-ne, vă rog, vis-à-vis de aceste delegații,  costurile, cine a participat și care sunt scopurile și rezultatele. Nu am primit absolut nici un document. Am scos din analiza financiară a rezultatelor aeroportului cheltuielile cu delegațiile și deplasările din perioada 2006-2011 și suma este de 559.000 RON adică undeva în jur de 140.000 euro pentru deplasări. Sigur, poate sunt justificate dar cineva trebuie să ne spună de ce și cu ce scop au fost făcute aceste deplasări din bani publici.

În aceste condiții am primit bugetul pe 2012 unde, nici mai mult nici mai puțin, salariul managerului aeroportului era de 116.200 Ron adică un 1.116.200.000 lei adică 27.000 euro. Mie mi se pare că în aceste condiții în care discutăm de tăieri și de reduceri salariale mi se pare inadmisibil și, în primul și în primul rând,  mi se pare absolut incorect ca acest salariu să fie dublu sau triplu cât salariul președintelui Consiliului Județean și discutăm de o societate subvenționată. Nu am nimic împotriva salariilor mari acolo unde există performanță dar noi discutăm de o societate și aici mă întorc la buna-credință a Consiliului Județean care, în perioada 2004-2011 a subvenționat aeroportul cu 89 milioane lei, adică undeva în jur de… m-am apucat și am împărțit  la cursul euro din fiecare an, 22.585.000 de euro este subvenția primită de aeroport. In toți acești ani, veniturile proprii ale aeroportului au fost de 3 milioane de auro. Deci faceți vă rog comparația: 22 milioane și jumătate de euro subvenția, față de 3 milioane de euro. În acest an am mai primit o propunere la buget prin care ne mai cerea o subvenție undeva în jur de 4.850.000 euro. Dați-mi voie să cred că în aceste condiții aeroportul a fost sprijinit necondiționat de către Consiliul Județean și dați-mi voie să spun că în aceste condiții cred că, Consiliul Județean și executivul, poate să aibă alte pretenții de la managementul aeroportului și am să vă spun de ce. Sigur, când mă întorc la salarii, vreau să vă spun un lucru, avem la aeroport salarii de  5000 de lei, avem salarii de 5800 lei, avem salarii de 4800 lei iar toți cei care lucrează jos pe pistă nu au salarii mai mari de 2000, 2500 lei. Prin comparație, am făcut o statistică cu Aeroportul Cluj. În 2007 am avut aproape același număr de pasageri cu Aeroportul din Cluj. Și ei au fost sprijiniți, și Aeroportul Tîrgu Mureș a fost sprijinit. Dânșii au transportat 4 milioane de pasageri  din 2007 până astăzi, iar Aeroportul Tîrgu Mureș a fost tranzitat de 700.000 de pasageri, repet, în condițiile în care au fost investiți, ca subvenție, 22 milioane și jumătate de euro. Am încercat să vedem ce se întâmplă cu proiectele propuse de aeroport pentru că, deja, presa spune că deja, domnule, auzim de zece ani,  eu sunt membru în Consiliul Județean de patru ani, dar presa zice că deja de zece ani auzim aceste proiecte. Nu am văzut și aș fi vrut să văd și cred că era un gest de bunăvoință, unde este acel proiect de 40 de milioane de euro pentru prelungirea pistei ? pentru că uitându-mă pe datele oficiale  de la Ministerul Transporturilor – POST am văzut că sunt cinci aeroporturi: Suceava, Constanța, Tuzla și încă două, care deja au depus dosarele și au intrat în discuții. Noi nu avem dosarul depus, cu toate că spunem că suntem pregătiți de zece ani de zile pentru acest proiect și s-a spus că nu e nici o problemă pentru că oricum sunt bani să ajungă la toată lumea; nu e problemă că ei au depus, pentru că depunem și noi, dar dacă discutăm de zece ani de zile despre un proiect, eu cred că trebuia să îl avem.  Am mai aflat că acest proiect vis-a-vis de pista multimodală sau platforma multimodală de 20 de milioane de euro nu este eligibil aeroportul. Acolo trebuie să fie o asociere între Ministerul Transporturilor sau o entitate, deci,… mai am două minute și termin.

D-na președinte Lokodi: Nici nu se poate cere bani pentru terminale.

D-l consilier Mihai Poruțiu: Am înțeles, dar vreau să vă spun numai ca idee, adică totuși, așteptam ca salariile de la aeroport, așteptam de la banii investiți în aeroport, așteptam de la tot efortul Consiliului Județean un altfel de răspuns de la managementul aeroportului. Ce vreau să vă spun eu, mai mult, consider și eu ca și dvs. că trebuie susținut aeroportul, consider că trebuie să fie finanțat în măsura în care trebuie să fie finanțat, dar dacă noi nici astăzi nu am reușit în Comisia de buget să discutăm bugetul aeroportului, dacă în condițiile în care noi am primit o solicitare de 13 milioane de lei de la aeroport iar executivul spune că, deocamdată, sigur sub rezerva că aeroportul nu se va închide, el va fi finanțat în continuare pe principiul bunei-credințe, pentru că așa cum a continuat timp de 20 de ani sau, mă rog, din 1997, Consiliul Județean sunt convins că-l va finanța indiferent cine se află vremelnic pe aceste scaune. Am pus o întrebare, de unde apare o asemenea diferență? D-l Bartha mi-a răspuns, dar de la aeroport nu am primit nici un răspuns. Deci vreau să vă spun un singur lucru, sunt convins că toate aceste probleme puteau fi rezolvate printr-un mai bun dialog dar în orice activitate am avut, în calitate de comisie sau și mai dinainte, ca și consilier, m-am lovit permanent numai de refuzuri, documente dosite, obtuzitate, interpretări și, mai nou, sigur am văzut și atacuri în presă și interviuri și deja ele devin cu țintă, nu mai sunt așa, în aer, în care se spune, citez din memorie „ Suntem de departe cea mai profitabilă instituție din județul Mureș, am adus o infuzie de peste 10 milioane de euro…”.

D-na președinte, d-lor colegi, eu ce am spus astăzi, am documente pentru absolut tot. Aș fi cerut măcar un singur lucru dar deja renunț să mai cer și pentru acele, mă rog, 10 milioane de euro să îmi explice cineva de unde și tot am fi în deficit pentru că am băgat 22 de milioane de euro și plus cele 3 milioane venituri proprii sunt 25 de milioane, tot am avea un deficit vis-à-vis de Aeroportul Tîrgu Mureș. Și vreau să mai spun un singur lucru, pentru că mi s-a solicitat să dau explicații și nu erau cei care mi-au solicitat în drept să îmi ceară mie nici o explicație vis-à-vis de poziția mea vis-à-vis de Aeroportul Cluj și vreau să vă spun un lucru, nu accept practica celor din Cluj, dar am spus că este logică pentru că trăim într-o piață concurențială  înfiorătoare în care fiecare se chinuie să îl doboare pe celălalt. Nu avem nici o șansă în viitor numai scuzându-ne că ei au fost sprijiniți politic, că noi nu am fost, că acolo ei știu să își facă lobby și noi  nu ne facem lobby. Vreau să vă spun că convingerea mea fermă este că principala armă a noastră în această bătălie pentru Aeroportul Tîrgu Mureș este performanța aeroportului. Lobby-ul, relațiile personale vin după performanță, atâta timp cât nu ai performanță nu te ajută nimeni, dacă nu te ajuți tu singur, nu te ajută nimeni iar dacă managementul aeroportului, și sper că ați remarcat că nu am făcut o referire la nici o persoană în această discuție, și conștient nu am făcut nici o referire, nu înțelege că de fapt ora exactă la aeroport aici se dă, în Consiliul Județean și că dânșii trebuie să facă absolut toate eforturile ca să facă performanță, nu avem cum să ieșim la liman.

Eu am încheiat discuția așa cum reiterez promisiunea mea vis-à-vis de poziția mea publică, care va înceta din acest moment dacă acest calendar pe care l-am primit se respectă, pentru că eu sunt convins că până la urmă singura soluție de a rezolva această problemă, fără să vreau să jignesc pe nimeni, este un nou Consiliu de Administrație care să semneze un contract de mandat și care să răspundă pentru ceea ce face la aeroport. Eu vă mulțumesc.

D-na președinte Lokodi:  Vă mulțumesc frumos. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

D-l consilier Radu Mircea: D-na președinte, d-lor vicepreședinți, stimați colegi, d-lor de la aeroport, eu nu sunt atât de bine documentat  ca și d-l consilier Poruțiu dar știu atât, că și cele bune și cele rele de la aeroport sunt și ale noastre, și ale Consiliului de Administrație, și a conducerii aeroportului  și deci noi nu ne putem sustrage de la ceea ce s-a făcut până acum la aeroport și cu bune și cu rele. Mă bucur că d-na președinte a spus azi că a ajuns la o înțelegere punct cu punct pe această informare … sau la ceea ce trebuia, eu v-aș ruga, că bine ar fi să ajungeți în continuare să discutați fiecare punct cu punct ce există la aeroport fiindcă dvs. și cu d-l Szabo sunt sigur că sunteți bine documentați și ar fi bine să discutați, dacă nu zilnic, atâta cât considerați dvs. de des și de necesar fiindcă îmi vine în minte o treabă, noi suntem ardeleni, eu sunt ardelean,  și la ardelean îi place ca un lucru pe care îl face să îl ducă până la capăt. Dacă nu l-a făcut foarte bine, sigur rău nu-l face și vreau să mai spun câteva treburi: ceea ce a spus d-l consilier Poruțiu, eu v-aș ruga, dacă este posibil, pe d-l director, și cred că este posibil, să ne dea dacă nu la toți, mie, punct cu punct ceea ce s-a spus aici, și mă refer în primul rând la cheltuieli pentru că totul se reduce la bani, de fapt asta este viața și capitalismul, totul la bani. Banul trebuie folosit foarte chibzuit pentru că se muncește și se câștigă greu și atunci nu avem voie să ne batem joc de munca noastră și a celor care produc  bunurile materiale și sociale.  Deci, l-aș ruga pe d-l director să îmi dea tot ce a spus și dl. consilier Poruțiu și în special la sistemul de salarizare pentru că am văzut că acolo sunt sume foarte mari. Eu nu m-am uitat peste sume niciodată. Nu știu cine le-a aprobat salariile și dacă sunt cele legale sau nu sunt legale, eu cred că sunt cele legale, fiindcă dacă nu ar fi legale ar fi mare bai dacă și-ar fi pus salarii care nu sunt conform legii și atunci trebuie văzut cine le-a aprobat aceste retribuții pentru că dacă le-a aprobat ilegal atunci trebuie să le luăm, d-na președinte, înapoi și dacă nu îi luăm noi îi va lua Curtea de Conturi sau îi ia cine face verificarea.

Al doilea lucru, sunt acele deplasări în străinătate. Și aici trebuie văzut cine le-a aprobat atâtea deplasări și dacă au fost utile pentru că eu știu că noi, consilierii, când plecăm în delegație, dvs. ne aprobați această delegație și când venim înapoi depunem un raport de activitate cu ce am făcut acolo. Deci, eu aș pretinde să mi se spună cum s-au folosit la cele două capitole cheltuielile și bineînțeles mai vin și cheltuielile curente și la aceste cheltuieli curente care sunt într-o societate, ce se întâmplă? Eu am tot citit raportul și m–am uitat  în raport, venitul e clar, venituri bugetare, venituri comerciale se pot ține separat, fără nici o problemă, dar trebuie văzut aici și poate îmi spuneți astăzi sau dacă cumva voi reuși să îl întreb pe d-l director Runcan cum va ține evidența cheltuielilor  comerciale, pentru că aici e toată treaba, față de cheltuielile publice? Trebuie ținută o evidență într-adevăr separată dar trebuie să se stabilească de niște economiști, pentru că eu nu sunt economist ci sunt inginer și niște economiști, pentru că avem economiști buni, să facă o notă sau să prezinte o fundamentare prin care să se arate cum se țin cheltuielile curente separat și atunci ei sunt obligați să le țină dacă nu le-au ținut până acum.

Un alt capitol pe care îl văd la aeroport d-na președinte, cu mult respect, într-adevăr e treabă de investiții. Bun, cheltuieli salariale le-am discutat, cheltuieli curente, cheltuieli de deplasare, trebuie verificate și eu zic că trebuie văzut dacă sunt conform legii și dacă s-a respectat legea.  La cheltuielile de investiții noi, Consiliul Județean, le aprobăm anual și eu vin cu o propunere: eu nu văd, de exemplu s-a discutat despre acel degivror, toate asemenea utilaje pe care le cumpără aeroportul, eu propun să se cumpere numai utilaje noi.  Eu nu îmi permit la societatea mea mică agricolă, pentru că lucrez 600 de hectare, să îmi cumpăr utilaje vechi. Nu îmi permit fiindcă mai mult mă costă întreținerea unui utilaj vechi și mai bine cumpăr un utilaj nou și eu aș propune să se cumpere numai utilaje noi conform legislației, cu licitație, așa cum se fac licitațiile și juriștii trebuie să urmărească dacă aceste licitații s-au făcut corect. Adică, hai să nu mai dăm voie la asemenea aspecte și să plecăm cu dreptul în anul 2012 și să luăm fiecare capitol din bugetul aeroportului și să-l analizăm pentru că eu nu vreau să dau vina pe nimeni și nu vreau să spun că sunt „atotștiutor” în problemele aeroportului, dar economie știu și eu din societatea pe care o conduc și e și asta o societate tot ca a noastră, cu alte venituri și cu alte cheltuieli. Deci, să vedem lista asta de investiții și dacă noi am aprobat-o nu mai avem de ce să dăm vina pe aeroport. El n-are voie să cumpere alte utilaje decât cele care sunt în lista aprobată de noi.

O altă problemă, d-na președinte, puțin depășesc dar cred că îmi permiteți cum i-ați dat voie și colegului, fiindcă e o zi de analiză și mă bucur că facem această analiză a aeroportului și probabil că cu cât discutăm mai multe minți, cu atât iese mai bine lucrul. Întotdeauna când numai unul singur gândește nu e prea bine pentru că vedeți ce se întâmplă când gândește numai unul și face ce vrea. Eu l-aș întreba pe dl director Runcan, în condițiile care există în această iarnă destul de dificilă în România și în special în județele din sud, cum a reușit să se descurce cu traficul pe aeroport, dacă i-a funcționat degivrarea, deci să îmi spună cum s-a desfășurat traficul pe aeroport și, d-na președinte, mă opresc la aeroport și probabil că colegii vor completa și vor veni cu propuneri dar eu aș vrea să vă întreb și pe dvs. ca să nu mai iau cuvântul, deoarece iarna aceasta se anunță și la noi în județul Mureș, dacă firmele cu care am contractat lucrări de întreținere a drumurilor pe timp de iarnă sunt dotate cu utilaje, dacă au materialul necesar și dacă cineva urmărește clar cât cheltuiesc dânșii pentru un km fiindcă eu, uitându-mă în buget, am văzut că avem undeva cam 3.200 euro/km pentru deszăpezire și din câte l-am întrebat pe colegul care lucrează mai mult în acest domeniu spunea că în Finlanda, unde sunt iernile adevărate, sunt cam 4000 de euro. Nu știu, nu vreau să spun că e mult sau că e puțin, nu vreau să spun deși, după părerea mea, e cam mult pe un km, v-aș ruga, și în special pe d-l vicepreședinte Chirteș, să vadă dacă aceste firme ne cer numai banii pe care îi avem în buget să le finanțăm efectiv ce lucrează: nu știu de câte ori trec pe drumurile județene, cât fac și cum fac, care este actul normativ ? dar m-am uitat la bani.

      D-na președinte, vă rog să mă scuzați, d-lor vicepreședinți, pentru că am vorbit un pic mai mult, stimați colegi consilieri, mă opresc aici și vă mulțumesc pentru răbdare.

D-na președinte Lokodi: Vă mulțumesc. Domnilor consilieri cine mai dorește?

D-l consilier Mora Akos: Mulțumesc, d-na președinte, chiar nu am de gând să vorbesc dar având în vedere că s-a vorbit despre aeroport la persoana a III-a și ei sunt prezenți, haideți să dăm cuvântul d-lui Kolozsvary care este președintele Consiliului de Administrație, respectiv d-lui Runcan, ca să spună o poziție aici, față de toți, oficială vis-à-vis de această informare, respectiv, față de punctul ridicat de colegul meu.

D-na președinte Lokodi: Dar prima dată dvs. trebuie să vă spuneți punctele de vedere ca după aceea dânșii să răspundă.

D-l consilier Filimon: Aceeași idee o aveam și eu.

D-na președinte Lokodi: Totuși lăsați-mă să mă consult  pentru că cu atâtea idei ascultate cred că am pierdut șirul foiletonului. Ne-am înțeles că mai prezentăm ceva material sau la informare rămânem doar cu aceasta?

D-l secretar Paul Cosma: Nu, este materialul pregătit, informarea din luna decembrie și am comunicat doamnelor și domnilor consilieri acea notă legată de aplicarea Ordonanței Guvernului nr.109/2011 care presupune prezentarea competențelor consiliului în raport cu acest act normativ și un calendar de implementare a măsurilor de aducere la îndeplinire a acestora.

D-na președinte Lokodi: Vă mulțumesc. Atunci o să rog să stabilească d-l Runcan, d-na Hang și d-l Kolozsvary cine și cum dorește să ia cuvântul.

D-l director Runcan Petru Ștefan: Bună ziua, vă mulțumesc că îmi dați posibilitatea să mă adresez onoratului consiliu. În primul rând aș porni de la un aspect pe care și d-na președinte l-a precizat aici, este vorba despre partea de legalitate deci legalitatea nu trebuie să fie o notă de dispută sau o notă de interpretare în forma respectivă, bineînțeles că interesul pentru banul public, noi, Consiliul de Administrație și conducerea executivă, suntem primii pe care ne interesează să fie în legalitate pentru că suntem primii verificați și abia pe urmă  Consiliul Județean, este și el normal, ca și proprietar, pus în aceeași postură. În zona banului public aș vrea să remarc faptul că Ordonanța nr.61/2011 vis-à-vis de finanțarea aeroporturilor a apărut ca o punere în legalitate a tot sistemului din România. Deci, în momentul de față este de precizat că există directiva comisiei vis-à-vis de ajutorul de stat în care orice ban public, nu numai pentru aeroport, ci și pentru spitale și pentru instituțiile de cultură și alte instituții este tratat în același fel. Faptul că în momentul de față aeroportul a intrat primul în atenția Comisiei se datorează unei solicitări a Ministerului Transporturilor de a face un ajutor de stat, o schemă de ajutor de stat pentru finanțarea aeroporturilor. Acum, în ceea ce înseamnă legalitatea activității la Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș, aferent la ce ați stabilit dvs. în august 2011 prin Hotărârea nr.107, am pus-o în aplicare și există separația făcută pe partea de activitate, de societate de interes economic general aparte de cea de activitate comercială și în acest sens avem și două conturi deschise ca să nu fie o neclaritate vis-à-vis și de modul de folosire a banului, ca să nu existe interpretare. Ce este de remarcat este că nu există în continuare  o formulă standard ca și element de buget. Dacă vă uitați pe bugetele aprobate și de celelalte consilii ale județelor care au aeroporturi, veți vedea că este aceeași formulă de buget ca și până acum pentru că acesta este formularul. În subsidiar, fiecare dintre entitățile respective, mai exact consiliile de administrație trebuie să își facă  aceste elemente împărțite distinct, lucru pe care noi l-am făcut și l-am pus la dispoziția Consiliului Județean și bineînțeles, chiar de dimineață, d-na președinte a și apreciat că am avut o discuție foarte punctuală și foarte corectă în ceea ce înseamnă clarificări de elemente și noi chiar am solicitat ca într-o eventuală deplasare să putem ajunge în zona Uniunii Europene, la Bruxelles, cei care au anumite formulare care le respectă în toate aeroporturile din Europa, nu numai la Aeroportul din Tîrgu Mureș ca să putem face o formulă prin care să putem să ne înțelegem pentru că este vorba în primul rând de o comunicare deficitară care ne aparține în primul rând, pot să zic, nouă și în al doilea rând abia altora. În zona respectivă, aș vrea să spun că la ceea ce comisia numită prin dispoziția d-nei președinte sunt câteva aspecte pe care și d-l consilier Poruțiu le-a precizat dar care din punctul nostru de vedere nu sunt în realitate. Spun lucrul acesta în ideea în care există documente susținătoare pentru că și eu, ce spun, trebuie să probez pentru că nu sunt într-o postură să fac nicio acuzație nefondată și nu fac acuzații, deci nu o luați ca o acuzație ci este o formă prin care practic se poate soluționa.  În forma inițiată ca și informare, noi, ca și entitate controlată nu am avut un raport pe care, cu membrii respectivi care au controlat, să putem să îl discutăm punct cu punct pentru ca în cele din urmă, când devine public și vi se prezintă și dvs. în plen, să puteți să îl aveți într-o formă în care, cred eu, că la momentul respectiv, dacă prezentam documentele respective nu mai erau puse câteva aspecte în dubiu, lucru pe care noi l-am făcut într-un material pe care l-am înregistrat la Consiliul Județean și l-am pus în subsidiar și spre știința Instituției Prefectului din județ. Normal că nu doresc să intru în detalii aici dar aș sublinia două hotărâri foarte importante, prima legată de organigramă pe care noi, aferent legislației, o aplicăm. Este o Hotărâre de Guvern la care se face referire în informare, care este abrogată. La fel, în ceea ce se spunea în Hotărârea Guvernului nr.791 privitor la aeroporturile internaționale emanate din necesitatea de a respecta aquis-ul comunitar, odată cu intrarea României în spațiul Schengen, tot împreună cu dvs. am făcut demersurile necesare. Noi nu putem să facem ca dvs. să decideți asupra acestui lucru, mai exact Hotărârea de Guvern a apărut în august 2009 iar noi, împreună, în octombrie 2009 am și fundamentat bugetul pentru 2010 în ideea în care ce revine aeroportului să îndeplinească ca și suprafețe, ca și dotare, ca și personal, să fie în tandem cu celelalte instituții pentru ca să pui în aplicare hotărârea respectivă trebuie ca și Poliția de Frontieră, Vama, partea de securitate și toate celelalte instituții, inclusiv cele fitosanitare să își aibă elementele rezolvate și aprobate fapt pentru care abia pe urmă Comisia interministerială vine și verifică legalitatea lor și dacă ele corespund în practică.

D-na președinte Lokodi: Un minut, fără să o  considerați ca și întrerupere, totuși dacă vorbiți de legalitate, organigrama se aprobă prin includerea numărului de personal în buget sau dvs. aveți obligația de a avea avize speciale pentru organigramă de la Ministerul Transporturilor și alte căi legale? Spuneți-ne cum e.

D-l director Runcan: Da, din ce am studiat noi din punct de vedere al legalității este că noi propunem această activitate către Consiliul de Administrație și acesta aprobă elementul respectiv. Ce am făcut noi anul trecut a fost faptul că trecând de la o activitate restrânsă, undeva funcționam între 10 și 12 ore pe zi, la o activitate de 24 de ore pe zi și am cerut un punct de vedere, un aviz de la Ministerul Transporturilor care să spună dacă în forma și structura respectivă pe care o fundamentasem noi, la 156 de persoane, corespunde interesului pentru că ei urmau în continuare să trimită organismele subordonate lor să verifice acest lucru.

D-na președinte Lokodi: D-le Runcan, nu trebuia să intrați în această analiză cu organigrama pentru că sunt obligată să vă atrag atenția că nici azi nu respectați legea. Organigrama trebuie avizată și aprobată de către Ministerul Transporturilor și nici Consiliul Județean nu are o hotărâre în acest sens, iar faptul că dvs. ați pus în fața Consiliului de Administrație, pe parcursul anilor, de multe ori, niște situații cu care ați vrut să acoperiți legalitatea nu înseamnă că ați respectat legea. Dar continuați.

D-l director Runcan: Mulțumesc, nu comentez aspectul pentru că dacă vă uitați în hotărârile dvs. o să vedeți că sunt instituții din subordinea dvs. în care fundamentați un număr de … iar organigrama este cu totul altfel. Nu comentez, eu spun doar ceea ce știu.

Mergând mai departe pe aspectul elementelor de activitate la aeroport în toate aceste condiții, zic că ceea ce s-a făcut la aeroport cu sau aportul dvs., în primul rând, sunt investiții care s-au făcut, dacă le luăm comparativ cu alte aeroporturi din apropiere, sunt mici, iar dacă le luăm în comparație cu alte instituții sunt undeva echivalent sau puțin mai mari decât acestea.

În ceea ce înseamnă activitatea de trafic aceasta este într-un trend ascendent, nu că Runcan se duce pe stradă și ia pasagerii să intre în avion, ci pentru că sunt elemente considerate de interes pentru aceștia să vină în zonă. Bineînțeles că printr-o activitate de climat de afaceri mai dezvoltat și printr-o activitate de turism mai dezvoltată se poate rezolva mult mai bine activitatea de trafic.

La Aeroportul Tîrgu Mureș vreau să vă spun că bugetul pe 2011 s-a cifrat la 8 milioane, mi se pare 86 de lei, din suma respectivă 5 milioane au fost sub formă de compensație pe care noi am justificat-o aparte de toate celelalte și 3 milioane și vreo 86 de mii de lei au fost venituri proprii. Pentru anul 2012, pe baza elementelor de fundamentare primite de la specialiștii de la aeroport, am fundamentat un buget în decembrie 2011 la cifra de 13 milioane… nu rețin exact cifra respectivă, după care în urma discuțiilor pe care le-am avut în comun cu executivul…

D-na președinte Lokodi: Fără investiții, că investițiile sunt în bugetul Consiliului Județean.

D-l director Runcan: Așa este, după care am revenit la elementele pe care le-am fundamentat la nivelul a 11 milioane de lei pe baza discuțiilor pe care le-am avut. În structura respectivă am avut în atenție un aspect care se referă la faptul că nivelul de cheltuieli de funcționare l-am mărit undeva la 40% față de anul trecut, deci de la 5 milioane unde consideram că e nevoie de subvenție, undeva  la  6 milioane și 800. În ceea ce înseamnă însă veniturile, de la 3.000.086 lei am crescut undeva peste 50%, deci mai mult decât creșterea cheltuielilor pentru anul în curs, ceea ce înseamnă că activitatea de aeroport, de la nivelul de 37 % ca și acoperire în ceea ce înseamnă utilizarea banului public, față de fondurile primite, trecem undeva înspre 50% care sperăm noi ca într-o etapă imediat următoare trebuie să ajungă la un nivel acoperitor.

D-na președinte Lokodi: Domnule Runcan, în condițiile în care MALEV-ul s-a retras de pe piață și care, după analiză făcută, v-a adus în jur de  334.000 lei, care e o treime din veniturile proprii ale aeroportului, în condițiile în care în momentul de față dvs. nu aveți nici un alt contract în afară de WIZZ AIR, cu alți operatori, în afară de faptul că declarați că veți aduce un 50% majorarea veniturilor, în afară de declarații, pe ce vă bazați în mod concret?

D-l director Runcan: Sunt cifrele din buget, deci eu zic că 3.000.086 de lei  ca venituri proprii în 2011 față de ce am propus anul acesta, 2012, 4.326.000 lei este un lucru concret prin care ne angajăm….

D-na președinte Lokodi: Dar eu nu am văzut argumentele, deocamdată, eu am în față retragerea MALEV-ului de pe piață care ne aduce și nouă, din păcate, o pierdere destul de importantă și în schimb nu văd nici o altă ofertă. Cine vine, cu câte rute, cu cât crește numărul pasagerilor? Încă eu văd un gol, vă rog frumos să îmi spuneți pe ce vă bazați la majorarea de 4 milioane de lei în afară de faptul că prin acesta ați putea să majorați fondul de salarii? În afară de acest argument, în mod concret, pe ce vă bazați?

D-l director Runcan: Mulțumesc că m-ați întrebat. Pot să vă răspund foarte practic. Este nivelul de activitate realizat la finele lunii ianuarie 2012, unde am realizat o creștere de 100% a numărului de mișcări față de anul trecut în aceeași perioadă și unde la numărul de pasageri am realizat o creștere de 300%, deci sunt niște cifre, nu din burtă scoase, ci sunt elemente care sunt certe, realizate deja. Mergând pe trendul respectiv e o calculație simplă asupra acestora pe care toată lumea poate să o facă. Normal, nu ne hazardăm dar ne gândim să facem și mai mult pentru că împreună cu Consiliul Județean și cu oamenii de afaceri din zonă să știți că se poate chiar mai mult pentru că interesul trebuie să fie comun. Aeroportul nu este copilul nimănui sau fata săracă ci este un instrument la îndemâna consilierilor județeni care sunt proprietarii aeroportului să-l utilizeze înspre a crea o bunăstare a alegătorilor care, în cele din urmă, au fost cei care au votat pentru dvs.

D-na președinte Lokodi: Dacă totul e așa de frumos, sunteți de acord să respectăm toate criteriile stabilite de Comisia Europeană pentru schema de ajutor privind dezvoltarea infrastructurii în care Comisia susține că investițiile pentru terminal sunt pentru activități comerciale, le veți suporta dvs. dacă mergeți așa de bine?

D-l director Runcan: D-na președinte, aici este o decizie care vă aparține, noi …

D-na președinte Lokodi: Nu e o decidere, dvs. spuneți că aeroportul nu este copilul nimănui, este ceva care merge perfect, la care veți avea venituri în plus, atunci vă întreb eu, față de consilierii județeni, puteți să vă angajați ca toate cheltuielile care, după comisie, nu pot intra în  schema de finanțare bugetară puteți să le faceți din veniturile proprii? Vezi parcare, vezi terminal, vezi celelalte investiții.

D-l director Runcan: Aici trebuie să specificăm exact elementele care sunt definite de decizia Comisiei Europene vis-à-vis de activitățile care se pot finanța și care  sunt sub aspectul comercialului. Din cele comerciale care ne revin și le propunem, cu Consiliul de Administrație, bineînțeles că noi o să venim să vi le fundamentăm corespunzător, în sensul în care fie o facem ca și activitate prin credite, prin credit furnizor sau alte forme. În momentul de față este vorba despre, din proiectul de buget, de extinderea aerogării care intră sub incidența serviciul de interes economic general.

D-na președinte Lokodi: Nu, pardon, noi am căutat o soluție pentru a ieși din vizor dacă este posibil să investim noi, lucru care nu înseamnă că dvs. acum vă spălați pe mâini și spuneți că acesta este de interes general. Vă citez de aici, din aceste criterii ale Comisiei Europene din mai 2011 care spune exact că nu se poate investi în terminale, nu se poate investi în parcări, iar Tîrgu Mureșul și domnilor, fiți atenți că vă spun un lucru bombă pe care nu am vrut să vi-l spun, Comisia remarcă faptul că una dintre recomandările studiului a fost de a nu acorda finanțare publică anumitor aeroporturi printre care: Arad, Baia Mare, Bacău, Constanța, Sibiu, Tîrgu Mureș. D-le Runcan eu v-am cerut să nu mai vorbim avioane ci să vorbim pe aeroport, cu picioarele pe pământ, să nu mai ducem oamenii de nas că, vai! ce bine o duce aeroportul și spuneți-mi cum ați construit acest buget? Ați majorat acest buget în condițiile în care nu se regăsește acolo nici o investiție, nici o reparație și veniți și spuneți că veți majora veniturile, pentru că asta se dovedește.  Deci, d-le Runcan, ca să avem în înțelegere trebuie să coborâți încă o dată cu picioarele pe pământ și să terminați cu explicațiile de aici în sus. Vă rog nu mai visați.

D-l director Runcan: Aș vrea să fac totuși o precizare, d-na președinte v-a citit dintr-un studiu Jaspers, care este o recomandare.

D-na președinte Lokodi: Nu, aceasta este adresa Comisiei din mai 2011, Jaspers-ul este din 2005.

D-l director Runcan: Adresa respectivă se referă la faptul că cei de la Cluj consideră că ar trebui să se respecte…

D-na președinte Lokodi: Nu, se referă la plângerea din Cluj. Încă o dată dezinformați. Nu se referă la studiul din Cluj ci se referă la o adresă venită din partea Consiliului Concurenței care ne atrage atenția...

D-l director Runcan: Da, deci eu nu comentez.

D-na președinte Lokodi: Vă rog, eu nopți întregi citesc materialele legate de aeroport și nu ca să devin director de aeroport, vai de mine, vă rog informați consilierii în mod corect.

D-l director Runcan: Deci atunci o să ne permitem să vă facem informările în scris în mod punctual la toate lucrurile pentru ca să le aveți  în forma pe care o doriți.

D-na președinte Lokodi: Este și momentul, dar să vă asumați și răspunderea.

D-l director Runcan: Atunci fiecare dintre dvs. o să  aveți posibilitatea să verificați lucrurile respective, nu e vorbă declarativă ci e vorba că prin forma scriptică se asumă o responsabilitate.

D-na președinte Lokodi: Bine, vă mulțumesc.

D-l Kolozsvary Zoltan: Vă mulțumesc atât pentru invitație cât și pentru posibilitatea de spune câteva cuvinte. Sunt într-o poziție dificilă din mai multe motive. Cred că aceasta este aproximativ al nouălea Consiliul de Administrație în care sunt așa pe parcursul celor douăzeci de ani și în care de cincisprezece ani sunt membru al Consiliului de Administrație și în Biroul executiv al Federației Mondiale de Metalurgie,  unde sunt niște reguli extrem de stricte, de altfel. Nu aș dori să iau nici apărarea cum lucrează, cum nu lucrează, dar sunt câteva probleme principiale pe care am acum ocazia de a vi le spune și pe care prefer să vi le spun. Să începem cu această problemă SIEG - activitate comercială și în primul rând aici cred că ar fi fost necesare mult mai multe lămuriri și nu din partea Consiliului Județean ci, în general, pentru că la investiții, de exemplu, cu ce intră pe SIEG și ce nu intră pe SIEG este, trebuie să vă spun, foarte neclar pentru că un aeroport fără terminal nu poate să servească nici interesele publice foarte clar. Că nu se poate investi în parcări e foarte logic. Că ce se poate investi în terminal e o problemă destul de nelămurită și deci sunt câteva probleme care nu sunt suficient de lămurite la ora actuală și ca să nu fim în încurcătură și dvs., Consiliul Județean, și aeroportul este foarte necesar ca aceasta să se lămurească nu local, ci la nivel de foruri care sunt… Cred că avem un punct absolut comun cu toți cei care suntem aici. Considerăm că aeroportul este extrem de important pentru că este poarta județului și orașului,  poarta principală spre exterior. Totodată trebuie să știm și să acceptăm încă un lucru, că aeroportul nu este altceva decât o gară, sau un punct de a-i deservi pe cei care vin și pleacă și deci este necesar ca această strategie a aeroportului sau față de aeroport să fie o strategie comună formată între județ, oraș pentru că, totuși, ne place sau nu ne place, totuși orașul, deci municipiul, este principalul care absoarbe mult și înseamnă că trebuie să fie corelat într-o măsură oarecare și într-o măsură în care este posibil și sprijinul orașului față de aeroport. Mai departe, sunt niște condiții speciale, discutăm de „obstacolări”, discutăm de situația geografică  a Aeroportului Tîrgu  Mureș față de celelalte aeroporturi și sunt niște probleme extrem de importante și eu sunt convins, din ceea ce am ascultat și am văzut de când sunt în Consiliul de Administrație al aeroportului, că într-adevăr, Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș are o poziție preferențială în această zonă, deci poate deveni, cu un efort susținut și comun, un aeroport regional pentru că, indiferent câți bani se bagă în Aeroportul Cluj, este un aeroport în oraș, deci un City Airport, care sunt reglementările de protecție a zgomotului și așa mai departe și care nu permit decât o anumită dezvoltare. Dacă ne gândim că într-un viitor scurt principala dezvoltare economică este în zona BRICS, deci a țărilor BRICS, cum ar fi: Brazilia, Rusia, India, China și mai nou și Africa de Sud, este foarte clar că dacă se reușește să se formeze anumite relații economice cu zonele acestea, ceea ce este mai dificil și singur că nu vorbesc la nivel regional, dar acest aeroport este singurul din zonă care ar corespunde pentru niște legături de genul acesta și dați-mi voie să vă spun că am fost nevoit, printr-o decizie a Federației de Metalurgie, să conduc și să coordonez un studiu în ceea ce înseamnă industria de metale la începutul secolului XXI și marele avantaj al acestei munci extrem de grele, de altfel, este că primesc extrem de multe materiale foarte serioase și foarte avizate care din ce în ce mai mult mă conving că trebuie să ne pregătim pentru niște schimbări radicale în politica economică și aceasta chiar dacă e proiectat la mic, cum suntem noi, tot aduc niște schimbări. De ce am spus acestea? Pentru că am dorit să accentuez și mai mult importanța aeroportului și nu doresc să fac afirmații cum că managementul aeroportului este bun sau este rău, nici cum se folosesc acei bani pentru că, în fond, controlul folosirii banilor se face în primul rând de către Curtea de Conturi. Dacă la atâtea verificări făcute de Curtea de Conturi nu s-au găsit sau nu s-au semnalat abateri grave, atunci undeva este o problemă de interpretare între sectorul economic al județului și cel al aeroportului care pe mine mă pune în dificultate. Sigur, nu am posibilitatea, sub nici o formă, și nici ceilalți colegi din Consiliul de Administrație să verificăm cifrele pentru că asta cere o muncă enormă pentru care nu avem timp, asta este foarte clar, dar admit de bună dacă aceste cifre verificate de Curtea de Conturi sunt acceptate înseamnă că mari abateri nu pot fi acolo. Deci pe mine mă pune în dificultate această divergență între cifre, între sectorul  economic al consiliului județean și sectorul economic al aeroportului. Nu doresc să fac nici un fel de referire la salarii pentru că nu cunosc tot istoricul acestora.

D-na președinte Lokodi: Numai că ați fost puși să aprobați. Nu am vrut, am zis mai înainte că tac. Îmi mușc limba d-le Kolozsvary.

D-l Kolozsvary: Am preluat un nivel de  salarii pe care nu noi le-am aprobat. Am aprobat eventual anumite indexări ulterioare și care este o diferență foarte mare. Participând în primul proiect internațional am avut ocazia să văd niște aprecieri făcute de către cei care se pricep, de către specialiști, de o politică internă a aeroportului. Deci sunt foarte multe treburi care se pot reproșa cu siguranță conducerii aeroportului, dar dați-mi voie să vă spun că sunt multe treburi care se pot reproșa și colaborării între cei care trebuie să ia decizii și nu în primul nivel, unde se aprobă de regulă dar la nivelele de mai jos unde trebuie să se fundamenteze aceste decizii și vă spun acest lucru pentru că cea mai importantă problemă la ora actuală este formularea unei strategii care nu se poate realiza decât cu o consultanță de specialitate foarte serioasă și trebuie să fie o strategie a proprietarului împreună cu municipiul la care, sigur, este un capitol special  - contribuția aeroportului, dar înainte de toate noi nu vom putea crește numărul de pasageri și aici trebuie să îl contrazic pe dl Runcan pentru că, în fond, creșterea numărului de pasageri depinde de suportul economic din județ, de interesul turiștilor și așa mai departe, deci, aeroportul are sigur o parte importantă, prin calitatea serviciilor, dar o parte ceva mai mică. Dumneavoastră ați investit foarte mult și investiți în continuare, investiți în infrastructură și sper că prin infrastructură vom reuși să facem  acea investiție de bază ca să creștem pista, cu acel proiect POS, cu suportul Consiliului Județean.

D-na președinte Lokodi: Dar să știți că colegii mei nu au spus aici pe degeaba. Eu nu știu dvs. ce ați aprobat. Consiliul de Administrație trebuia să aprobe înainte de a pleca proiectul la București dar noi, nici unul dintre membrii executivului, Consiliul Județean, la fel, nu am văzut proiectul. Nu știm la ce se referă, nu știm cine l-a făcut, nu știm cine a scris proiectul, nu știm când a fost depus, nu știm cât costă, deci nu știm nimic. Deci așa e de bună relația între managementul aeroportul și noi. Eu nu știu dvs. ce aprobați și poate ne spuneți și ne liniștiți ca să nu fim necăjiți că nu am văzut acest proiect.

D-l Kolozsvary: Sigur noi am văzut un extras al proiectului ce se depune, deci nu toate detaliile, normal, și eu cred că acel proiect care s-a făcut cu ajutorul unor consultanți din București, dacă bine știu, cred că corespunde cerințelor POS-ului, deci cred că corespunde pentru a porni această evaluare și avem șanse de a obține un sprijin, bineînțeles dacă vom avea un lobby corespunzător la toate nivelele și asta e foarte clar, însă mai departe de aici cel mai important și ceea ce dvs. ați băgat și în plan anul trecut dar din păcate nu s-a mai putut finaliza este de a comanda un studiu strategic care să se execute de un organ de specialitate, sigur că în ofertă sunt mai multe, indiferent cine, pentru că sunt foarte multe informații care nu ajung nici la dvs., nu ajung probabil nici la aeroport și evaluarea acestor informații este critică. S-a vorbit de acel proiect JASPERS, eu am văzut proiectul și m-am uitat și consider că e o catastrofă cum s-au făcut evaluările. Am mai văzut asemenea evaluări de altfel și am mai văzut și câteva studii  de când sunt, de 20 de ani în Consiliul Municipal, și știu că orice fel de studiu se bazează pe informațiile date de către unul sau de către altul și care nu întotdeauna sunt verificate sau independente de voințele politice.

D-na președinte Lokodi:  Prin acest studiu Jaspers, singurul aeroport care e șters de pe hartă este aeroportul din Tîrgu Mureș.

D-l Kolozsvary:  Și atunci ne putem pune întrebarea, de ce?

D-na președinte Lokodi: Până ce acest studiu are la bază Comisia Europeană și în 2011, indiferent de susținerea noastră până atunci eu mă lupt cu morile de vânt.

D-l Kolozsvary: Dați-mi voie, cu tot respectul, să vă contrazic din moment ce eu sunt unul dintre specialiștii Comisiei Europene care face evaluare de proiecte, dar în alte domenii nu în acest domeniu, și aș  putea să vă spun foarte multe și despre modul de evaluare al proiectelor și modul de lucru, dar aceasta este o altă socoteală. Ceea ce v-aș ruga foarte mult este să dați un sprijin ca să putem da drumul la acest studiu strategic care trebuie să fie un studiu strategic al proprietarului și la care trebuie să contribuie serios și aeroportul și trebuie să contribuie, bineînțeles, și municipiul. Cred că este extrem de important pentru că suntem într-un moment în care traficul aerian crește extrem de mult, nu numai la noi, ci în general, pe plan mondial. Aeroportul Tîrgu Mureș are niște potențe, deși consider că managementul face anumite greșeli și Consiliul de Administrație face anumite greșeli. Consiliul de Administrație ia niște decizii, să zic așa, de principiu, sintetice pentru că, sigur, toate detaliile nu sunt cunoscute și nu pot fi cunoscute și atunci să discutăm foarte deschis cu specialiștii pe care îi numiți dvs. dar oricum să încercăm să punem în regulă această relație proprietar – managementul aeroportului pentru că aceste tensiuni, care sunt motivate sau nemotivate, de multe ori nu ajută nici decizia proprietarului să fie bine îndeplinite toate și nu ajută nici la   dezvoltarea aeroportului. Trebuie să vă mai spun că mie mi-a lipsit atunci când a fost numită această comisie să fi stat de vorbă câteva cuvinte măcar, comisia respectivă cu Consiliul de Administrație, ca să cunoaștem scopul, să cunoaștem ce anume se face, când s-a făcut raportul, de asemenea aș fi așteptat și poate, noi, la Consiliul Municipal procedăm greșit, dar noi de regulă înainte de a pune în fața consiliului în comisia de buget îi chemăm pe toți cei interesați și discutăm acolo pentru ca eventualele greșeli, pentru că suntem oameni cu toții și putem greși, sau evaluările greșite să poate să iasă la iveală atunci.

D-na președinte Lokodi: D-le Kolozsvary cu tot respectul meu față de dvs. ați început și dvs. să faceți niște declarații teoretice. Aveți vreun punct din această informare care considerați că nu e real?

D-l Kolozsvary: Nu, nu e vorba de asta.

D-na președinte Lokodi: Atunci? Tocmai activitatea Consiliului de Administrație și a managementului aeroportului a făcut obiectul analizei de către comisie. Comisia s-a deplasat de mai multe ori la aeroport și îmi pare foarte rău că d-l manager nu v-a chemat și pe dvs. Probabil că este și greșeala comisiei că nu a stat de vorbă cu dvs. dar trebuia cu forța să obțină actele pentru că actele, timp de patru luni, nu s-au pus la dispoziția comisiei și vă spun că nici astăzi nu am văzut cu toate că și personal, de trei ori, am cerut managerului aeroportului să ne depună o informare cu privire la deplasările în străinătate, poate că e și pueril că tot punem accentul pe problema aceasta pentru că în ce privește restul am reușit noi să smulgem datele și am făcut cu d-l Bartha, cu d-l Paul Cosma și cu cei doi vicepreședinți analize economice. Nopți întregi citim materiale ca să vedem conexiunile între deciziile luate de Consiliul de Administrație, urmările luate de deciziile dvs. Știți foarte bine că ați fost cel care a recunoscut că hotărârile sunt pregătite așa cum sunt, că  primiți informații cum primiți și după aceea nici dvs., toată echipa de la Consiliul de Administrație, nu vreți să blocați activitatea aeroportului. Am discutat aceste probleme, dar, iertați-mă, nu se mai poate și o să vă mai spun câteva lucruri foarte bine stabilite pentru România de a fi respectate, nu numai de către Aeroportul Tîrgu Mureș, de România în întregime, la cheltuirea fondurilor europene și a banului public. Nici dvs. nu ați votat organigrama pentru că nu vi s-a pus în față, deciziile luate de investiții le-ați primit prin câte o listă pe care nu ați avut cum s-o analizați, nu ați aprobat proiectul mare cu toate că s-a depus, deci o serie de probleme care privesc managementul aeroportului.

D-l Kolozsvary: D-na președinte, permiteți-mi să vă spun că este util ca proprietarul să stea puțin de vorbă cu Consiliul de Administrație așa cum a fost o discuție recentă pentru a stabili niște competențe pentru că este foarte dificil când un buget cu toate capitolele, cu toate conturile se discută aici și se intră în detalii pentru că este foarte periculos că printre acele detalii se pierde esența studiului, respectiv esența lucrurilor. Sigur, dar dați-mi voie să îmi mențin acea părere că aș fi preferat și am fi preferat să stăm de vorbă cu acea comisie pentru că, probabil, dacă suntem acolo trebuie să ajutăm și să luăm niște decizii corecte, ar fi foarte util….

D-na președinte Lokodi: Ce s-ar fi schimbat?

D-l Kolozsvary: Nu știu.

D-na președinte Lokodi: De când am stat de vorbă cu Consiliul de Administrație în urmă cu trei săptămâni nu s-a schimbat nimic.

D-l Kolozsvary: Presupun că dacă schimbările sunt într-un fel, jucăm mereu un gen de ping-pong aș putea spune, deci e foarte dificil ca aceste schimbări să fie puse în …

D-na președinte Lokodi: D-le Kolozsvary era munca dvs. să faceți, munca dvs.  din luna august. Consiliul de Administrație, cu managerii aeroportului trebuie să vină și să ne pună pe masă ceea ce ne-am chinuit noi, executivul, de luni de zile să punem la punct.  Nu vreau să vă aduc nici o critică pentru că dvs. sunteți singurul care a făcut tot ceea ce s-a putut la aeroport, dar din păcate trebuie să spun și acest lucru, Consiliul de Administrație are o componență veche de vreo 20 de ani, cum ziceți dvs., depășită, nu mai poate face față cerințelor cu modul de lucru pentru o activitate economică, exact așa a lucrat acest consiliu ca pentru o regie finanțată din banul public și eu cred că aceasta notă făcută cu noul Consiliu de Administrație va soluționa problema.  Eu vă mulțumesc că totuși încercați să luați apărarea aeroportului dar noi amândoi știm care este adevărul.

D-l Kolozsvary: Da, știm ce este adevărul sau presupunem că știm ce este adevărul dar trebuie lucrat mult pentru ca acel adevăr să ducă și la un rezultat. Vă mulțumesc mult.

D-l consilier Mihai Poruțiu: D-na președinte, procedural, un minut vreau să vă mai rețin atenția. Îl exclud pe d-l Kolozsvary din discuție pentru că dânsul este membru al Consiliului de Administrație. Un singur lucru am sesizat, că nu am primit nici un răspuns punctual la tot ceea ce am spus dar mai așteptăm în scris pentru că avem o promisiune publică. Doi, nu am înțeles și nu înțeleg misterul, cum poți să depui un proiect de 40 de milioane de euro fără să-l arăți celui care ți-l va cofinanța, chiar 2%, înseamnă aproape un milion de euro și deci nu știu cum poți să depui un proiect, dacă este depus, fără să te duci la cofinanțator și să îl arăți proprietarului, este un mister pentru mine. Trei, nici un… și aici îi dau dreptate d-lui Kolozsvary și Consiliului de Administrație, nici un consiliu județean sau de administrație nu poate funcționa cu un executiv decât dacă executivul este onest față de consiliul respectiv, fără onestitate nu se poate discuta. Și al patrulea aspect, eu am încheiat, v-am spus, în acest moment, această discuție, eu nu mai caut vinovați la acest aeroport și eu vă cer și dvs. și colegilor să ne uităm către viitor și să vedem ce facem de acum încolo, cu bune, cu rele,  să mergem înainte.

D-na președinte Lokodi: Deci, domnilor, nu știm condițiile în care anumite proiecte puteau fi depuse pe POS cu o finanțare de 100% dar orice proiect care este depus are și o parte cu cheltuieli neeligibile, nu știm care sunt acele cheltuieli, altele și cele referitoare la pistă sunt doar cu finanțare, mi se pare de 70%, nu știm aeroportul de unde s-a obligat să suporte restul cheltuielilor, noi în momentul de față nu avem o hotărâre în acest sens, d-l Runcan zâmbește, îmi pare bine, înseamnă că este…

D-l director Runcan: Deci, în primul rând, aș  vrea să spun că materialul vis-à-vis de, punctual, răspuns la informare, este depus la Consiliul Județean și spre știință consilierilor județeni, cu nr. de înregistrare: 2555 din 10 februarie și la fel și către Instituția Prefectului. Ce este mai important este că vis-à-vis de proiectul depus pentru finanțare la Ministerul Transporturilor dvs., anul trecut, ați aprobat trei hotărâri. Una este cea privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrării, a doua este cea în care ați aprobat cofinanțarea de 2% ..

D-na președinte Lokodi: 2 %.

D-l director Runcan: Corect, și  a treia  cu ceea ce înseamnă elementele de teren care se pun la dispoziție.

D-na președinte Lokodi: Ei, d-le Runcan,  uitați-vă la mine, ați adus proiectul să ni-l prezentați?

D-l director Runcan: Dar noi l-am depus la dvs. pentru că altfel nu puteați aproba indicatorii, d-na președinte.

D-na președinte Lokodi: Și erau toate anexele lângă proiect și eu nu m-am uitat.

D-l director Runcan: Eu nu am zis ca dvs. nu v-ați uitat, eu spun că am promovat hotărârile respective și le găsiți chiar pe site-ul Consiliului Județean.

D-na președinte Lokodi: Bine, o să am  grijă să iau dacă nu mi s-a adus și nu am discutat. Precis că eu sunt de vină iar. Sunt sută la sută convinsă că nici adresa din 10 februarie nu am văzut-o pentru că nu eu fac corespondența…

D-l director Runcan: Nu, îmi cer scuze numai am vrut să precizez că dvs. … o să o scanăm și o să o punem tuturor consilierilor pe e-mail. Mulțumesc.

D-na președinte Lokodi:  Domnilor consilier, această informare făcută, după mine, încă nici nu este la nivelul analizei tuturor activităților pentru că aceasta comisie nu a avut posibilitatea de a vedea absolut tot pentru că nu au primit informări nici până azi așa cum v-am arătat și nici nu puteau să se erijeze în niște controlori pentru că nu era obligația lor. Dorința era de a mișca aeroportul să facă o activitate pe care, cu chiu cu vai, am reușit să o facem și cu sprijinul Consiliului Județean. Deci intenția noastră era atunci să trezim odată ursul adormit și să se facă separarea activității SIEG de activitatea comercială. Domnilor, aș vrea să accentuez înainte să intrăm la aprobarea bugetului, că trebuie să avem astăzi în vedere un lucru, trebuie să asigurăm fonduri la minim necesar pentru funcționarea întreprinderii pentru că orice sumă care ar fi peste nevoile minime trebuie restituite la beneficiar, trebuie să depunem încă o dată informări la Consiliul Concurenței și nu doresc ca Uniunea Europeană să ne pună printre acele unități administrative care să primească sesizări pentru supracompensare sau pentru acoperirea unor cheltuieli din banul public care constituie activități economice. Eu consider că nici astăzi nu am reușit să ajungem acolo încât să primim azi din partea managerului aeroportului o informare corectă a dvs., deși își cunoaște exact obligațiile, dorește prin a da explicații multiple să nu vă sintetizeze concret anumite date.

D-l consilier Radu Mircea: Procedural, d-na președinte, d-le Kolozsvary, d-le consilier și d-le inginer, tot respectul care îl port față de dvs. fiindcă știu că de mult sunteți unul dintre marii specialiști din județ în domeniul dvs. Îmi amintesc de prin anii 70 ați fost unul dintre cei mai mari oameni din cercetare, din sectorul dvs. și v-am auzit în multe ocazii vorbind și trebuie să am un respect față de dvs. ca asemenea oameni să fie cât mai mulți în județul Mureș ca să avem cu ce ne mândri în domeniul cercetării și dezvoltării acestui județ. Am o rugămine și întrebare, Consiliul Local Tîrgu Mureș nu poate participa și el la dezvoltarea acestui aeroport? fiindcă știu că în utimii ani nu prea ne-a sprijinit deși a avut în buget niște sume de bani care nu ne-au fost alocate. Dacă probabil d-l vicepreședinte ne poate spune, dar eu nu știu să fi fost alocate sumele respective pentru aeroport.

D-l Kolozsvary: Mulțumesc pentru  întrebare și am să vă răspund. De fiecare dată am avut în buget prevăzute sume pentru sprijinirea aeroportului dar care, din păcate, nu s-au transferat. Dați-mi voie să nu intru în detalii. Consiliul, în unanimitate, a fost de părere că trebuie să sprijinim aeroportul dar a fost, cu câțiva ani în urmă, când s-au mai virat și după aceea nu s-au mai virat acești bani, nu mă întrebați de ce, oricum nu din cauza consiliului și consider că în viitor neapărat trebuie să existe o corelare și o conlucrare în privința aeroportului pentru că și Tîrgu Mureșul, înainte de toate, Tîrgu Mureșul este condiționat de dezvoltarea aeroportului. Deci, întrebarea dvs. este total jusitificată.

D-na președinte Lokodi: Bine, domnilor, dacă nimeni nu mai dorește să ia cuvântul, dați-mi voie ca înainte de a invita presa să vă fac o precizare cu privire la bugetul aeroportului. În fața dvs. au fost trei propuneri: una, bugetul pe anul 2011, bugetul preconizat de aeroport și bugetul, pe care, după o analiză amănunțită conform criteriilor stabilite de Comisia Europeană propune Consiliului Județean prin care asigurăm cheltuielile minime pentru activități care pot fi susținute din fonduri bugetate, deci pentru SIEG, restul activităților nu pot fi finanțate din banul public. Normal, aveți dreptul să votați pentru că atunci când votăm bugetul dacă cineva dorește să analizeze ceva, să spună, deci, în momentul în care votăm bugetul veți avea trei propuneri și o să supun la vot…

D-l secretar Paul Cosma: D-na președinte, materialul legat de buget are practic două anexe, una cu bugetul de venituri și cheltuieli și cea de a doua cu lista de investiții. În anexa nr.1 la proiectul de hotărâre a consiliului este propunerea aparatului de specialitate. În materialele de fundamentare pe care d-l director Bartha le-a pregătit sunt cele trei variante și vor fi și în Power Point niște slide-uri unde se va putea vedea, însă doamnele și domnii consilieri au primit aceste materiale prin e-mail.

D-na președinte Lokodi: Da, deci atunci invitați presa  să intre. Odată putem face și noi o ședință în care să discutăm liniștiți, fără prezența și analiza presei. Vedeți dacă este lume și dacă este să intre. Este toată lumea aici? Nu s-a răzbunat nimeni? Îmi pare rău că v-a fost frig. Nu ? V-ați încălzit? Barem un ceai cald v-a dat cineva? Fraților, sânge nu curge, așa că așezați-vă liniștiți. Vă mulțumesc frumos. Deci, domnilor consilieri trecem la proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, pe anul 2012, la Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș.

 

 

3.   Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, pe anul 2012, la Aeroportul Transilvania Târgu Mureș

 

Doamna președinte Lokodi: Vă mulțumesc frumos, domnilor consilieri, trecem la proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru Aeroportul Transilvania Târgu Mureș. O să rog atunci pe colegii mei să prezentăm acest buget.

Domnul director Bartha (bugetul se prezintă pe videoproiector): Aeroportul a înaintat consiliului județean o variantă de buget în luna decembrie, cel menționat de domnul consilier, cu 13.000.000 lei. În urma discuției din ianuarie au revenit cu un alt buget, în data de 30 ianuarie. În urma analizei acestui buget pentru a se supune aprobării s-au verificat niște corelații cu execuția din 2011, plus elemente constitutive ale bugetului. S-au constatat niște erori materiale care au dus la concluzia că nu se poate prezenta în acest fel și atunci, totuși, ca să nu rămână aeroportul fără buget, am încercat să fac corecțiile necesare. Aici este sinteza analizei, în paralel cu execuția decembrie 2011 în baza balanței înaintate de regie, aici este ultima variantă prezentată de regie, propunerea de buget și în urma corecțiilor pe care le-am propus eu a rezultat acest buget, având în vedere tocmai condițiile de respectat din partea consiliului județean în ceea ce privește finanțarea. Nu subvenții, acolo am scris venituri din compensații. Trebuie să precizez că orice modificare a veniturilor cât și a cheltuielilor are o influență asupra acestor indicatori. Față de propunerea regiei de un venit de 3.500.000 lei, propunerea consiliului județean este de 4.300.000 lei care rezultă din analiza efectuată la fața locului, susținută și acceptată, chiar prezentată de regie, în baza tarifelor de securitate aplicate operatorilor de transport aerian. În situația dânșilor pentru activitatea SIEG, deci a Serviciului de Interes Economic General, rezulta 1.900.000 lei venituri realizate aferent acestei activități. Pe lângă aceasta, încă erau activități din închirieri și servicii de handling. Cele două cumulate dau un venit la nivelul anului 2011 fără a lua în considerare celelalte elemente sau prognoze. Trebuie să precizez că la aprobarea hotărârii 107 a consiliului județean, condițiile de încredințare a serviciului este ca la 5 ani de zile să ajungă la 1.000.000 de pasageri. Normal era ca față de aceasta să mai includem un număr de pasageri și un venit care să ajungă la această țintă. Deci, având în vedere condițiile în care operează și starea tehnică, care necesită încă îmbunătățiri, am zis incertitudinile care există cu operatorii aerieni să rămânem numai la nivelul anului trecut și atunci este în revenire. Ceea ce m-a determinat să intru în profunzime au fost indicatorii obținuți aici, creșterile față de 2011 și m-am axat pe indicatorii care depășesc 30%, 40%, 50%. Vedeți și 260%, 3.550, 540, deci acestea în special au influență asupra subvențiilor. Ceea ce la partea de venituri trebuie să precizez, componența, structura venitului, că în afară de veniturile proprii de 4.300.000 mai sunt veniturile din compensații de 2.100.000 prezentate, dânșii au solicitat o compensație de 6.865.000 și venituri financiare pe 20.000 propuse de regie, lăsat la acest indicator nivel. Aceste venituri extraordinare reprezintă un venit virtual în sensul că este contrapartida cheltuielilor cu amortisment înregistrate la partea de cheltuieli care se menține în echilibru, se înregistrează ca și venit, respectiv sunt cheltuielile cu amortisment a mijloacelor fixe finanțate din fonduri publice. Deci aceste creșteri sunt de 132 pe total venit regie față de 2011, este drept că numai 86% pe total. Însă pe structură, venituri din venituri proprii, practic din activitatea de bază, propune 14% față de 141%, cel propus este sub nivelul efectiv realizat în anul 2011. La partea de cheltuieli și anume cheltuielile de persoane, este o creștere de 147% ceea ce ne interzice orice justificare pe care am putea s-o luăm, legea bugetului de stat pentru anul 2012 interzice pentru regiile sau societățile comerciale finanțate din fonduri publice de a majora cheltuielile de personal sau numărul de personal. Din acest motiv am lăsat la nivelul anului trecut, poate cu 1000 de lei mai puțin, deci 2.847.000 lei. Un alt element de cheltuială este cel de materiale, care are o anumită structură și mai detaliat pot să vă prezint diferențele sau mediile pe ultimii 6 sau 7 ani, 2006-2011 pentru că am făcut și o comparație pentru a nu greși. Aici aveți detaliat mai aproape cheltuielile materiale, tot pe același sistem. Este împărțit pe cele două categorii, propunerea consiliului județean și propunerea regiei pe activitate de servicii de interes și activitate comercială. În același timp am făcut și media pe 2006-2011 și rezultatele din balanța din 2011, comparativ. Propunerile regiei, dacă vedeți, aproape în totalitate le-am lăsat cu mențiunea că la materii prime se solicita 185.000 însă trebuie să precizez că regia nu a înregistrat reparațiile proprii decât cele pe care le-a aprobat consiliul județean și mă întrebam cum se poate ca atâtea materiale să fie sau această diferență între media respectivă. Din această cauză am redus cu 120, am introdus capitolul de reparații tocmai necesarul pentru securizarea aeroportului legat de gardul de împrejmuire. Este discutabil dacă această măsură… nu am putut să discut cu dânșii. Celelalte, aproape în majoritatea cazului, mai puțin acolo unde mi s-a părut creșterile sunt mari, am comparat și cu media dar în special cu execuția din 2011. Aici este structurat detaliat pentru bunuri, servicii și materiale. Trebuie văzut, în 2007 am aici subvențiile, atunci când veniturile din 2007 erau identice cu cele din 2011, subvenția acordată era de 1.900.000. E drept că trebuie să luăm în considerare și alte elemente și diferența dintre anii care au trecut, nu am putu să actualizez cu rata de inflație ca să fie mai relevant și ca să pot să îmi dau seama la care poziție trebuie să ajungem. Aș reveni la tabelul celălalt unde, dacă vedeți în valoarea absolută diferența dintre fondul de salarii realizat în anul 2011 față de cel propus este de 1.806.000 lei, deci asta justifică una din această restricție de majorare a fondului de salarii practic diminuarea față de 2011 a subvenției în condițiile în care elementele de cheltuieli nu cresc sau sunt la fel de restricționate. Sunt și alte elemente de cheltuieli, sunt în special aici, care sunt cuprinse la alte cheltuieli, cu prestări servicii din afară sau materiale. Am avut în săptămâna trecută, am solicitat o lămurire asupra acestui indicator să mi se spună ce cuprinde efectiv, să vedem dacă sunt necesare, nu sunt necesare, în comparație cu anul trecut. După ce mi s-a clarificat, a spus că nu este 2.300.000, este numai 1.600.000 și din desfășurător am descoperit că sunt cuprinse și în alte elemente, aceleași care erau cuprinse, deci a trebuit să fac corecția materială ca să putem ajunge la o situație reală. Aici la cheltuieli de protocol, față de solicitarea de 45.000 am luat nivelul consiliului județean, cel puțin din partea noastră, în ceea ce privește sau reclamă și publicitate ce a realizat din 2011 deși solicitarea era mai mare. O altă influență care este, acest indicator de reparații de 900.000 pe care l-am avut în anii precedenți, și în 2011, tot la această valoare dar această sumă este cuprinsă în lista de investiții și nu apare la partea de activitate curentă datorită faptului că s-a solicitat bani pentru întocmirea proiectului și atunci am zis și execuția trebuie să se regăsească acolo. Deci banii aceștia sunt dar nu aici, la poziția aceasta. În situația în care reintroducem în acest buget pe partea de investiții, în mod normal atunci și subvenția trebuie să crească cu aceeași sumă. La partea de cheltuieli de personal, aici aș vrea, și în expunerea de motive am făcut precizări la împărțirea și încadrare în activități finanțabile din fonduri publice, am făcut în baza statului de funcții înaintat de regie existent la 31 decembrie. Ordonanța 61 spune clar că trebuie să facem niște calcule, fundamentări de buget și mai ales în ceea ce privește subvențiile verificabile, calculabile. Aici, cu fond galben, este încadrarea celor 128 de posturi ocupate, media salariilor de încadrare cu sporuri cu tot este pe lună 272.548 de lei. Pe principiul pe care s-a instituit, adică se preconizează să se instituie, și ceea ce am și propus, este ca din fonduri publice nu se poate plăti mai mult pentru personal decât pentru posturi similare din instituții publice. Făcând o reîncadrare sau asimilare a acestora rezultă pe medie, pe lună, 199.775 de lei. Din statul de funcții pentru repartizarea pe activități de serviciu pe interes economic și pentru activități comerciale, conform statului de funcții, datorită faptului că organigrama nu e aprobată în sensul că se poate baza pe ea, nu e aprobată de consiliul județean, atunci posturile aferente serviciului de interes economic, am extras și cele aferente serviciului de handling sau activități comerciale, rezultând 71 și 22 din posturi ocupate. Persoanele care prestează servicii administrative comune și generale care se regăsesc în cele două, este un număr de 35, făcând acest raport de 55-17%, rezultă 76% - 24 pentru repartizați. Suma aferentă acestui 35 este repartizat aici pentru activitatea SIEG și activitate comercială. În total este, după cum vedeți, 272. Făcându-se reîncadrarea, adică ajungând la această pe lună, se vede cele două cumulate 212 înmulțit cu 12 luni, 2.505.000 cheltuieli aferente fondurilor de asigurări sociale și celorlalte fonduri, 800.000, deci ar fi un fond de salarii calculat după statul de funcții de 4.317.000. Dacă fac aceleași calcule pentru a finanța activitatea SIEG și nivelul la care putem să finanțăm din fonduri publice, rezultă un fond de salarii de 3.164.000 lei. Diferența dintre cele două este mai mult decât atât, 229.000 pentru activitate SIEG și 223.000 pentru activitate comercială, în total 1.152.000. Calculul acela făcut și diferența față de execuția din anul trecut. Pentru activitatea pe SIEG rezultă un plus deci trebuie diminuat cu 1.204.000 și ar trebui la comercială în total la valoarea absolută, 692. Ceea ce putem să mergem, și cu asta revin la tabelul celălalt, 2.474.000 pentru activitate SIEG. Deci asta am luat în calcul, diferența, ca să nu diminuăm fondul de salarii având în vedere că s-a aprobat 139 de posturi, să menținem totuși posibilitatea ca din activitate comercială să-și întregească fondul de salarii, automat a trebuit să repartizeze activității comerciale. Deci pentru a respectata acest principiu de finanțare a posturilor similare din instituții publice. De aici rezultă acest 1.806.000 diferența plus o creștere de la venituri proprii de 800.000, înseamnă că aceste două au influențat practica să nu ajungem la nivelul pe care am rezervat în fondul de rezervă la aprobarea bugetului consiliului județean de 4.000.000 lei. Automat din ecuația de calcul mi-a sărit 2.100.000, am revenit de mai multe ori asupra calculului să văd dacă nu am greșit sau este ceva. Bineînțeles că se pot modifica, în sensul în care se dorește să se facă reparații pentru activități SIEG, atunci automat și subvenția poate să crească, bineînțeles că va trebui să se încadreze. Dar ca și cifre de control, astea pot să fie pentru anul 2012, indiferent cât vor cheltui pentru cheltuieli de personal acesta este, acest capitol este standardul pe care putem să îl justificăm sau să îl documentăm oricărei comisii europene care vine, cum am procedat pentru calcul. Deci, cum am spus, sub forma în care era nu puteam să vă prezint, mai este aici mai jos un element de cheltuială privind amortismentul care are o influență, propunerea regiei a fost de 539, 540.000 rotund, cu atât am calculat și eu, atunci trebuia în continuare să diminuez și eu subvenția. Dar, practic, această cifră de 1.098.000 rezultă din evidența mijloacelor fixe, deci mijloacele fixe au o amortizare liniară, concretă care trebuie să se înregistreze, deci nu putem să diminuăm sau să majorăm după bunul nostru plac. Deci aceasta rezultă din balanța mijloacelor fixe amortizare necesară pe 2012. Din această ecuație de calcul au rezultat aceste sume, practic un plus de 255 și un minus de 255 la activitate de SIEG care permite acoperirea celor două frâne.

Doamna președinte Lokodi: Da, domnilor consilieri, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Deci în proiectul de hotărâre avem propus bugetul care este propunerea executivului care va asigura, în conformitate cu criteriile Comisiei Europene, sumele minime necesare pentru funcționarea întreprinderii, cum se zice în actul comisiei, deci al regiei aeroportului care are și activitate economică, comercială, realizând venituri proprii, activitatea financiară nu poate fi finanțată din buget dar tot ce reprezintă activitățile de interes public, acelea sunt suportate din bugetul consiliului județean. Încă odată, la nivelul minim pentru că așa sunt criteriile Comisiei Europene.

Doamna consilier Kardos: Doamna președintă, domnilor vicepreședinți, stimați colegi, sigur că despre aeroport s-au purtat o serie de discuții și legat de activitate și legat de buget, nu aș vrea să intru într-o discuție foarte tehnică legată de aceste elemente pe care ni le-a prezentat domnul Bartha, însă aș vrea să subliniez câteva aspecte: vom vota bugetul aeroportului în forma prezentată de către consiliul județean pentru că nu dorim în nici un fel să blocăm activitatea pe care o considerăm noi extrem de importantă, însă cu anumită rezervă, sub rezerva faptului că totuși nu s-a ajuns la un punct de vedere armonizat între aeroport și consiliu. De aceea solicităm ca într-un termen rezonabil, nu știu de cât este nevoie, de o lună, două, trei maxim, să se clarifice odată pentru totdeauna ce înseamnă problemele legate de buget sau toate celelalte probleme ale aeroportului. În al doilea rând, aș vrea să ridic o altă problemă despre care s-a mai făcut astăzi vorbire aici, despre faptul că într-adevăr aeroportul este considerat un punct strategic și un proiect strategic iar din această perspectivă consiliul județean și-a onorat toate obligațiile sau a făcut poate chiar mai mult, prin toate finanțările făcute de-a lungul timpului și pun o întrebare și aș vrea ca de data asta să nu mai fie retorică și să obținem până la urmă un răspuns: de ce dacă în teorie sună așa de frumos, că un proiect strategic de asemenea anvergură ar trebui să fie susținut de toate comunitățile care beneficiază de serviciile unui aeroport e acest gen, de ce conducerea executivă a Primăriei Municipiului Târgu Mureș a refuzat mereu să pună în aplicare deciziile luate cu privire la cofinanțare și să refuze orice colaborare și pe aeroport, din păcate. Mulțumesc.

Domnul consilier Poruțiu: Doamna președinte, domnilor vicepreședinți, am vorbit cu colegii mei și noi vom vota acest buget cu toate că la rândul nostru ni se pare oarecum nelalocul lui faptul că executivul aeroportului și executivul consiliului județean nu au reușit să își armonizeze punctele de vedere. Am discutat mai mult în comisie, nu vreau să intrăm în amănunte tehnice, un singur lucru vreau să vă spun, eu sunt convins că acest obiectiv de interes major nu va rămâne fără finanțare. Deci eu am garanția și sunt convins că la nivelul consiliului județean și noi, care vom mai fi sau nu vom mai fi peste câteva luni dar și cei care vor veni, nu vor lăsa acest obiectiv fără finanțare și vor înțelege absolut rațiunea pentru care s-au făcut atâtea eforturi în ultimii ani. Pe de altă parte, eu sunt convins că dacă problemele pe care le-am discutat și astăzi în această informare vor fi lămurite, sunt convins că așa cum ne-am dat noi seama că foarte multe din probleme sunt generate din lipsa de dialog și de comunicare, eu sunt convins că printr-o comunicare eficientă se va reuși rezolvarea inclusiv a atragerii Primăriei Tîrgu Mureș și a consiliului local sau a celorlalte entități administrative care beneficiază de serviciile acestui aeroport. De asta spun, propunerea mea este să votăm acest buget și cu calm și cu răbdare lucrurile se vor rezolva.

Domnul consilier Mora: Doamna președinte, tot așa, ca să nu lungim foarte mult, aș vrea să știu poziția președintelui Consiliului de Administrație al aeroportului, dacă acest buget în această formulă este satisfăcător… nu satisfăcător, poate este pretențios spus…

Doamna președinte Lokodi: Este minimum necesar.

Domnul consilier Mora: Da și atenție, cea mai importantă întrebare este dacă afectează în vreun fel ceea ce așteptăm noi de la ei și anume creșterea numărului de pasageri pe aeroportul din Tîrgu Mureș. Asta este întrebarea la care vreau să îmi răspundă domnul director Runcan, dacă îl afectează în vreun fel sau nu?

Doamna președinte Lokodi: Dar cu precizarea că ce am prezentat, un capitol este cuprins în bugetul consiliului județean cu privire la investiții. 

Domnul director Runcan: Da, mulțumesc pentru întrebare, aș vrea să fiu foarte scurt și concis asupra situației, noi, consiliul de administrație și aparatul executiv al aeroportului am întocmit bugetul pe baza situațiilor reale pe care le-am depus în decembrie 2011 la consiliul județean, normal că în funcție de posibilitățile pe care consiliul județean le are la dispoziție, îl finanțează. În momentul de față suntem în fața unor cifre pe care noi o să venim cu un plan de măsuri pentru că la nivelul la care sunt specificate considerăm că nu satisfac nevoia pe întregul an și o să venim cu un plan de măsuri și bineînțeles că asta se va decide în continuare de către proprietarul de drept, care este consiliul județean, adică venim și cu soluții, nu numai cu cerințe. În ceea ce înseamnă activitatea de trafic, din nivelul pe care deja l-am realizat în ianuarie 2011 față de ianuarie 2012, sau invers dacă vreți, 2012 față de 2011, înseamnă o creștere a traficului aerian dar activitatea respectivă nu este ca și creștere de venit, ci este și o creștere de costuri pe pasager. Și aici ne-am dori, așa cum s-au exprimat și ceilalți consilieri, aportul tuturor comunităților administrațiilor publice locale și a formelor de agenți economici interesați în dezvoltarea climatului de afaceri și nu numai, pentru a avea un număr cât mai mare de pasageri.

Doamna președinte Lokodi: Domnule Runcan, eu sunt convinsă că dumneavoastră veți crește traficul pe aeroportul Transilvania. Sunt convinsă că anul viitor sau la sfârșitul anului veți reuși să ne dovediți venituri proprii din activități comerciale din care puteți să acoperiți și acele cheltuieli salariale pe care cu atâta larghețe ați reușit să practicați, adică aproape dublu față de cât era la nivelul consiliului județean. Ceea ce vă rugăm, stabilind bugetul de astăzi, în afară de investiții, să intrați în respectarea condițiilor stabilite de Comisia Europeană, adică să asigurați funcționarea aeroportului la nivelul minim pentru activitatea SIEG. Cu privire la salarii, având în vedere că în momentul de față vi se stabilește o sumă pentru cheltuieli salariale, drămuiți salariile cum considerați necesar să asigurați funcționarea la nivelul celor 128 de angajați de la aeroport, dar respectând totodată prevederea din partea cheltuieli salariale și anume, din suma determinată și propusă pentru compensații în BVC 2012, cheltuielile de personal nu pot depăși nivelul maxim de salarizare în plată pentru funcțiile similare din aparatul de specialitate al consiliului județean și atunci veți avea banii pentru activitatea anului 2012 fără nici o problemă. Nu trebuie să primiți de altundeva bani, ba mai mult, veți putea acorda salariaților alte compensații din veniturile dumneavoastră proprii. După 6 luni de discuții am reușit să finalizăm separarea bugetului pentru serviciul de interes public și activități comerciale, dumneavoastră la activități comerciale ați prevăzut 6 persoane în loc de 35, care deservesc această activitate. Vă privește pe dumneavoastră, managerul aeroportului împreună cu actualul consiliu de administrație să desfășurați munca până la alegerea unui nou consiliu de administrație, moment în care, normal, se va reorganiza și activitatea de la Aeroportul Transilvania, adică a întreprinderii, a regiei autonome, așa cum legislația o prevede, legislația europeană și cea din România, de la noi. Asta urmează, să respectăm acele termene pe care le-am stabilit prin nota informativă, vom lua deciziile necesare, vom coopta personal de specialitate, manageri în consiliul de administrație. Așa că, domnilor consilieri, eu supun la vot proiectul nostru de hotărâre cu acel buget pe care l-a stabilit executivul consiliului județean în vederea garantării funcționării aeroportului la nivelul solicitat prin criteriile Comisiei Europene. Proiectul nostru de hotărâre, dacă nu mai dorește nimeni să ia cuvântul, are 3 articole, supun la vot fiecare articol, pentru că este vorba de buget. Domnilor consilieri, rog să votați. Articolul 1, cine este pentru?

 

Articolul 1 se aprobă cu 18 voturi „pentru”, 5 abțineri (Ciotlăuș Ionela, Havrileț Nicolae, Mașca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiș-Chețan Ana Daniela), 12 absenți (Borșan Doru, Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian,  Ferenț Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

Articolul 2 se respinge cu 17 voturi „pentru”, 1 vot împotrivă (Magyarosi Erzsebet), 5 abțineri 5 abțineri (Ciotlăuș Ionela, Havrileț Nicolae, Mașca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiș-Chețan Ana Daniela), 12 absenți (Borșan Doru, Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian,  Ferenț Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

 

Articolul 3 se respinge cu 17 voturi „pentru”, 1 vot împotrivă (Magyarosi Erzsebet), 5 abțineri 5 abțineri (Ciotlăuș Ionela, Havrileț Nicolae, Mașca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiș-Chețan Ana Daniela), 12 absenți (Borșan Doru, Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian,  Ferenț Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

 

Domnul secretar Cosma: Doamna președinte, articolul 2 nu a trecut.

Doamna președinte Lokodi: Domnul Borșan a plecat și a lăsat aparatul deschis. Și domnul Bândea a plecat? Domnilor, ce să vă spun? Să vă critic pe dumneavoastră, consilieri? Ați lăsat aeroportul fără buget. E ceva incredibil. Aștept notă explicativă din partea domnului consilier Borșan și domnului consilier Bândea, de ce au plecat. Și domnul Kakasy? Unde este? Să vine înapoi, vă rog să îl sunați. Nu o să lăsăm aeroportul fără buget. Așteptăm colegii să vină înapoi.  Domnilor, lăsând aeroportul fără buget, chiar că aeroportul nu mai poate funcționa. Acesta este interesul consilierilor? Cine s-a abținut de la vot?

Domnul consilier Mora: Dacă îmi dați voie, eu vreau să spun…

Doamna președinte Lokodi: Nu, prima dată vreau să știu cine s-a abținut.

Domnul consilier Mora: Eu m-am abținut. Iau eu primul cuvântul ca să mai câștigăm timp până sună domnul vicepreședinte după colegii noștri. Doamna președinte, nu tratăm instituțiile în mod egal. Instituțiile consiliului județean, celelalte instituții au primit același buget ca și pe 2011. Le-am rectificat în ianuarie, le-am tratat într-un mod cu totul și cu totul mai permisiv. Ceea ce în schimb dezbatem la modul cel mai amănunțit este aeroportul. Dacă am avea aceeași exigență și la celelalte instituții, aș vota cu mare drag la fel. Noi dăm 86% din bugetul aeroportului față de 2011 pe 2012, cerem performanțe mai mari dar la celelalte instituții am aprobat bugetul la fel ca și în 2011, la fel la salarii cât și la cheltuieli materiale, poate cu mici diferențe. Deci, mi se pare un tratament complet inegal. În altă ordine de idei, nici în anul trecut, doamna președinte, nu am avut buget la aeroport până în aprilie-martie. Am tot amânat, am avut valori minime aprobate și așa mai departe. În al treilea rând, aseară am primit, la ora 8, m-am uitat pe e-mail, această situație comparativă. Spuneți-mi mie cum poate un om și cei care au votat aici în această sală, cum pot să înțeleagă o situație comparativă de o asemenea amploare, de duminică seara până azi la ora 11. Eu înțeleg că sunt niște treburi de necorelare dar nu pot…

Doamna președinte Lokodi: Dar azi în ședința de comisie ce ați discutat?

Domnul consilier Mora: Am fost insuficienți, doamna președinte. Din 9 membri, am fost 4. Îi dau cuvântul doamnei președinte să vă explice cum nu am putut lua decizie astăzi. Pentru că colegii noștri au lipsit la această ședință de comisie. Uite, aceste elemente, cel puțin pe mine mă determină să votez cu abținere pentru un asemenea buget pe care nu pot să mi-l asum în condițiile în care nu tratăm în mod egal toate instituțiile.

Doamna președinte Lokodi: Toată discuția de la aeroport se leagă de sumele imense pe care le-a avut la cheltuieli de personal, pe când nici o instituție subordonată consiliului județean nu a îndrăznit să depășească sumele prevăzute de lege la nivelul executivului consiliului județean, la aeroport, domnilor, trebuie să vă spun că salariul unei femei de serviciu era de trei ori mai mare decât al unei femei de serviciu de la consiliul județean. Să nu discut despre alții. Domnilor, nu e ilegal să dai de trei ori mai mare, este legal să asiguri din bugetul statului la minim, după care din venituri proprii poți să dai de cinci ori mai mult. Legea pe noi ne obligă să asigurăm funcționarea la nivel minim. Noi am spus că asigurăm funcționarea la funcții similare, conform bugetului consiliului județean. Același lucru este obligatoriu pentru toate cele 10 instituții subordonate. Niciunde, nici Parcul Industrial, nici consultanța, nici filarmonica, nimeni nu depășește salariul de la nivelul consiliului județean. Doar aeroportul are mult mai mare, la aeroport, femeia de serviciu are un salariu cât are un specialist, un absolvent de facultate, nu începător, deja după 5 ani de activitate la consiliul județean. Deci domnilor, este ceva incredibil, noi nu am votat un buget pe care este obligatoriu ca aeroportul să îl respecte, am votat minimul pentru SIEG. Încă odată, dumneavoastră nu aveți dreptul să votați tot bugetul aeroportului, cât încasează el din activitate comercială, asta îl privește, și completează. El primește de la bugetul statului o compensație care asigură funcționarea minimă. Văd că nu ați înțeles. El poate să asigure din veniturile sale proprii, să dubleze cheltuielile de personal, dacă are banii. Ba, mai mult, v-am accentuat, în acest buget stabilit de noi sunt doar cheltuielile materiale pentru că investiția este cuprinsă în bugetul consiliului județean, care este 900.000 lei. Domnul Bartha v-a prezentat aici. Nu puteam să acceptăm propunerea aeroportului care a venit cu o treime buget mai mare comparativ cu anul trecut și cu activitate cu o treime în minus pentru că a plecat Malev-ul de la care a încasat 300.000 de lei și acesta în momentul de față este gol în bugetul său. Deci, pe de-o parte veniturile sale scad cu 300.000 de lei dar bugetul majorează la toate capitolele cu o treime. Nu se poate. Noi ne-am dus pe principiul asigurării cheltuielilor în buget la nivelul minim din SIEG și după aceea aeroportul, din veniturile sale proprii, face ce dorește. Investește, nu investește, este treaba lui.

Doamna consilier Ciotlăuș: Doamna președinte, stimați colegi, stimați invitați, legat de comisia economică aș vrea să vă spun că astăzi nu am întrunit cvorumul de ședință, ca atare nu am reușit să luăm… să dăm un aviz, nici favorabil, nici nefavorabil acestui buget. L-am discutat dar nu am adoptat nici o hotărâre asupra lui. De asemenea, știu că și alte comisii s-au împotrivit acestui buget, au dat aviz negativ. Vreau să știu și poate ne spune și domnul Paul Cosma dacă acest buget putea fi votat câtă vreme nu se ține cont de avizele comisiilor de specialitate.

Doamna președinte Lokodi: Avizele nu sunt obligatorii, sunt consultative.

Doamna consilier Ciotlăuș: Cu această ocazie aș vrea să discutați fiecare lider al formațiunii politice în cauză, respectiv UDMR-ul și PDL-ul să discute cu reprezentanții în comisia economică care absentează în mod frecvent de la ședințele comisiei.

Doamna președinte Lokodi: Și numai de la PDL și UDMR s-a lipsit?

Doamna consilier Ciotlăuș: Da. În mod frecvent și consecutiv la multe ședințe.

Doamna președinte Lokodi: Szalkay este bolnav, este operat, domnul Gombos este plecat la București, a depus cerere.

Doamna consilier Ciotlăuș: Dar probabil se pot retrage din comisie atunci, ca să nu frâneze activitatea comisiei, dacă este posibil, nu știu.

Doamna președinte Lokodi: Facem o propunere pe următoarele trei luni.

Doamna consilier Ciotlăuș:  Legat de propunerea de buget, aș vrea să fac o recapitulare ca să înțeleagă foarte bine atât colegii noștri cât și presa. Faptul că bugetul de venituri și cheltuieli al aeroportului pe anul 2012 propus astăzi spre aprobare este în cuantum total de 7.400.000 de lei, o diferență de 4.000.000 față de propunerea conducerii aeroportului și al consiliului de administrație al aeroportului. De asemenea este cu 1.000.000 mai mic, deci propunerea de astăzi este cu 1.000.000 mai mică față de execuția bugetară a anului 2011.

Doamna președinte Lokodi: Așa și mai puneți 900.000  și atunci iese milionul.

Doamna consilier Ciotlăuș: În afară de acest lucru, aș vrea ca executivul consiliului județean, dacă și-a asumat să vină în fața noastră cu o propunere de buget diferită de cea a conducerii aeroportului, să își asume în continuare că pentru întregul an acest aeroport va putea funcționa.

Doamna președinte Lokodi: Criteriile stabilite de Comisia Europeană precum și Ordonanța 109 nu au fost stabilite pe placul sau opoziția consiliului județean. Sunt niște prevederi legale care stabilesc în mod exact ce sume pot fi finanțate din fonduri publice și ce activități  nu pot fi finanțate. Aeroporturile mici și mijlocii sunt niște agenți economici și trebuie să respecte criteriile prevăzute de Comisia Europeană pentru funcționarea agenților economici. Despre asta am discutat de trei ore. Nu putem finanța toate cerințele aeroportului din bani publici. De asta ne luptăm de 6 luni ca activitatea SIEG și activitatea comercială, să rezulte că este separată. Asta am făcut. Comparativ, v-am făcut o sinteză, 2011 propunerea consiliului județean și propunerea aeroportului pe 2012. Dumneavoastră ziceți că este o diferență față de anul trecut de 1.000.000 de lei. Eu zic că nu există nici o diferență, că acei 900.000 de lei care ar fi diferența este în bugetul consiliului județean cuprins pentru investiții. Aici nu este investiție, aici sunt cheltuielile doar legate de funcționarea aeroportului. Și v-am mai precizat ceva, că la cheltuieli de personal aeroportul, dacă intră în legalitate cu respectarea baremului care este prevăzut pentru funcții similare la consiliul județean, nu există nici o diferență, ba mai mult, poate să facă cheltuieli pe reparații dar trebuie să umble ca toată lumea să aibă același tratament la toate instituțiile subordonate consiliului județean cu privire la cheltuielile salariale.

Doamna consilier Ciotlăuș: Mulțumesc pentru precizări, doamna președinte, aș vrea în continuare să spun că dacă începând de acum încolo vom lucra instituțional iar executivul consiliului județean va trimite aeroportului propunerea de organigramă pe care și-o asumă ca acest aeroport să funcționeze și fondurile alocate în cheltuielile de personal, nu poți să vii și să zici: diminuez cu 2.000.000 de lei fondul cheltuielilor de personal, descurcați-vă.

Doamna președinte Lokodi: Doamna președinte, eu știu că dumneavoastră sunteți una dintre membrii comisiei care ați făcut informarea. Vreodată ați văzut vreun material în care noi am trimis organigrama la aeroport?

Doamna consilier Ciotlăuș: Mi-aș dori să văd acest lucru.

Doamna președinte Lokodi: Eu vă întreb, am făcut noi așa ceva? Doamna președinte, lăsați declarațiile politice care acum nu au nici un rost.

Doamna consilier Ciotlăuș: Nu sunt declarații politice pentru că nu obișnuiesc să fac declarații politice.

Doamna președinte Lokodi: Noi niciodată nu am făcut așa ceva, noi am aprobat, ba, din contră, organigrama prin bugetul aeroportului fără să vină aeroportul cu o propunere precisă cum cere legea, organigrama, dar nu suntem obligați ca în contradictoriu cu prevederile legale, pentru anumite presiuni pe care încercați să le faceți, să venim cu o majorare de 2 miliarde. Deci încă odată, bugetul pentru cheltuieli este asigurat la nivelul minim, așa cum v-am citit din materialele Comisiei Europene. Dacă doriți alt buget, vă rog, explicați-mi dumneavoastră în calitate de președinte, cum puteți să ieșiți în fața organelor de control, în fața consiliului concurenței și să vă asumați răspunderea că dați cu 2 miliarde mai mult?, că sunteți economistă. 

Doamna consilier Ciotlăuș: Profesional.

Doamna președinte Lokodi: Profesional? Vă felicit, atunci să faceți.

Doamna consilier Ciotlăuș: Eu aș vrea să mai fac o mențiune, tot cu suma de 2.000.000 de lei se diminuează și cheltuielile materiale. Nu doar cheltuielile de personal. Cred că și aici aveam nevoie de o fundamentare și tot instituțional executivul consiliului județean să informeze conducerea aeroportului cu privire la noua propunere de buget. Vă mulțumesc frumos.

Domnul consilier Poruțiu: Doamna președinte, eu mă felicit că am votat bugetul, vă dați seama ce dezastru era dacă nu îl votam eu, eram vinovat de închiderea aeroportului. Uitați-vă, domnilor, la poziția 29, spune așa: execuția la decembrie 2011, cheltuieli de personal 3.847.000, propunerea CJM 3.847.000.

Doamna președinte Lokodi: Același ca anul trecut.

Domnul consilier Poruțiu: Bugetul de cheltuieli de persoane, nici nu avem ce să povestim. Este identic cu cel de anul trecut, ba mai mult include inclusiv și aici citim, la poziția X: salariul conducătorului unității 1.160.000.000 lei. Nu este pe lună, că nu ar putea să fie pe lună, că am fi ca în America, deci care dintre conducătorii unităților de la noi, din subordinea consiliului județean ne-au venit cu un asemenea salariu și totuși, repet, consiliul județean finanțează același buget de salarii de anul trecut. Deci, din punctul meu de vedere nu avem nici o problemă, nu poate să vină cineva să spună domnule, nu am bani de salarii pentru că ai exact același buget ca și anul trecut. Că s-a venit de către Aeroport și s-a cerut în loc de 38.de milioane, 58 de miliarde… 5.800.000, păi asta ar însemna o creștere de personal sau de cheltuieli de personal de 40%. De unde să dăm acești bani? Evident, poate la jumătatea anului ne demonstrează că au o jumătate de milion de pasageri. Se va suplimenta bugetul, mai trebuie angajați oameni și se vor mai angaja oameni dacă activitatea va justifica dar dacă astăzi, în condițiile în care Malev-ul a plecat și nu am mai vrut să intru în discuții, declarația pe Citynews: Wizzair va prelua cursele Malev de pe Aeroportul din Cluj Napoca, două destinații pe zi plus Budapesta… le am pe aici dar nu mai caut printre hârtii, noi ce soluție avem pentru ca să preia cursele de Budapesta ale Malev-ului? Dar trecem peste asta. Nu avem la ora actuală o prognoză de a crește traficul mai mult decât l-am avut în acest an dar sunt convins că, dacă consiliul județean va constata la jumătatea anului că va trece traficul și este nevoie de oameni și ne vor năpădi călătorii, se va suplimenta bugetul. În al doilea rând, am spus-o clar și repet, se face o analiză la jumătatea anului, domnule, cheltuielile materiale, sunt, nu sunt, se face o rectificare de buget, am avut în ultimii 3 sau 4 ani 17 rectificări la aeroport. Am devenit mai catolici decât papa, la ora actuală. Deci, din punctul meu de vedere putem să îl aprobăm fără probleme. Sigur, ceea ce semnalează colega mea, vis-à-vis de comisie, acum aș face un banc: toate analizele vis-à-vis de aeroport pe care le-am auzit în ultimul an au fost în procente, nimic în cifre nete. Totul este cu 300%, 500%, adică dacă din unu faci doi e o creștere cu 100%, e logic. Așa am fost și noi la comisie, în proporție de 50%, eu sunt prezent, colegul meu nu. Deci din punctul acesta de vedere, evident că astăzi în comisie nu am putut lucra, dar nu este nici prima oară și probabil nu va fi nici ultima oară. Dacă nu vom aproba acum bugetul, nu e nici o problemă, mai convocați, doamna președinte, o ședință extraordinară peste două zile și îl votăm peste două zile, dacă legal nu avem altă soluție. Eu văd că pe măsură ce unii eram agitați începem să devenim calmi, alții care sunt calmi, încep să devină agitați. Acesta este paradoxul alegerilor. Mulțumesc.

Doamna președinte Lokodi: Domnilor, precis că nu o să convoc ședință peste două zile, precis că rămâne la o ședință viitoare, până atunci aeroportul face ce poate. A venit înapoi domnul Borșan, o să supun din nou la vot, întrebarea mea este: e legal? Pot să supun încă odată?

Domnul secretar Cosma: Nu este regulamentar. Dacă domnul Borșan poate să justifice absența… Îmi cer scuze, eu nu vreau să fiu înțeles greșit, dacă există, dacă cineva justifică un incident în desfășurarea ședinței, cred că se poate pune în discuție corect reluarea votului dar asta cu acordul consilierilor. Deci supuneți la vot reluarea votului.

Doamna președinte Lokodi: Domnilor consilier, supun la vot reluarea votului cu privire la bugetul aeroportului, dacă sunteți de acord.

 

Reluarea votului se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 11 absenți (Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian,  Ferenț Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

 

Doamna președinte Lokodi: Da, toată lumea este de acord. Supun la vot articolul 1 din proiectul de hotărâre propus de executiv. Cine este pentru?

 

Articolul 1 se aprobă cu 19 voturi „pentru”, 5 abțineri (Ciotlăuș Ionela, Havrileț Nicolae, Mașca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiș-Chețan Ana Daniela), 11 absenți (Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian,  Ferenț Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

Articolul 2 se aprobă cu 19 voturi „pentru”, 5 abțineri (Ciotlăuș Ionela, Havrileț Nicolae, Mașca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiș-Chețan Ana Daniela), 11 absenți (Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian,  Ferenț Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

Articolul 3 se aprobă cu 19 voturi „pentru”, 5 abțineri (Ciotlăuș Ionela, Havrileț Nicolae, Mașca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiș-Chețan Ana Daniela), 11 absenți (Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian,  Ferenț Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

 

Hotărârea în întregime se aprobă cu 19 voturi „pentru”, 5 abțineri (Ciotlăuș Ionela, Havrileț Nicolae, Mașca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiș-Chețan Ana Daniela), 11 absenți (Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian,  Ferenț Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuș Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

 

 Doamna președinte Lokodi: Vă mulțumesc frumos, domnilor consilieri. Dacă dorește cineva la diverse să ia cuvântul. Dacă nu, vă mulțumesc și ne vedem la sfârșitul lunii.

Lucrările ședinței se încheie la ora 15,52.

 

 

                                                         Întocmit: consilier Monica Curticăpean

                                                                      consilier Andreea Iepan

                           

 

 

        

 

       PREȘEDINTE                                                         SECRETAR

 

  Lokodi Edita Emőke                                                Aurelian-Paul Cosma

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Văzut: șef serviciu: Delia Belean

             Director : Viorel Iosib