ROMANIA Nr. 682/28.III.2011

JUDETUL MURES Dosar: IV D/1

CONSILIUL JUDEŢEAN

PROCES-VERBAL

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean

din data de 10 februarie 2011

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare de şedinţe şi au fost conduse de doamna preşedinte Lokodi Edita Emöke.

Ordinea de zi a fost stabilită prin dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean nr. 19 din 4 februarie 2011 şi a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber”, „ Zi de Zi” şi „Nepujság”.

Din cei 35 de membri ai consiliului judeţean au lipsit domnii consilieri: Ban Moise, Borşan Doru, Popa Marius şi Szalkay Iosif.

Au fost invitaţi să participe:

• dl. Marius Paşcan, prefectul judeţului Mureş
• dl. Oană Teodor - trezorier- şef, Trezoreria Tîrgu Mureş
• dl.Schmidt Lorand – director, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
• dl. Mezei Vasile, director economic, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş
• dl. Runcan Petru, director, Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureş
• dna Hang Mărioara, director economic, Aeroportul Transilvania Târgu Mureş
• dna Monica Dohotariu, director, al Centrul Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică
• dna Maria Iosib, contabil-şef, al Centrului Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică
• dna Codruța Sava - director, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor
• dna Belean Carmen, contabil-şef, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Mureş
• dna Gusatu Ileana, director Camera Agricolă Judeţeană Mureş
• dl. Cazan Vasile – director, Filarmonica Târgu Mureş
• dl. Mureşan Gheorghe – director adj., Filarmonica Tîrgu Mureş
• dl. Drăgoi Aurel – director economic, Filarmonica Tîrgu Mureş
• dl. Cadariu Gavril, director, Teatrul pentru Copii şi Tineret ARIEL Tîrgu Mureş
• dna Luduşan Leontina, contabil-şef, Teatrul pentru Copii şi Tineret ARIEL”
• dl. Barabas Attila – director interimar, Ansamblul Artistic Profesionist MUREŞUL
• dna Silvăşan Elena, contabil-şef, Ansamblul Artistic Profesionist MUREŞUL Tîrgu Mureş
• dl. Soos Zoltan, director, Muzeul Judeţean Mureş
• dna Mihalte Marcela, contabil-şef, Muzeul Judeţean Mureş
• d-na Avram Monica – director, Biblioteca Judeţeană Mureş
• dna Pop Daniela, contabil-şef, Biblioteca Judeţeană Mureş
• dl. Podoabă Virgil – redactor-şef, Revista VATRA
• dl. Nistor - contabil-şef, Revista Vatra
• dl. Kovacs Andras Ferencz – redactor-şef, REVISTA LATO
• d-na Lepedus Julcsi - contabil-şef, Revista LATO
• dl. Nagy Petroniu Tiberiu Vasile – director, Serviciul de Pază a Obiectivelor de Interes Judeţean Mureş
• dl. Balasz Istvan – contabil-şef, Serviciul de Pază a Obiectivelor de Interes Judeţean Mureş
• dna Grec Claudia, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.1 Tîrgu Mureş
• d-na Andone Luminiţa – director economic, Centrul Şcolar pentru Educaţie Inclizivă Nr.1 Tîrgu Mureş
• dna Pescari Tatiana, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.2 Tîrgu Mureş
• dna Kalman Eva, contabil-şef, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.2 Tîrgu Mureş
• dl. Sabău Ştefan, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr.3 - Reghin
• dna Pop Marcela, contabil-şef, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr.3 – Reghin
• dna Pop Laura – director, Căminul pentru Persoane Vârstnice Ideciu de Jos
• Henteş Elena – contabil-şef, Căminul pentru Prsoane Vârstnice Ideciu de Jos
• dl. Kovacs Robert – şef serviciu SALVAMONT – SALVASPEO
• dl. Hits Zoltan – contabil-şef, Serviciul SALVAMONT-SALVASPEO
• dna Konrad Judith - manager-director, Spitalul Clinic Judeţean Mureş
• dl. Domokos Attila - director financiar-contabil, Spitalul Clinic Judeţean Mureş
• dl. Szasz Ioan - director medical, Spitalul Municipal Gh.Marinescu Târnăveni
• dna Moldovan Anna - director financiar-contabil, Spitalul Municipal Gh. Marinescu Târnăveni
• dl. Luca Nelu – manager, Preventoriul TBC Gorneşti
• dl. Nagy Istvan – director, SC „Parc Industrial” Mureş
• dna Morar Cornelia – director financiar, Preventoriul TBC Gorneşti
• dl. Takacs Elek – manager finanţe SC Aquaserv SA
• directori, şefi servicii şi specialişti din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor
• reprezentanţii mass-media din judeţ

Dna preşedinte Lokodi: Bună ziua, doamnelor şi domnilor, aş dori să începem lucrările şedinţei de azi salutând prezenţa domnului prefect, care este azi alături de noi pentru a discuta una din problemele de pe ordinea de zi care este în regim de urgenţă şi tot la acest subiect îl avem prezent şi pe d-l consilier local Kolozsvari Zoltan care doreşte să spună câteva cuvinte.

Înainte de a intra în dezbaterea problemelor voi supune la vot procesul- verbal al şedinţei din 25 ianuarie. Ştiu că fiecare dintre dvs. aţi avut posibilitatea să îl lecturaţi şi dacă cineva are ceva propuneri de modificare sau de rectificare, dacă s-a constatat vreo eroare ? dacă nu, supun la vot. Cine este pentru?

Procesul-verbal al şedinţei din data de 25 ianuarie 2011 se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 nu au votat ( Ionela Ciotlăuş şi Mihai Poruţiu), 5 au lipsit ( Ban Moise, Doru Borşan, Teodor Giurgea, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Trecem mai departe. Aş dori să supun la vot ordinea de zi anunţată pentru astăzi, care se modifică cu două proiecte de hotărâre în regim de urgenţă. Primul proiect se referă la Preventoriul TBC din Gorneşti având drept scop reorganizarea acestuia ca structură fără personalitate juridică în cadrul Spitalului Judeţean Mureş. Ştiţi că în urma reorganizării sistemului sanitar, când în iulie anul trecut au trecut în proprietatea Consiliului Judeţean, Spitalul Judeţean, Preventoriul TBC Gorneşti şi Spitalul de la Târnăveni, suntem cei care coordonăm managementul spitalului, în urma modificărilor din ţară ca sistem de sănătate în urma unor transformări pe care Guvernul, în cadrul strategiei sanitare, urmează să le facă pentru eficientizarea şi pentru o mai bună funcţionare a sistemului prin transformarea unor spitale care nu funcţionează, în centre de asistenţă sociale, case de bătrâni iar noi am luat această măsură ca Preventoriul TBC să iasă din castelul de la Gorneşti care ne aduce foarte multe pagube prin administrare şi prin susţinere, prin încălzirea unui castel şi să îi aducem la Tîrgu Mureş unde prin reorganizarea spaţiilor din Spitalul Judeţean putem să eliberăm nişte spaţii pentru ei şi să asigurăm o economicitate mai bună. În acest sens vom avea hotărârea şi o să rog să votăm acest prim punct în regim de urgenţă şi apoi vom trece mai detaliat la un alt proiect de hotărâre care priveşte imobilul acesta, Palatul administrativ în care funcţionează Consiliul Judeţean şi Prefectura, precum şi birourile parlamentarilor şi a senatorilor şi de asemenea pe ordinea de zi avem nouă proiecte de hotărâri de Consiliu Judeţean. Aceste proiecte de hotărâre urmează să le trecem pe urmă în revistă şi, normal, prima dată vom prezenta şi raportul de activitate al preşedintelui Consiliului Judeţean pe anul 2010. Domnilor consilieri, dacă îmi permiteţi, trecem să votăm ordinea de zi cu cele două proiect de hotărâri în regim de urgenţă şi cele nouă puncte anunţate în mod normal. Cine este pentru?

Ordinea de zi se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 1 abţinere ( Mihai Poruţiu), 5 au lipsit (Ban Moise, Doru Borşan, Teodor Giurgea, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

1. Proiect de hotărâre privind solicitarea adresată Guvernului României pentru desfiinţarea Preventoriului TBC Copii Gorneşti, în scopul reorganizării acestuia ca structură fără personalitate juridică, în cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Primul proiect în regim de urgenţă priveşte Preventoriul TBC Gorneşti care se va reorganiza. Deci, o dată îşi încetează activitatea ca persoană juridică de sine stătătoare şi apoi se reorganizează aceeaşi structură în cadrul Spitalului Judeţean Mureş, ca o secţie a spitalului. Dacă are cineva vreo observaţie? Nu, deci voi supune la vot.

Articolul 1 se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 au lipsit ( Ban Moise, Doru Borşan, Teodor Giurgea, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

Articolul 2 se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 au lipsit ( Ban Moise, Doru Borşan, Teodor Giurgea, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

Articolul 3 se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 au lipsit ( Ban Moise, Doru Borşan, Teodor Giurgea, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

Articolul 4 se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 au lipsit ( Ban Moise, Doru Borşan, Teodor Giurgea, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

Articolul 5 se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 au lipsit ( Ban Moise, Doru Borşan, Teodor Giurgea, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

Articolul 6 se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 au lipsit ( Ban Moise, Doru Borşan, Teodor Giurgea, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

Articolul 7 se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 au lipsit ( Ban Moise, Doru Borşan, Teodor Giurgea, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 au lipsit ( Ban Moise, Doru Borşan, Teodor Giurgea, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

2. Proiect de hotărâre privind solicitarea adresată Guvernului României pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului, în domeniul public al judeţului Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Există o descriere istorică mai lungă şi poate ar trebui să ne întoarcem în anul 1907 dar nu o voi face de data aceasta, însă o să vă spun o istorioară mai scurtă din luna decembrie 2009 când am primit o adresă din partea Primăriei Tîrgu Mureş prin care suntem anunţaţi că în urma acordului Prefecturii, Primăria doreşte ca acest imobil, Palat Administrativ, să treacă în proprietatea şi administrarea Primăriei Municipiului Tîrgu Mureş. La această adresă noi am dat un răspuns în sensul că această clădire este proprietatea publică a Statului Român este dată prin lege din 2004 în administrarea Prefecturii, cu menţiunea că în acele spaţii în care funcţionează Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean împreună iar Consiliul Judeţean rămâne să folosească spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea, şi asupra sorţii acestei clădiri, Consiliul Județean, printr-un act administrativ nu poate să decidă, aceasta fiind de competenţa legiuitorului, aşa cum prin lege s-a decis să dea drept de administrare asupra patrimoniului, monument istoric al său, Prefecturii. Sincer, pe parcursul anilor de atâtea ori s-a pus în discuţie această problemă, chiar când domnul prefect Florea îşi exercita activitatea în această clădire şi cu o vehemenţă totală s-a împotrivit ca această clădire să intre în patrimoniul Primăriei, dar văd că istoria de schimbă în raport de cine şi ce funcţie îndeplineşte şi clădirea asta văd că e dragă tuturor şi prefecţilor, şi preşedinţilor de consiliu judeţean, şi primarilor şi mai ales în timp de apropiere de campanie, devine un subiect important. Astăzi, în urma unei discuţii personale cu d-l primar care a obiectat că în calitate de preşedinte nu mi-am dat seama că de fapt nu este vorba de trecerea în proprietatea şi în patrimoniul municipiului Tîrgu Mureş a acestei clădiri, ci este vorba de un schimb de clădiri. Am cerut toate actele pe care le avem în arhivă şi mi-am dat seama că nici o clipă Consiliul Judeţean nu a fost anunţat şi nu ni s-a cerut părerea cu privire la un eventual schimb şi era normal să nu ni se fi cerut pentru că nu suntem proprietari şi dacă nu avem ceva în proprietate, nu avem ce să schimbăm. D-l primar m-a asigurat că nu este vorba ca instituţia Consiliului Judeţean să ajungă în parcul din faţa Palatului Administrativ, ci este vorba de un schimb între clădiri, adică Prefectura şi Consiliul Judeţean se vor muta în clădirea cealaltă. Am spus d-lui primar, foarte frumos, că în acest sens aş dori să văd un act scris şi cum nici d-l primar şi nici eu nu suntem proprietarii clădirilor în care ne desfăşurăm activitatea, singurul organ deliberativ care poate în acest sens să decidă sunt consiliile locale atât al municipiului cât şi al consiliului judeţean. Iar din hotărârea aprobată alaltăieri de către Consiliul Local rezultă în mod indubitabil că Primăria Municipiului Tîrgu Mureş solicită clădirea Palatului Administrativ din Piaţa Primăriei nr.2 în proprietatea municipiului Tîrgu Mureş. Nu există nici un articol din care să rezulte că după ce clădirea trece în proprietatea municipiului, aici este permis să funcţioneze în continuare Consiliul Judeţean şi Prefectura, nici în hotărâre şi nici în expunerea de motive nu se face nici o trimetere că ar fi vorba de un schimb de clădiri cum se spune ungureşte „ csont keményen” deci cu o tărie de os se solicită doar clădirea în proprietatea municipiului Tîrgu Mureş şi sinceră să fiu nu mă surprinde chestia asta, însă toate susţinerile şi argumentele pe care a încercat să mi le prezinte d-l primar în lipsa unui act scris erau doar poveşti. Ieri, la ora 16, am primit din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor o adresă în care ni se solicită ca în numele Consiliului Judeţean să ne exprimăm punctul de vedere față de darea în proprietate a clădiri Palatului Administrativ în proprietatea municipiului Tîrgu Mureş şi, domnilor, de aceea nu am putut pregăti acest material mai repede pentru că abia de ieri ni se solicită ca până la 15 februarie să trimitem un răspuns la această adresă. Astfel, am fost nevoiţi să discutăm cu executivul ce vom face. În calitate de executiv al Consiliului Judeţean şi în calitate de preşedinte oricum voi proceda nu va fi bine şi va fi tot un subiect al campaniei electorale. Unii m-au sfătuit să nu intru în acest joc, dar jocul este atât de strâns încât nu mă pot retrage nici într-un sens. Dacă consilierii locali, alaltăieri, indiferent de culoarea politică, … dacă nu vă convine, vă puteţi retrage… eu deocamdată vă prezint un material şi am tot dreptul, ca preşedinte, să îmi termin discursul şi după aceea vă voi da cuvântul. Încă aşa ceva, cu experienţa mea de şase ani, nu s-a întâmplat, ca un consilier să dea cu pumnul în pupitru şi să vocifereze. Vă rog frumos, în calitatea mea de preşedinte de şedinţă vă atrag atenţia să vă comportaţi demn. Vă mulţumesc. Deci, dacă toţi consilierii locali au votat ca domeniul municipiului, după cum zic dânşii că acesta este patrimoniul municipiului, să treacă la municipiu, nici noi, consilierii judeţeni nu putem lăsa fără sediu instituţia Consiliului Judeţean. Şi chiar dacă această clădire a fost construită în anul 1907 de Bernady Gyorgy ca primărie, în momentul de faţă, îndeplinind funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, ca membru al executivului, nu pot să vă propun altceva decât un proiect de Hotărâre de Guvern, impropriu zis, pentru că Parlamentul va trebui să decidă pentru că prin lege s-a dat în administrare Prefecturii această clădire, dar eu nu pot să solicit altceva Guvernului României decât să o dea în proprietatea Consiliului Judeţean. După ce Consiliul Judeţean va fi proprietarul şi administratorul acestei clădiri aşa cum în fapt şi este, adică administratorul acestei clădiri, să poată să decidă în plenul său, tot consilierii judeţeni, dacă se face sau nu un schimb de clădiri şi acest lucru nu se poate face dacă nu ai în proprietate ceva. Deci, trebuia să vă prezint proiectul de hotărâre chiar dacă unii se plictisesc dar pentru asta primesc o indemnizaţie şi au primit un mandat din partea alegătorilor ca, în primul rând, să aibă grijă de domeniul public al judeţului. Deci a trebuit să pregătim o hotărâre de Consiliu Judeţean prin care şi noi solicităm Guvernului României ca acest Palat Administrativ să treacă în domeniul public al judeţului Mureş şi în administrarea Consiliului Judeţean Mureş, să fim de acord prin această hotărâre ca totdeauna Prefectura, birourile parlamentare şi senatoriale, aşa cum se cuvine să funcţioneze într-un Palat Administrativ care este administrat şi este proprietatea Consiliului Judeţean şi în acest sens înaintăm un proiect de Hotărâre de Guvern, deci un lucru similar cu cel solicitat de Primăria municipiului. Aceasta este obligaţia mea şi sunt convinsă că indiferent dacă ungurii vor arăta cu degetul faptul că un monument istoric la care ţine foarte multă lume rămâne în proprietatea Consiliului Judeţean sau mă lupt să rămână în proprietatea Consiliului Judeţean are o conotaţie politică, dar tot aşa ar avea o conotaţie politică dacă noi nu am fi discutat azi această temă şi ne-ar fi indiferent şi ne-am trezi că suntem fără sediu, în proprietatea instituţiei pe care o reprezentăm. Aceasta este prezentarea mea şi îl voi ruga pe dl prefect care a dorit ca la această temă să îşi prezinte punctul de vedere pentru că şi dânşii sunt în această instituţie şi dânşii sunt în primul rând administratorii acestei clădiri.

D-l prefect Marius Paşcan: Vă mulţumesc, d-na preşedinte, d-lor vicepreşedinţi, d-lor consilieri, eu cred că este un subiect pe care trebuie să îl discutăm cât se poate de deschis, aveţi dreptate, fără nici un aliniament sau coloratură sau intenţionalitate politică, întrucât este o chestiune care ţine de patrimoniu şi se cuvine să judecăm orice obiect de proprietate, orice imobil, orice teren cu trimitere la proprietar. Ei, bine, vă fac o foarte scurtă trimitere istorică. Clădirea, într-adevăr a fost construită în mandatul d-lui primar Bernady Gyorgy, aprobată în 1905 prin hotărâre de consiliu local şi atunci acesta s-a împrumutat cu 700.000 de coroane şi acesta este preţul de la care a început construcţia iar costurile ei finale au fost de 989.000 coroane. Acesta este preţul real şi de finalizare a construcţiei care s-a finalizat în 1908. Deci proprietarul şi cel care a făcut construcţia a fost consiliul local din vremea respectivă. Asta este realitatea. Ei bine, pornind de la principiile legilor retrocedării care retrocedează cuiva, proprietarului şi nu altcuiva, eu cred că administraţia publică locală, cele trei instituţii, Prefectura, Consiliul Judeţean şi Primăria pot să ajungă la o înţelegere, la un compromis dacă este cazul, şi eu apreciez poziţia d-nei preşedinte în sensul că fiind un şef de instituţie este firesc să fie preocupată să mărească sau să apere patrimoniul judeţului, dar în acelaşi timp nu putem face abstracţie de cine este proprietarul şi de drept, şi moral al acestei clădiri. De aceea, eu am exprimat un punct de vedere al Instituţiei Prefectului agreând solicitarea Consiliului Local Tîrgu Mureş şi a Primăriei Tîrgu Mureş, întrucât consider că dacă tot respectăm un principiu şi în calitate de preşedinte al Comisiei judeţene de fond funciar de a retroceda proprietarilor ceea ce li se cuvine de drept, şi între timp multe bunuri au intrat în proprietatea unor terţi, se cuvine şi în acest caz să aplicăm aceeaşi unitate de măsură. Deci, dacă oraşul a construit prin forţele sale, prin împrumuturi şi cu eforturi în vremea lui Bernady, la fel cum şi clădirea Primăriei, sediul actual a fost construit în timpul mandatului primarului Emil Dandea, consider că sunt bunuri de patrimoniu care se cuvin să aparţină Consiliului Local şi Primăriei Tîrgu Mureş, să intre în patrimoniul acestora. Pentru mine, ca prefect, care ocup o funcţie şi o poziţie efemeră, nu este o miză biroul sau locul în care îşi are sediul Instituţia Prefectului, importantă este activitatea şi preocupările pe care le ai pentru a pune legea în aplicare şi a respecta legalitatea. Acesta este atributul principal al prefectului ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. Şi contează mai puţin locul, dar chestiunile acestea principiale nu pot fi lăsate deoparte sau judecate cu o unitate de măsură subiectivă, fie ea politică , fie de altă natură. Atunci, de aceea vă îndemn să nu facem din acest subiect unul de dispută pătimaşă sau unul de dispută a orgoliilor subiective sau de altă natură, ci să discutăm la modul foarte real. Aş porni de la adresele pe care le-am înaintat la solicitarea Consiliului Local şi a Primăriei Tîrgu Mureş, dându-vă citire punctului de vedere exprimat de Primărie, în sensul că, nici Primăria, nici Consiliul Local Tîrgu Mureş nu au avut şi nu vor avea în vedere evacuarea vreunei instituții publice, în speţă, Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean, ci o reparaţie morală faţă de comunitatea publică locală spre evidenţierea istoriei şi a adevărului. De asemenea, autoritatea publică locală va pune, în condiţiile legii, la dispoziţia autorităţii publice judeţene actualul sediu al Primăriei municipiului Tîrgu Mureş, locaţie cu o suprafaţă mai mare cu cel puţin 30% faţă de imobilul din str. Primăriei nr.2, respectiv Palatul Administrativ. Aceste lucruri cred că pot fi armonizate dar a arăta că sunt două instituţii ale administraţiei publice locale cu interese divergente, care se bat pentru aceeaşi clădire mi se pare nelalocul său şi nu respectă nici un fel de principiu, nici cel al retrocedării, nici cel al autonomiei locale, nici al descentralizării, nu avem nici o coerenţă în actul administraţiei publice locale. De aceea cred că, într-adevăr, d-na preşedinte, printr-o hotărâre de consiliu judeţean puteţi solicita sau puteţi impune ca atât Instituţia Prefectului cât şi cea a Consiliului Judeţean să aibă la dispoziţie, să i se pună cu titlu de obligativitate, chiar pe o relaţie contractuală pe termen lung de zeci de ani, cât permite legea la maximum, prin care să existe o garanţie morală pentru dvs. pentru că despre asta este vorba şi pentru noi toți, că nu ne pierdem sediul şi că nu rămânem în parcul din faţa instituţiei, dar, de aici şi până la a solicita să-l trecem în patrimoniul Consiliului Judeţean neavând, de fapt, nici un fel de argument, nici de ordin juridic, decât unul de ordin moral, eventual, când e o clădire construită din fonduri ale oraşului, din banii oraşului, din împrumuturi şi dintr-un efort pe care alţii nu l-au făcut în alte oraşe ale ţării. Aici ne-am dovedit un pic mai iscusiţi şi mai harnici, mai coerenţi în anumite acţiuni, cel puţin în cele legate de construcţii şi edificii importante, valori arhitecturale şi în momentul de faţă şi care sperăm să dăinuie cât mai mult. Este şi Palatul Culturii în aceeaşi situaţie, adică tot construit, mare parte, din eforturile şi din fondurile oraşului şi ale comunităţii şi ale judeţului. De aceea, d-na preşedinte, cred că ar trebui să discutăm subiectul cât se poate de relaxat şi în sensul de a armoniza poziţiile şi de a găsi garanţiile şi unii şi ceilalţi, pentru a ne desfăşura activitatea în bune condiţii şi chiar să presupunem că s-a întâmpla foarte repede o asemenea hotărâre ca să treacă în patrimoniul administraţiei publice locale, acest lucru ar fi oricum un proces de durată, de un an de doi, probabil, până când justificate toate mutările, se stabilesc spaţiile, se stabilesc cum se face juridic, deci nu este un act care se întâmplă de azi pe mâine, dar o divergenţă evidenţiată la nivel Ministerului Administraţiei Publice, cred că nu serveşte nimănui. Atât am vrut să vă spun şi sper că aţi înţeles cât se poate de corect intenţia noastră şi că este una validă, echitabilă şi corectă. Mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: D-le Kolozsvary, v-aş ruga frumos să expuneţi şi dvs. punctul de vedere al municipiului Tîrgu Mureş.

D-l Kolozsvary Zoltan: Stimate d-na preşedinte, d-le prefect, stimaţi colegi consilieri, vă mulţumesc că mi-aţi dat ocazia pentru ca împreună cu colegul meu, Matei, de la Consiliul Local să spunem câteva cuvinte. Înainte de toate, aş dori foarte sincer să vă felicit din toată inima pentru frumoasa lucrare pe care aţi făcut-o în această clădire pentru reabilitarea clădirii pentru că asta este o treabă care denotă, într-adevăr, grija faţă de un patrimoniu valoros al nostru, al tuturor. Încă o dată vă mulţumesc pentru asta. În al doilea rând, nu am venit aici ca să argumentez pentru cererea noastră de a trece în patrimoniul clădirea, ci ca să vă explic ceea ce noi ne-am exprimat în unanimitate, indiferent de culoare politică, o părere prin care am solicitat această clădire în patrimoniul orașului spunând, aşa cum a spus şi d-na preşedinte şi d-l prefect că această clădire a fost cândva patrimoniul oraşului şi sigur că ne luptăm cu toţii pentru patrimoniu. Totodată aş dori să accentuez că noi nu am discutat nici un moment de modul e folosire al clădirii şi găsesc cât se poate de raţional, cum a spus şi d-l prefect, chiar dacă se va trece în proprietatea noastră, nu este un proces de pe o zi pe alta ci poate că este un proces lung, de durată şi care trebuie că aceste instituții care activează pe plan local, Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean şi Consiliul Local să lucreze mult mai mult, braţ la braţ, să spun aşa, în interesul cetăţeanului din localitate, decât cum am făcut până acum. Eu, personal, şi acum nu vorbesc în numele Consiliului Local ci în numele meu personal, eu sunt un târgumureşean de mai multe generaţii, deci sunt foarte legat de acest oraş, aş dori să ne folosim de această ocazie care este un moment poate, de tensiune şi este raţional ca ambele părţi susţin o oarecare dorinţă şi un drept să fie mai mult o ocazie de a ne strânge mult mai mult colaborarea şi de a găsi o modalitate cât se poate de raţională de colaborare şi să folosim aceste clădiri care ne stau la dispoziţie şi care sunt în patrimoniul nostru, al tuturora, în modul cel mai raţional posibil. Vă mulţumesc că mi-aţi dat posibilitatea să mă exprim.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Domnilor consilieri deschid posibilitatea de a lua cuvântul.

D-l consilier Filimon: Mulţumesc. Sigur, în primul rând, vreau să vă spun că m-aţi bulversat într-un fel, chiar aţi reuşit să faceţi să curgă o lacrimă şi îmi este greu să vorbesc în continuare pe acest fond emoţional pe care l-aţi declanşat. Îi şi vedeam pe angajaţii Consiliului Judeţean luându-şi băncile şi mutându-se în parcul din faţa consiliului, dar ştiţi foarte bine că nu este adevărat. Vreau să vă spun şi eu că susţin demersul municipalităţii pentru a se face într-adevăr o reparaţie morală. Eu cred că am mers deja mult prea departe. Vreau să îi mulţumesc d-lui consilier local Kolozsvary pentru că susţinem acelaşi lucru. Să se pună la masă atât executivul Consiliului Judeţean, cât şi executivul Primăriei Tîrgu Mureş pentru a discuta foarte clar, pe proiecte şi pe patrimoniu. Acest război nu duce la nimic bun şi o ştiţi foarte bine. Campanie electorală mai este, deci mai avem un pic iar noi, ştiţi foarte bine, aşa cum a spus şi d-l prefect, noi suntem efemeri în aceste funcţii, astăzi suntem iar peste un an şi jumătate este posibil ca mulţi dintre noi să nu mai fim şi atunci nu o să înţeleg niciodată acest război care se duce permanent între consiliul judeţean şi cel local. Eu vreau să pun o întrebare retorică şi probabil că tot eu o să dau şi răspunsul: municipiul Tîrgu Mureş face parte din judeţul Mureş sau nu? Dacă nu face parte atunci sărim pe el şi îi luăm tot patrimoniul. Dar aş vrea să mi se răspundă pentru că nu este un lucru normal ca permanent acest război de acaparare a unor edificii ale municipalităţii să le ia Consiliul Judeţean. Ce avem noi cu municipiului Tîrgu Mureş? Avem un război? Nu cred, iar faptul că nu stăm la masă, demonstrează că avem probleme şi eu cred că în viitorul apropiat va trebui, neapărat, să ne punem la masă, dacă nu reuşiţi dvs., executivul Consiliului Judeţean, să declanşaţi o întâlnire cu executivul Primăriei… Eu v-am solicitat, inclusiv cu preşedinţii şi secretarii comisiilor, să se facă această întâlnire în care să se discute foarte clar pentru că nu am ajunge în această postură, în acest moment. Vă mulţumesc.

D-l consilier Balogh Iosif: Vă mulţumesc, d-na preşedinte, d-le prefect, d-lor vicepreşedinţi, stimaţi colegi, stimaţi invitaţi, fracţiunea UDMR susţine acest proiect de hotărâre privind solicitarea adresată Guvernului României pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul public al judeţului Mureş. Mai multe nu vreau să comentez în legătură cu acest lucru. D-na preşedinte v-a explicat mai multe, în schimb aş avea şi eu o problemă. Aici tot discutăm de reparaţia morală faţă de comunitatea publică locală spre evidenţierea istoriei şi a adevărului. Acum, nu vreau să întreb fracţiunea noastră UDMR din Consiliul Local sau consilierii care au votat trecerea acestui edificiu, ci vreau să întreb de ce nu au trecut la schimbarea numelor străzilor de pe timpul lui Bernady Gyorgy cum au fost denumite atunci? Sau unele clădiri ne trebuie dar străzile nu ne trebuie? Eu ştiu că un oraş este format din străzi, din pieţe şi clădiri, atunci dacă vrem să trecem în 1907 să trecem şi cu denumirea străzilor şi cred că nu este prioritatea municipiului Tîrgu Mureş, astăzi, să facă un asemenea demers. Nu e nici o problemă, birourile se pot muta în Palatul Culturii, în Garnizoana de la Podul Mureş unde a primit Primăria Tîrgu Mureş clădirile dar, deocamdată, trebuie respectate nişte reguli, nişte legi care probabil vor fi la mâna Guvernului României. Şi, ca să nu fiu prea lung, eu aş recomanda în situaţiile în care se discută patrimoniul, aşa cum a zis şi d-l Filimon, nu e nici o problemă dacă stăm jos şi discutăm. Părerea mea este că nu poţi fi deodată şi primar şi preşedinte de consiliu judeţean. Când va fi aşa, probabil că vor decide alţii. Mulţumesc.

D-l consilier Mihai Poruţiu: D-le prefect, d-na preşedinte, d-lor vicepreşedinţi, stimaţi colegi şi invitaţi, gândind foarte la rece şi eu cred că toţi suntem nişte oameni care putem face acest lucru, din punct de vedere al unei reparaţii morale şi din punct de vedere juridic, până la urmă, şi acum vă vorbesc şi din perspectiva unei persoane care face parte dintr-o familie căruia comuniştii i-au luat tot ce au avut în anii ‘45, eu cred că acest Consiliu Local Tîrgu Mureş are dreptul şi juridic şi moral să recupereze acest patrimoniu, mai ales că ştim toţi că a fost construit de municipalitatea Tîrgu Mureşului dar, şi aici am o problemă, eu vreau să îi felicit pe consilierii locali că s-au gândit tocmai acum la acest subiect, iată Spitalul regional e finalizat şi vin pacienţi din toată Europa la Tîrgu Mureş, centurile oraşului sunt gata, problema parcărilor a fost rezolvată, stadionul municipal, patinoarul atrag echipe din Liga Campionilor la Tîrgu Mureş şi îi felicit că au epuizat toate aceste probleme, au epuizat problemele economice ale municipiului Tîrgu Mureş, au dezvoltat acest oraş, ne-au dat o viziune pentru următorii 25 de ani iar acum, sigur, s-au gândit firesc, să recupereze şi patrimoniul. Las gluma la o parte. Nu cred că astăzi şi în acest moment, când traversăm nişte momente foarte dificile, trebuie să fie această dispută introdusă între Consiliul Local şi Consiliul Judeţean. Aşa cum spun şi colegii mei, eu cred că acest lucru trebuie făcut pe altă cale, repet, cred că dacă acest bun a fost al Primăriei şi al Consiliului Local, şi a fost construit, trebuie să ajungă la Primărie şi la Consiliul Local dar nu cred că aşa, nu cred că făcute nişte hârtii la repezeală, nu cred că fără consultarea noastră şi fără aşezarea la masă a Consiliului Judeţean, a consilierilor, a executivelor celor două instituţii, în aşa fel încât să nu mai introducem încă un factor de tensiune în acest oraş şi în judeţ. Asta este singura mea problemă, pentru că, repet, şi am să susţin întotdeauna, ar trebui să ne uităm la alte judeţe, să ne uităm numai la Cluj, de exemplu, unde prin deciziile raţionale ale factorilor politici, a consiliilor judeţene, locale, a prefecţilor, iată unde este municipiul Cluj-Napoca şi unde este municipiul Tîrgu Mureş. Asta cred că este problema reală pe care trebuie să o vedem şi, repet, într-adevăr, cred că dacă acest bun a fost al Primăriei şi al Consiliului Local trebuie să ajungă acolo dar, repet, trebuie să se facă de o manieră care să nu creeze tensiuni noi în judeţul Mureş.

D-l consilier Akos Mora: D-na preşedinte, d-le prefect, stimaţi colegi, nu ştiu dacă nu aţi observat, dar de doi ani, doi ani şi ceva, pe piaţa publică există tot felul de teme false. Din punctul meu de vedere este o temă falsă în acest moment acest lucru pentru că exact cum spunea şi colegul meu şi tot în aceeaşi idee aş vrea să vorbesc, avem mult mai multe subiecte de discutat şi mai importante. Eu am crezut că d-l prefect a venit azi la noi în şedinţă să ne spună că a adus bani de la Guvern, să ne spună că a găsit surse de finanţare pentru cofinanţarea multor proiecte europene pe care le-am atras, sute de milioane de euro, dle prefect. Am crezut că veţi veni să ne spuneţi cum să accesăm nişte bani guvernamentali pe diferite sectoare ca să îi aducem în judeţul Mureş. Şi eu sunt tîrgumureşean ca şi dvs. şi ca şi mulţi colegi şi cred că jumătate din Consiliul Judeţean sunt tîrgumureşeni, pe de o parte, pe de altă parte, patrimoniul de care vorbim şi într-adevăr dacă discutăm vedem că a fost luat de comunişti, dar din anii ‘90 încoace eu ştiu că există un regim democratic, Consiliul Judeţean Mureş nu mai este un regim nedemocratic, Consiliul Județean Mureş este un regim democratic care este format, preponderent, din tîrgumureşeni şi din punctul meu de vedere această clădire trebuie să vină în patrimoniul judeţului, în primul rând. Dacă vine în patrimoniul judeţului s-a îmbogăţit autoritatea publică locală, ideea este de a veni de la naţional la judeţean. Acum eu vreau să spun că, totuşi, este o chestie de orgoliu, d-le prefect şi dacă nu recunoaştem înseamnă că nu suntem bărbaţi. Acelaşi ocupant efemer care astăzi este în scaunul Primăriei Tîrgu Mureş şi care a fost pe vremea CDR-ului prefectul judeţului Mureş, s-a opus cu vehemenţă acestui schimb. Puteţi să îmi explicaţi de ce s-a opus atunci şi este de acord acum? Doar pentru faptul că este schimbat un scaun?! Haideţi să nu privim aceste probleme din perspectiva celui care ocupă acel loc, ci ar trebui să vedem totuşi care sunt problemele importante ale judeţului, ale localităţii şi eu sunt dispus şi am mai spus de multe ori că nu cred că există din partea Consiliului Judeţean vreo opoziţie de a ne aşeza la masă, „pentru Numele Lui Dumnezeu!” cu oricine din județ, orgoliile nu sunt în partea noastră ci sunt altundeva orgoliile şi oricând putem să colaborăm. Trebuie să mai spun, punctual, două chestiuni unui coleg de-al meu, având în vedere faptul că s-au încercat în trecut colaborări cu Consiliul Local în care consilierii s-au înţeles pe un proiect punctual, Aeroportul, dar executivul Primăriei nu a mai pus în aplicare acea înţelegere prin care trebuia să susţină Aeroportul. Consiliul Judeţean are multe obiective de făcut în acest an, avem foarte multe proiecte care sunt în derulare, din punctul meu de vedere aceasta este o temă care este în plus pe piaţă iar dacă i se dă şi o conotaţie etnică este cu atât mai grav. Iar noi, d-le prefect, cel puţin noi, care suntem tineri politicieni avem toată obligaţia de a elimina aceste apucături care sunt foarte greşite şi foarte nocive pe plan politic. Am încercat întotdeauna să spun că judeţul Mureş trebuie să valorifice potenţialul multietnic dar, din păcate, după 20 de ani vă spun că nu reuşim să depăşim acest potenţial multietnic, dimpotrivă, asmuţim de multe ori cele două părţi una împotriva celeilalte, deci orice conotaţie etnică în această chestiune punctuală este total greşită. Azi, d-na preşedinte este de la UDMR în acel scaun, dar s-ar putea ca în 2012 să fie de la un alt partid, românesc, de exemplu, în acel scaun de preşedinte, şi la fel să fie un schimb la nivel de Tîrgu Mureş. Este total greşit să discutăm despre această chestiune şi, un ultim argument şi cu asta chiar vreau să închei, Consiliul Județean are un proiect foarte serios cu Hotelul Parc. O rupere administrativă sau de funcţionare, de clădirea PARC-ului prin acest schimb de clădiri este total neproductivă în condiţiile în care cele două clădiri sunt legate între ele şi este o desfăşurare a activităţilor gândită în sensul în care cele două clădiri să funcţioneze. Pe de altă parte, Consiliul Județean Mureş a investit foarte mulţi bani, în ultimii ani în această clădire. Din ce ştiu eu, Prefectura este datoare în acest moment cu cota parte din reparaţiile aferente spaţiilor ocupate. Înţeleg, nu este bugetm dar hai să ne zbatem să aducem bani de la Bucureşti, d-le prefect, pentru că avem foarte multe obiective pe care le putem finanţa din bani guvernamentali şi trebuie să spun faptul că prefecţii anteriori au făcut mult mai mult din acest punct de vedere, poate erau şi vremuri mai bune cu creştere economică, dar şi în acea vreme, comparabil cu alte judeţe, judeţul Mureş a primit mult mai mult de la Guvern decât alte judeţe. Haideţi să ne batem pentru judeţ pentru că în final asta este important şi, d-na preşedinte, eu sugerez să intrăm cât mai urgent pe ordinea de zi pentru că este mult mai important să vedem ce avem pe ordinea de zi. Vă mulţumesc.

D-l consilier Vasile Boloş: Mulţumesc, d-na preşedinte, d-le prefect, stimaţi colegi, vreau să vă spun că pe mine m-a luat prin surprindere acest punct de pe ordinea de zi, în sensul că, de obicei, astfel de probleme sunt discutate în prealabil pentru a ne armoniza şi a ne crea un punct de vedere cât mai obiectiv şi în general sunt pentru a discuta la calm unele probleme. Totuşi, intrând pe ordinea de zi, îmi permit să fac câteva consideraţii de ordin personal, deci vorbesc în nume personal. Eu aş pune problema şi dintr-o altă perspectivă, şi anume, în momentul în care s-a decis printr-o lege ca acest spaţiu să devină spaţiul Prefecturii, cred că s-a avut în vedere faptul că acest spaţiu este un simbol al Statului Român. Prefectura este un reprezentant al Statului Român. Statul Român merită să fie reprezentat în teritoriu de o clădire reprezentativă, o clădire cu un background istoric, sigur că oriunde ne ducem în Europa, totul are istoria în spate. În acelaşi timp, Consiliul Judeţean este un reprezentant al comunităţii mureşene, care, la rândul său, merită tot respectul nostru, inclusiv al cetăţenilor oraşului Tîrgu Mureş, care fac şi ei parte din această comunitate. De aceea, cred că o astfel de problemă trebuie tratată cu multă delicateţe şi în alţi termeni şi nu în termeni neapărat de proprietate. Sigur nu sunt în măsură să dau un răspuns la o asemenea chestiune dar cred că această problemă trebuie privită şi din această perspectivă. Vă mulţumesc.

D-l consilier Teodor Giurgea: Mulţumesc d-na președinte, stimaţi colegi, stimaţi invitaţi, d-le prefect, încep prin a spune că eu de mic copil am avut simţul proprietăţii şi totdeauna ce era al meu nu lăsam să stea în faţa surorii mele. Simţul proprietăţii mi-l manifest în continuare şi formaţiunea mea liberală, de când eram mic tot formaţiune liberală am avut, mi-a plăcut să fiu independent şi chiar libertin, mi-am manifestat-o. Dar acum, lăsând gluma la o parte, lucrurile sunt foarte serioase. În calitate de consilier judeţean, categoric, ca şi colegul Filimon, Poruţiu şi toţi ceilalţi, nu mă gândesc să plec din clădirea asta şi să stau în parc pentru a face şedinţa, şi cred că nimeni dintre noi nu se gândeşte la acest lucru, dar noi avem o problemă veche. Noi, Consiliul Județean, în mod legal zicem, facem toate investiţiile de reabilitare, de modernizare, sau, mă rog, de punere la punct a acestei clădiri, în care noi nu avem încă nici un drept de proprietate. Prefectura, care are mai multe drepturi decât noi, cel puţin de administrare, nu pot să facă pentru că nu au fonduri. Primăria, din ceea ce ştiu, şi d-l consilier local şi ceilalţi colegi spun cu voce tare că este în proprietatea autorităţii locale şi a oraşului şi atunci eu vă spun aşa, în primul rând, categoric trebuie să stăm la masa discuţiilor într-un mod foarte serios, liniştiţi pentru ca să nu se supere nici unul şi să plece şi dacă e nevoie, stăm de vorbă o zi, două sau o săptămână şi să găsim un punct comun. Şi dacă vreţi eu vă dau o idee de punct comun. Din punctul meu de vedere, cele mai importante instituţii ale judeţului sunt, dacă vreţi, într-o oarecare ordine, iertaţi-mă d-le prefect, este Consiliul Judeţean pentru că noi suntem oameni aleşi de către populaţie, este Prefectura care este mâna prelungită a Guvernului în teritoriu şi nu în ultimul rând, tot una dintre instituţiile mari ale judeţului, fiind reşedinţa de judeţ, este Primăria şi Consiliul Local Tîrgu Mureş. Care este problema, de exemplu, ca Primăria să-şi recapete dreptul de proprietate asupra acestei instituţii dar noi, Consiliul Județean şi Prefectura, împreună cu Primăria pe, să zicem, direcţiile importante, să funcţionăm în această clădire iar peste drum, la 10 metri, să fie alte compartimente ale celor trei instituţii. E o problemă în sensul acesta? Am mutat muzeul în Palatul Culturii şi nu a fost nici o problemă. Dacă vrem ne mutăm, că avem o altă clădire în stânga, dar chiar nu putem în sfârşit, după 19 martie 1990 care ne-a adus aşa mari prejudicii acestui judeţ şi ştiţi de ce pentru că niciodată târgumureşenii, unguri şi români nu s-au bătut şi nu se bat între ei. Românii i-au adus pe cei de pe Valea Gurghiului, iar ungurii pe cei de pe Valea Nirajului şi i-au pus să se bată ca să ne facem de minune la o lume întreagă şi investitorii să nu vină în Mureş sau să plece de la noi pentru că nu aveau încredere în acest judeţ. Vrem să continuăm aceste lupte, dacă vreţi, intestinale, până când? Şi de fapt să pierdem toţi. Haideţi să dăm mână cu mână şi să intre în proprietate, nu ştiu cine, acela care este drept să intre şi cine până la urmă va hotărî la nivel, poate mai mult decât judeţean, să coabităm aceste trei instituţii în această clădire la nivel de vârf, structuri executive şi să zicem formaţiuni de directori şi aşa mai departe, iar celelalte, de lucru, din cele trei instituţii pot funcţiona şi în stânga clădirii noastre şi în dreapta clădirii noastre în care astăzi ne aflăm dar, repet şi susţin, dacă este un drept al comunităţii tîrgumureşenilor şi a Primăriei şi a Consiliului Local pot să intre ei dar nu pot să cred că nu ne-ar accepta să funcţionăm şi noi la acest nivel de vârf şi celelalte două instituţii şi atunci toţi trei suntem în fruntea judeţului şi suntem împreună dar oricum termin a vă spune că dacă stăm la masă liniştiţi, dacă nu ne enervăm după 3 sau 5 minute şi unul se ridică şi pleacă sau celălalt strigă vom rezolva problema şi cred că aceasta este calea cea mai bună. Eu am un principiu, decât să am duşmani mai bine să am prieteni. Totdeauna m-am ferit să am duşmani şi mai bine am lăsat de la mine pentru ca să pot să câştig până la urmă prieteni. Că duşmanul nu şti din ce parte şi din ce poziţie te loveşte. Mai bine prieten cu care mergi până la urmă înainte. Egal cine este astăzi preşedinte şi egal cine este mâine prefect sau primar pentru că instituţiile vor exista cu siguranţă. Vă mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Din partea Consiliului Judeţean, din partea funcţionarilor publici, ca specialist în patrimoniu doreşte să ia cuvântul d-na Silvia Moldovan. Problema că de ce am pus azi acest punct pe ordinea de zi. În prim rând eu cred că din moment ce Primăria a pregătit o hotărâre de Consiliu local, dacă pentru noi şi pe drept cuvânt ziceţi că ar fi trebuit să ne aşezăm la masa tratativelor, cred că măsura este aceeaşi. Cine a fost iniţiatorul trebuia să vină şi să ne spună: „Domnilor cu aceste condiţii trecem în domeniul public al municipiului Tîrgu Mureş, clădirea, cu condiţia ca mereu, în această clădire funcţionează unu, doi, trei, cine funcţionează” Da? Dar noi ne-am trezit alaltăieri în faţa unei hotărâri a Consiliului Local care este foarte scurtă şi concisă, cu doar un singur articol şi anume: trecerea în domeniul public al municipiului Tîrgu Mureş a Palatului Administrativ. Gata. Nimic altceva. Nu spune cine va rămâne aici, nu ne dă o şansă şi atunci Consiliul Județean ce poate să facă în momentul de faţă, vă întreb eu? Ba, mai mult, ieri la ora 16, prin fax primesc adresa din partea Direcţiei Generale Juridice a Ministerului Administraţiei şi Internelor, următoarea adresă: „ Vă trimit alăturat, în copie adresa Primăriei municipiului Tîrgu Mureş nr.88/2001 ce vizează schimbul de clădiri în care îşi desfășoară activitatea, pe de o parte Primăria Municipiului Tîrgu Mureş şi Instituţia Prefectului, deci Primăria cu Prefectul împreună, respectiv Consiliului Judeţean Mureş, pe de altă parte, adresându-vă rugămintea de a dispune specialiştilor din subordine analizarea acesteia şi comunicarea, până cel târziu 15 februarie, deci săptămâna viitoare, marţi, ora 15, punctul dvs. de vedere. Domnilor, dacă există un act administrativ al organului deliberativ din partea municipiului Tîrgu Mureş, consiliul local, poate preşedintele să îşi spună un punct de vedere doar al executivului? Nu. Trebuie tot o hotărâre de Consiliu Judeţean cu care să merg în balanţă la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Domnilor, iertaţi-mă că v-am încărcat ordinea de zi de azi cu această problemă de urgenţă, dar legal nu aveam altă cale, nu puteam ieşi din acest clinci. Eu sunt de acord să discutăm toată strategia judeţului împreună cu toate municipalităţile, nu este un orgoliu personal al preşedintelui Consiliului Judeţean această clădire. Din partea formaţiunii politice, a uniunii sunt păreri pro şi contra, şi nici la noi nu există o părere unanimă, dar nu pot din calitatea de preşedinte al instituţiei, să las instituţia fără sediu, domnilor. Deci nu am altă cale de alegere decât să solicităm la rândul nostru această clădire ca sediu şi dacă se pun la masă toţi factorii politici indiferent de partide şi în sfârşit li se luminează mintea la toţi şi ajungem la un schimb de clădiri să mă supun votului comunităţii şi mă supun, ştiţi foarte bine pentru că dvs. nu aţi luat niciodată o decizie pe care eu din pixul meu să spun că nu o respect. Da? Timp de şase ani am dovedit că hotărârile Consiliului Judeţean pentru mine sunt sfinte. Dar nu pot lăsa, domnilor, instituţia fără sediu. Din moment ce am avut o lege din 2004 şi până acum care a spus clar că în acele clădiri administrative unde funcționează Prefectura şi Consiliul Judeţean, ambele instituţii folosesc clădirea împreună iar dreptul de administrare dându-se Prefecturii şi nu era o problemă, cu d-l Ciprian Dobre care era atunci prefect am încheiat un acord, un act pe care l-am respectat şi cu d-l prefect Paşcan şi folosim împreună clădirea şi nu am avut probleme. Dar în momentul de faţă nu pot să las, încă o dată, instituţia fără vreun sediu. D-le consilier Poruţiu mai doriţi să luaţi cuvântul?

D-l consilier Mihai Poruţiu: Eu doresc o frază procedural, d-na preşedinte. Eu am fost foarte mândru că trei ani de zile în acest consiliu mi-am păstrat o anumită ţinută vis-à-vis de comportamentul nostru. Rugămintea mea este să încheiem această dispută mai repede pentru că altfel riscă să nu ne caracterizeze comportamentul în Consiliul Judeţean. Să nu transferăm alte probleme în cadrul acestui consiliu în care, repet, eu consider că ne-am comportat în această sală de o anumită ţinută şi de un anumit nivel în aşa fel încât să nu ne facem de râs. Oricum votul va fi suveran aşa că haideţi să trecem la vot. Avem o ordine de zi şi deja am depăşit orice medie de timp pe care am făcut-o cu o singură problemă care de fapt nu ne aparţine în fond.

D-na preşedinte Lokodi: Sigur că da, bine. D-na Silvia Moldovan ar dori să spună că nici funcţionarii publici nu ar dori să rămână fără sediu.

D-na Silvia Moldovan: Nu, d-na preşedinte, aş dori să menţionez faptul că tocmai pentru a nu ajunge într-o astfel de situaţie şi în astfel de dispute, pentru a nu face troc cu imobilele care aparţin domeniului public deci, legiuitorul acestei ţări, Parlamentul României, în anul 1998 a scos Legea nr.213, legea proprietăţii şi regimul juridic al acesteia. Această lege clarifică tot domeniul public începând de la nivel naţional, la nivel judeţean şi la nivel local, astfel legea menţionează foarte clar care sunt bunurile care pot fi însuşite în domeniul public naţional, cele care pot fi însușite în domeniul public judeţean şi spune clar că numai acele bunuri pot fi puse în domeniul public judeţean în care funcţionează instituţii de interes judeţean şi care nu au fost cuprinse în domeniul public naţional. În domeniul public municipal pot fi cuprinse acele bunuri în care funcţionează instituţii de interes local care nu au fost cuprinse la nivel naţional sau la nivel judeţean. Deci, respectând principiile acestei legi este foarte clar că odată ce acest imobil a fost inventariat în domeniul public naţional el nu putea fi dat decât în administrarea unei instituţii de nivel central, cum este Prefectura judeţului Mureş, motiv pentru care nu ni s-a aprobat nici măcar co-administrarea pentru că pe domeniul public nu pot exista doi administratori, după lege. Şi atunci sunt de-a dreptul uimită cum punem problema că acest imobil este proprietatea oraşului. Nu există nici un document, şi înainte de apariţia acestei legi a proprietăţii, care a clarificat proprietatea, în care să apară ca proprietar oraşul, ci acesta este Statul Român care a rămas şi după Revoluţie. Aşa cum spunea şi d-l Balogh, cred că la acest lucru s-au gândit pentru ca şi în teritoriu, statul să aibă o clădire unde să funcţioneze reprezentanţii lor din teritoriu, cum este, de exemplu, Prefectura Judeţului Mureş. Dacă punem în balanţă solicitarea Primăriei cu solicitarea Consiliului Judeţean este foarte normal şi firesc, tot pe Legea nr.213, întrucât Consiliul Judeţean îşi are sediul în acelaşi imobil cu Prefectura şi dacă dorim să nu fie de nivel naţional ci de nivel judeţean, tot legea proprietăţii ne permite să facem această solicitare către Guvernul României pentru a transmite acest imobil. Schimbul pe care îl solicită Primăria Tîrgu Mureş nu este permis de legea proprietăţii, care este o lege specială, iar trecerea unor imobile de la judeţ la local nu se poate face decât cu trecerea serviciilor respective. În situaţia în care un serviciu care este de interes judeţean se transformă în serviciu de interes local, desigur şi patrimoniul acelui serviciu trece la local. Acestea sunt regulile şi principiile şi asta este legea iar toate aceste dispute nu îşi au rostul iar acest aspect introdus pe ordinea de zi privind schimbul de clădiri, care este inadmisibil faţă de legea actuală, mi se pare o aberaţie.

D-na preşedinte Lokodi: Dar d-na Moldovan, noi nu am cerut schimbul, ci trecerea clădirii în domeniul public al judeţului.

D-na Moldovan: Nu noi, eu tocmai asta susţineam, că suntem îndreptăţiţi dacă e vorba, pentru simplul motiv că legea spune foarte clar că avem sediu în acest imobil şi acolo unde funcţionează instituţii de interes judeţean, imobilele respective trebuie să facă parte din domeniul public al judeţului dacă nu aparţin celui naţional. Deci am avut şi bază legală şi un temei pentru a solicita să treacă la judeţ. Vă mulţumesc mult.

D-l prefect Paşcan: Respect timpul dvs. şi de asta vreau să fiu punctual şi nu mai aduc argumente la ceea ce v-am spus pentru că asta este realitatea şi aşa zisă dreptatea este relativă şi totdeauna este împărţită şi la mijloc, aşa cum este şi adevărul. Am doar două replici legate de ceea ce spunea d-l consilier Mora Akos şi să vă spun că vin cu mare plăcere la orice dezbateri mă invitaţi, legate de finanţări, de surse de finanţare, de lobby-uri pe are pot să le fac, deşi atributul meu legal nu este acesta şi cred că ştiţi care este atributul prefectului prin lege şi poate să vă confirme d-na preşedinte că ori de câte ori mi-a solicitat sprijinul, atât cât mi-a stat în putinţă, am susţinut toate demersurile Consiliului Judeţean, ale dvs. la nivel de Guvern al României şi acolo unde a fost posibil acest lucru. Pe de altă parte, ţin să vă anunţ că prin reprezentant am participat la toate şedinţele Consiliului Judeţean de până acum, din păcate de la balcon că aşa a fost la un moment dat situaţia, dar conformându-ne şi respectând dorinţa dvs. am participat chiar dacă nu am fost atât de vizibil sau atât de în faţa Consiliului Judeţean şi o să o fac şi de acum încolo. Eu sper într-o conlucrare justă şi raţională şi nu îmi permit să am retorici politicianiste şi nici variante emoţionale ci să discutăm pe lege ceea ce este posibil atunci când se doreşte acest lucru. Dacă nu se doreşte, dacă aşa cum remarca şi d-na preşedinte, poziţiile sunt divergente şi se văd, implicit în cadrul UDMR, o fracţie doreşte iar cealaltă nu doreşte, nu am cum, eu, ca prefect, să fiu mediator la nivelul unui litigiu care este politic sau intrinsec unei formaţiuni politice sau alteia. De aceea vă rog să vă limitaţi să vă raportaţi la prerogativele mele legale. Sunt aici pentru că se discută o problemă legată de sediul din care şi noi facem parte şi pe care îl administrăm. Că este oportun, că este inoportun, că pe unii îi deranjează şi pe alţii îi deranjează, nu este problema Instituţiei Prefectului. De aceea, aşa cum vă respect instituţional, vă rog să luaţi ca atare şi respectul faţă de instituţia pe care o reprezint, pe de o parte şi pe de altă parte consideraţi că v-am răspuns deja afirmativ la invitaţia pe care mi-o faceţi şi sper să mi-o faceţi, discutând orice proiecte de finanţare deşi sursele le cunoaşteţi şi ştiţi unde poate face prefectul lobby şi în mod direct poate face lobby pe rezerva bugetului de stat. În rest sunt proiecte care se depun pe ministere şi unde le putem susţine împreună şi le susţinem cu d-na preşedinte oricând şi o spun, fără rezerve, conlucrăm în interesul acestui judeţ atât cât ne permite legea. Mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Eu în mod oficial, public, vă invit la inaugurarea restaurării holurilor din acest Palat şi totodată conform acordului dintre aceste două instituţii, la suportarea cheltuielilor de restaurare, 50% - 50%. Vă mulţumesc. Dacă îmi permiteţi trecem la vot.

Articolul 1 se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 5 voturi „împotrivă” (Cristian Cioban, Vasile Filimon, Teodor Giurgea, Mircea Pop, Ieronim Seracu), 1 abţinere ( Mihai Poruţiu) , 1 nu a votat (Kakasi Alexandru), 4 au lipsit ( Ban Moise, Doru Borşan, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

Articolul 2 se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 5 voturi „împotrivă” (Cristian Cioban, Vasile Filimon, Teodor Giurgea, Mircea Pop, Ieronim Seracu), 1 abţinere ( Mihai Poruţiu) , 4 au lipsit (Ban Moise, Doru Borşan, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

Articolul 3 se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 5 voturi „împotrivă” (Cristian Cioban, Vasile Filimon, Teodor Giurgea, Mircea Pop, Ieronim Seracu), 1 abţinere ( Mihai Poruţiu), 4 au lipsit ( Ban Moise, Doru Borşan, Popa Marius şi Szalkay Iosif).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 5 voturi „împotrivă” (Cristian Cioban, Vasile Filimon, Teodor Giurgea, Pop Mircea, Seracu Ieronim), 1 abţinere ( Mihai Poruţiu) , 4 au lipsit ( Ban Moise, Doru Borşan, Marius Popa şi Szalkay Iosif).

3. Raport de activitate al Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2010

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Urmează raportul de activitate al Consiliului Județean. Acest material este postat pe site-ul nostru şi poate fi studiat de presă iar din moment ce am pierdut atâta timp o să vă prezint doar în mare activitatea noastră pe 2010. Consiliul Judeţean a fost orientat în principal pentru realizarea programului social-economic, acţiunile economice propuse în cadrul strategiei de lungă durată a urmărit exact aceleaşi politici pe care le-am determinat începând din mandatul 2008, în primul rând derulând acele activităţi care se referă la proiectele europene În momentul de faţă Consiliul Judeţean, prin Direcţia de Dezvoltare Europeană, Implementare Proiecte, derulează proiecte de peste 220 milioane de euro în favoarea judeţului, proiecte mari şi vrem să vă amintim doar aşa, informativ, proiectul de management al apelor uzate, de alimentare cu apă şi canalizare în valoare de 110 milioane de euro, proiectul de management al deşeurilor în valoare de 50 de milioane de euro, proiectul pentru reabilitarea drumului 142C, proiectul pentru parcul de sport cu motor, proiecte pentru dotarea serviciilor de urgenţă, proiecte pentru managementul instituţiilor publice, proiectul pentru promovarea turistică a judeţului Mureş şi mai nou ni se deschide şi o altă linie de finanţare şi anume un alt proiect pe Regiunea 7 Centru, din acele economii care s-au făcut pe POR, un alt proiect pregătit tot pentru drumurile judeţene şi anume pentru DJ153 care este pe Valea Nirajului, un drum care de ani de zile a fost distrus în urma calamităţilor şi vrem să modernizăm acest drum şi să îl redăm circulaţiei. Pe lângă acestea am avut multe proiecte pe cultură privind modernizarea spaţiilor de la Muzeu precum şi proiecte importante pe serviciile sociale. Avem mai multe case la Brâncoveneşti şi reuşim să închidem centrul mare şi tot la Direcţia Pentru Protecţia Copilului şi a Persoanelor cu Handicap pregătim alte proiecte pentru imobilele pe care le avem în proprietatea noastră, cele care au trecut din proprietatea judeţului în administrarea DGAPSC cu spaţii pentru copii şi persoane vârstnice şi avem un proiect pregătit şi la Luduş.

Pe lângă această activitate foarte prolifică şi cu succes a direcției coordonată de dl director Baţaga, am avut programe importante la Direcţia Tehnică şi am reuşit să reabilităm mulţi km prin covoare noi şi anul acesta continuăm aceeaşi strategie pe lângă activităţile de întreţinere a drumurilor judeţene atât pe timp de vară, cât şi pe timp de iarnă. De asemenea, în ceea ce priveşte activitatea executivului toată lumea a îndeplinit sarcinile de serviciu. Am avut mii de oameni care au apelat la serviciile Consiliului Judeţean, am respectat întotdeauna termenele legale şi încercăm să ajutăm atât administraţiile publice ale unităţilor administrativ-teritoriale cât şi instituţiile din subordinea noastră.

În anii anteriori, precum şi în 2010 am asigurat fonduri şi pentru serviciile medicale, în jur de 5 milioane lei asiguraţi pentru îmbunătăţirea clădirilor care sunt folosite de către instituţia sanitară, atât cea de urgenţă cât şi Spitalul Judeţean. Anul acesta ne-a rămas doar o singura instituţie şi continuăm în acelaşi sens strategia. Mâine vom avea în judeţ vizita domnului Ministru Cseke, care vine la inaugurarea acelor spaţii care au fost modernizate în urma intervenţiei şi în urma sprijinului consiliului judeţean precum şi a Ministerului Sănătăţii. Am inaugurat anul trecut un nou sediu pentru spitalul buco-maxilo-facial, am construit spaţii noi în cadrul spitalului de chirurgie veche nr. 2 urologie, chirurgie 4, prin mansardarea clădirii, am îmbunătăţit activitatea şi la alte spitale cu multe investiţii, am reuşit să reparăm clădirea veche unde va funcţiona Direcţia Judeţeană, aici vis-à-vis de cetate, am reuşit să finalizăm spaţiile din acea clădire unde, în caz de epidemii, pot fi internaţi bolnavi care trebuie să fie trataţi separat faţă de alţi bolnavi cronici. Era o clădire numită „Gripa aviară” dar acum deja avem şi porcină şi altele, astfel încât trebuie numită clinica aceea „Clinică de Boli Infecţioase”. Avem proiecte pentru controlul poluării, avem un proiect unde suntem împreună cu comuna Râciu pentru împădurire, avem alte proiecte referitoare la protecţia mediului, a naturii. Acestea sunt proiecte mai mici ca valoare dar cu atât mai mult ca importanţă. În ceea ce priveşte activitatea serviciului de resurse umane, ştiţi foarte bine că am avut foarte multe necazuri în urma strategiei guvernului de reducere a personalului, am reuşit să trecem şi de această fază fără să suferim în mod deosebit. Am redus salariile angajaţilor şi cu toate acestea, funcţionăm în continuare. Serviciul Juridic de asemenea desfăşoară o activitate corespunzătoare şi apără interesele consiliului judeţean în procesele care sunt pe rol împotriva consiliului judeţean sau a instituţiilor administrativ-teritoriale deoarece, mereu, primăriile care nu au jurişti solicită sprijin în acest sens.

De asemenea, consiliul judeţean desfăşoară prin serviciul administrativ, proiectul mare „laptele şi cornul” pentru copii şi acel proiect prin care Uniunea Europeană ajută oamenii nevoiaşi cu făină, mălai, zahăr, paste făinoase, biscuiţi şi alte produse alimentare. Pentru noi este un efort nu numai financiar, înseamnă mai mult de o jumătate de an de activitate cu distribuirea acestor produse. Direcţia economică a avut bani de bugetul nostru, a avut bani ca anul acesta când suntem în faza de a suporta cofinanţările importante şi TVA-ul şi a asigura fondurile necesare derulării proiectelor europene, să ne atenţioneze pentru un management cumpătat şi economicos. A făcut posibil pentru Aeroportul Transilvania să se dezvolte şi sper că în viitor şi în acest domeniu vom avea şi câteva veşti bune prin revigorarea acestei regii, subordonate Consiliului Judeţean. De asemenea, la nivelul instituţiei consultanţă agricolă, am avut multe pregătiri, am ajutat populaţia judeţului Mureş, mai ales fermierii mici care doreau să depună proiecte, s-a făcut o activitate de pregătire şi de consiliere importantă, mulţumim echipei care a lucrat acolo.

Arhitectul Şef, de asemenea, veghează la respectarea legalităţii pentru construcţiile din judeţ şi avizează acele documentaţii care sunt solicitate, de asemenea este atent la păstrarea monumentelor istorice, avem un proiect tot din fondurile europene, atât pentru hărţile de risc, va înţelege mai multă lume ce înseamnă hartă de risc. Noi, în Judeţul Mureş avem posibilitate de inundaţii, avem multe alunecări de teren, prin aceste hărţi identificăm zonele unde, ulterior, vom putea să accesăm fonduri pentru a menţine teritoriul judeţului în condiţii de exploatare iar GIS-ul este o hartă interactivă pentru urbanism şi avem şi un proiect de GIS şi pentru transporturi. Preşedintele consiliului judeţean, singur, nu poate să facă nimic în această instituţie fără sprijinul executivului, mulţumesc frumos tuturor colegilor mei, pentru promptitudinea cu care lucrează, pentru interesul cu care tratează problemele cu care zilnic se întâlnesc şi, credeţi-mă, nici o clipă nu ducem lipsă de probleme. Mulţumesc frumos şi consilierilor judeţeni care în activitatea lor deliberativă ne-au ajutat. Fără decizia dumneavoastră, executivul nu putea să îşi desfăşoare activitatea şi mulţumesc, de asemenea tuturor directorilor care au coordonat activitatea şi au obţinut o atmosferă plăcută de muncă în cadrul instituţiei noastre, de asemenea mulţumesc şi celor doi vicepreşedinţi care sunt alături de noi în munca noastră şi coordonează direcţiile şi segmentele care le sunt date.

În ceea ce priveşte instituţiile subordonate, de asemenea, domnilor directori, mulţumiri pentru activitatea făcută şi înţelegând austeritatea de anul acesta în ceea ce priveşte bugetul dumneavoastră, în ceea ce priveşte investiţiile, reparaţiile dar vă promitem în viitor că după ce trece perioada de aplicare a proiectelor europene, vă vom sprijini mai puternic, până atunci, păstraţi actuala stare a domeniului public pe care îl aveţi în gestiune. Vă mulţumesc frumos.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc, doamna preşedintă, sigur că ceea ce aţi spus dumneavoastră, toate aceste lucruri făcute anul trecut şi făcute în atâţia ani, nu sunt uşoare de coordonat şi nu sunt uşoare de pus în aplicare sau în execuţie. Dar am două lucruri pe care… sigur, şi dumneavoastră şi noi toţi, ca participanţi ai traficului rutier, lasă de dorit. Vreau să vă spun că multe drumuri judeţene, din nefericire, înainte de venirea iernii, nu au fost marcate şi ceţurile din ultimul timp ne-au dat de lucru de eu, personal, care am totuşi o experienţă de peste 1.000.000 de km, am ajuns când într-o margine a şanţului, când în partea cealaltă. Drumul cu pricina este Tîrgu Mureş-Ungheni-Târnăveni, pe ruta Cerghizel. Dar sunt multe, nu numai acesta, dar eu acolo am ajuns în şanţ. Şi mergeam cu 5 Km la oră pentru ca ceaţa era aşa de densă încât nu se vedea la 5 metri în faţă. E bine să ne mai şi destindem pentru că, într-adevăr sunt lucruri foarte interesante şi care ne pun… eu de exemplu, mi-a fost foarte greu să mă decid la punctul acela, până la urmă votul îmi aparţine, nu mi-a fost impus dar mă gândesc şi că sunt consilier judeţean şi trebuie să apăr interesele consiliului judeţean şi ceea ce aţi spus dumneavoastră.

Doamna preşedinte Lokodi: Aveţi dreptate.

Domnul consilier Giurgea: Dumneavoastră aţi făcut în raport referire la acest lucru şi vreau să vă spun şi ştiţi că am mai făcut-o şi în alte şedinţe şi pe vremea lui Virág şi de când sunteţi dumneavoastră preşedintă, de 6 ani, 7 ani, azi-mâine. Noi avem mari probleme în calitatea reparaţiilor cu drumurile judeţene. Şi chiar tu eşti vizat, domnul Balogh.

Doamna preşedinte Lokodi: Dar de ce? Domnul Balogh răspunde, este directorul de drumuri? Eu aşa ştiu că este consilier judeţean. Directoarea este doamna Marton.

Domnul consilier Giurgea: El este preşedintele comisiei… nu, el vorbea şi am vrut să îi atrag atenţia. Doamna preşedinte, este vorba de o porţiune de drum a consiliului judeţean, porţiunea pe satul Hodac. A făcut-o societatea Drumserv. Lucrarea este plătită de noi şi este şi recepţionată. Vă rog să credeţi că din noiembrie sau din octombrie de când am recepţionat-o, drumul este catastrofal, plin de găuri. Grosimea covorului de asfalt, pentru că s-a turnat covor de asfalt şi am fost personal acolo, sunt porţiuni că nu depăşeşte 1,5 cm. Ştiţi că v-am spus noi, de ce ţine drumul european care s-a făcut de la Luduş până la Braşov, pentru că s-a făcut şi urmărit de firme de consultanţă care au întors înapoi maşini întregi de asfalt care nu au corespuns normelor de calitate şi aşa mai departe. Sunt fel de fel de firme care, bine că sunt din judeţul Mureş, eu aplaud acest lucru, dar care îşi bat joc de calitatea lucrărilor. De exemplu, mai încolo cu doi km, a fost făcut acum 4 ani, spre Toaca… făcut de Citadin, şi este în stare perfectă, şi acum. Noi avem o mare problemă de recepţie.

Doamna preşedinte Lokodi: E momentul reclamelor?

Domnul consilier Giurgea: Nu, pentru că suntem în consiliul judeţean. E momentul adevărului. Marţi avem comisie de recepţie. Eu am mai spus-o de atâtea ori, doamna preşedinte, puneţi membri în comisia de recepţie şi autorităţile locale.

Doamna preşedinte Lokodi: În fiecare comisie de recepţie este prezent primarul.

Domnul consilier Giurgea: Nu a fost nici măcar invitat la recepţia, a spus că nici măcar nu a avut idee că s-a făcut recepţie.

Doamna preşedinte Lokodi: O să verificăm.

Domnul consilier Giurgea: Dacă el minte şi eu vă mint. Dar drumul este într-adevăr aşa cum este.

Doamna preşedinte Lokodi: Imediat vă răspunde domnul vicepreşedinte Chirteş.

Domnul consilier Giurgea: Pe spitale s-au făcut… mă rog, pe spitalul pe care l-am preluat noi, pe spitalul Clinic Municipal….Judeţean, pardon, multe intervenţii şi…

Doamna preşedinte Lokodi: Tare vă trage către municipiu. Acesta este judeţul.

Domnul consilier Giurgea: E denumirea. Pe mine mă trage mai tare inima către tot judeţul, inclusiv către Tîrgu Mureş pentru că şi eu locuiesc acum în Tîrgu Mureş. O clinică foarte importantă, pe care, din nefericire, o cunosc de 20 de ani pentru că mă duc zilnic acolo, motivul… îl mai cunosc unii dintre colegi dar nu este aşa de important, Clinica de Chirurgie plastică şi reparatorie care primeşte arşi din toate judeţele, inclusiv Harghita, Covasna, Bistriţa, Mureş şi cazuri foarte grele, e lăsată de izbelişte de toată conducerea de până acum. Eu aş avea o mare rugăminte către dumneavoastră ca preşedinte a Consiliului Judeţean şi prin intermediul colegilor noştri, membrii ai consiliului de administraţie dar şi prin preşedintele consiliului de administraţie şi conducerea executivă, să ia aminte şi rugămintea mea personală este să mergem să vedem cât de jalnic arată această clădire. Nu pot să facă medicii de acolo cu banii lor.

Doamna preşedinte Lokodi: Unde este mai exact clinica? Care clădire?

Domnul consilier Giurgea: Clinica veche de urgenţă, la parter într-un colţ, în spatele Casei de Cultură a Tineretului. Toate celelalte clinici, Urologie, arată super, am fost şi la mansardă, am văzut, dar mergeţi, vă rog eu frumos, şi la Clinica de Chirurgie Plastică şi Reparatorie şi să vedeţi ce cazuistică medicală au acolo şi ce oameni cu ce probleme şi le rezolvă şi este într-un hal fără de hal.

Doamna preşedinte Lokodi: Promit că mă duc.

Domnul consilier Giurgea: Vă mulţumesc foarte mult. În rest, vă spun sincer, am citit astăzi un material şi am rămas stupefiat de ceea ce înseamnă activitatea consiliului judeţean şi eraţi vizată dumneavoastră. Din aceasta reiese că noi, consiliul judeţean nu am făcut nimic, dumneavoastră sunteţi cea mai slabă preşedintă de consiliu. Vreau să contest acest lucru şi ca un consilier vechi judeţean ştiu ce eforturi se fac de către consiliul judeţean, sigur, şi de către celelalte consilii, municipale, locale, orăşeneşti şi este nedrept să facă asemenea aprecieri în materialele de presă când într-adevăr Judeţul Mureş are un număr aşa mare de proiecte că dacă ni le-ar finanţa astăzi pe toate, am depăşi ordinul miilor de miliarde în bani vechi. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Domnule vicepreşedinte, vă rog.

Domnul vicepreşedinte Chirteş: Da, ştim situaţia pe 153H, nu este vorba de Drumserv, este o altă firmă, lucrarea nu este recepţionată tocmai din această cauză. Lucrarea se va reface şi aproape în toată partea nordică, nici un drum nu este recepţionat. Nu sunt încă terminate lucrările. Dar ştim problema şi lucrarea se va reface. Primarul nu a fost chemat pentru că nu a fost comisie de recepţie.

Doamna preşedinte Lokodi: Doamna director Konrad este prezentă şi o întreb doar dacă avem anul acesta o strategie de mutare pentru că mă gândesc că această activitate, în urma ambulatoriului de specialitate, rămâne pe loc sau care este situaţia?

Doamna manager Konrad: Referitor la ceea ce a spus domnul consilier, chirurgia plastică se află la parterul clădirii unde se va desfăşura modernizarea ambulatoriului de sănătate. Deci o parte din parter va fi inclus în modernizare, cealaltă parte rămânând a chirurgiei plastice care, la rândul lui, va fi modernizat. Rămâne deocamdată pe loc. În legătură cu activitatea chirurgiei plastice, atât aş putea să vă spun, trebuie să fiu de acord cu dumneavoastră în privinţa condiţiilor care nu sunt chiar aşa cum am dori noi. Dacă condiţiile ar fi mai bune, atunci şi calitatea serviciilor ar fi mai bună, având în vedere că e o clinică de chirurgie plastică şi o secţie care din zona noastră ar trebui să primească cazuistică mult mai deosebită decât primeşte. Aici mă refer la bolnavii arşi. Astfel, în prezent, pot să vă spun că am în faţă veniturile şi cheltuielile secţiei.

Doamna preşedinte Lokodi: Nu asta ne interesează pe noi, doamna director, ne interesează dacă anul acesta avem în strategie investiţii sau urmează?

Doamna manager Konrad: Urmează.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Deci mai am o singură precizare, noi am pregătit anul trecut aşa-zis filmul drumurilor, deci aceasta înseamnă că era nevoie de o pregătire de către specialişti pentru a face toate marcajele. Anul acesta avem bani în bugetul consiliului judeţean pentru marcarea drumurilor. Este o problemă reală. Când este ceaţă şi mai sunt şi gropi, e foarte rău. Încep să vină procesele pentru a ne chema în garanţie de către firmele de asigurări. Ştim că sunt probleme, ce bine ar fi să facem drumuri noi.

Domnul consilier Radu: Doamna preşedintă, domnilor vicepreşedinţi, stimaţi consilieri şi stimaţi invitaţi. În raportul pe 2010, ţin să subliniez că s-a depus eforturi substanţiale din partea executivului şi a consiliului judeţean pentru proiectele multiple care au fost prezentate şi e un lucru foarte bun. Ce aş dori eu pentru 2011? Citind acest raport, există foarte mari cereri din partea executanţilor de proiecte, cei care execută, faţă de proiectele alocate… faţă de proiectant. Adică constructorul cere foarte multe modificări la proiect. Aceste modificări la proiecte întârzie lucrările. Mă uitam numai la drumul acela DJ 142. Sunt enorm de multe cereri de modificare a proiectelor. Nu cred că nu au ştiut câte podeţe, câte ranforsări, câte minuni… deci hai să fim puţin mai atenţi, când se elaborează aceste proiecte, anumite investiţii să fie apropiate de valoarea reală a proiectului fiindcă acest lucru va duce şi la creşterea valorii şi la scurtarea timpului de execuţie, dacă un proiect este cât se poate de realitate. Eu totuşi ţin să vă mulţumesc, celor din executiv, pentru eforturile depuse şi mă uitam, ca să nu mai revin, totuşi în 2011 aţi prevăzut la drumurile judeţene dublarea sumei ceea ce este un lucru foarte bun şi vă mulţumesc pentru treaba asta şi mă uitam în buget şi este un lucru excepţional. Trebuie să recunoaştem, să fim realişti, că cei care ştiu cum au arătat drumurile judeţene din… să nu dau anii, dar în orice caz, nu în ultimii ani, o perioadă de timp, când erau aproape distruse în proporţie de 30-50%. A reuşit consiliul judeţean în ultimele 2 mandate să reabiliteze aceste drumuri, să le reparăm şi totuşi, la ora actuală, se circulă tot mai bine şi mai civilizat. Bineînţeles şi restul proiectelor va trebui să le impulsionăm şi să câştigăm cât mai multe proiecte europene şi atunci cred că Judeţul Mureş, dacă vom fi mai operativi, atunci vom face un pas înainte. Vă mulţumesc.

4. Proiect de hotărâre privind reglementarea situaţiei imobilului situat în Tîrgu Mureş, str.Mihai Viteazul, nr.31

Doamna preşedinte Lokodi: Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, privind reglementarea situaţiei imobilului din Târgu Mureş, str. Mihai Viteazu nr 31. Am dezbătut acest proiect de hotărâre de 5 ani. Situaţia este aceeaşi, neschimbată. Ştiu că în comisii aţi avut de data acesta discuţii foarte complexe, a fost alături de dumneavoastră domnul secretar, v-a explicat fiecare articol şi fiecare pas legat de această situaţie de intrare în legalitate cu privire la această clădire. Domnilor consilieri, pentru un moment am crezut că vom face o discuţie cu uşile închise, să nu fie prezentă presa dar este vorba de domeniul public al judeţului şi răspunderea noastră, a tuturora, există. Nu poate preşedintele consiliului judeţean, nici de această dată, să ia o decizie de una singură, vă consult şi vă întreb dacă toată lumea a înţeles tema proiectului de hotărâre.

Domnul consilier Mora: Doamna preşedinte, stimaţi colegi, având în vedere că este şi reprezentantul societăţii în cauză de faţă, aş vrea să îi dăm şi lui cuvântul, pe de-o parte, pe de altă parte aş vrea să stabilim nişte lucruri foarte clar pentru că există această înţelegere cum că cineva ar vrea să facă rău cuiva. Aş vrea să eliminăm această chestiune, total, de pe agendă pentru că pot apărea interpretări foarte superficiale în presă. Eu ştiu următoarea situaţie şi anume că, de ani de zile, consiliul judeţean şi cu societatea nu au reuşit să găsească o formulă de împăcare. Pe de altă parte, s-au făcut demersuri pentru …. adică astăzi, de fapt, votăm acel articol prin care se abrogă acea colaborare din trecut, între societate şi consiliul judeţean, prin care am avut un parteneriat prin spitalul clinic judeţean. Ce vreau să spun, doamna preşedinte, să spunem toate lucrurile, toate informaţiile să le punem pe masă şi anume faptul că domnul secretar ne-a spus şi de acel proces pe care noi, între timp, l-am pierdut, cu acei 4 miliarde de lei care…

Doamna preşedinte Lokodi: Aceea era plata chiriei. Nu priveşte legalitatea imobilului.

Domnul consilier Mora: Ok, plata chiriei, bun. Eu aş vrea să fie clar că noi, astăzi, de fapt nu aprobăm demolarea, astăzi noi aprobăm iniţierea demersurilor de către executivul consiliului judeţean pentru a intra în legalitate cu patrimoniul. Este corect sau nu este corect?

Doamna preşedinte Lokodi: Eu v-am întrebat mai înainte şi am crezut că v-a explicat domnul secretar a n-a oară toată procedura, ce ne dictează legea şi ce putem să facem. Pentru că suntem legaţi la mâini şi la picioare, noi nu putem nici să concesionăm spaţiul acesta, nici să îl dăm în folosinţă cuiva şi, în primul rând, este vorba de o clădire care, pentru consiliul judeţean, nu există.

Domnul consilier Mora: E în regulă. Asta am spus, astăzi nu aprobăm demolarea, aprobăm iniţierea demersurilor. Mai departe, aş vrea să fie foarte clar că aceste demersuri pot să fie cu succes sau fără succes şi asta aş vrea să ne spună domnul secretar, ce înseamnă asta în instanţă, ce înseamnă ca durată, ce înseamnă ca proces, până unde se poate ajunge în timp până la clarificarea acestei situaţii şi, pe de altă parte, daţi-i voie, doamna preşedinte, şi reprezentantului AdriaMed să îşi spună punctul de vedere vis-à-vis de acest subiect. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Conform regulamentului consiliului judeţean, în timpul şedinţelor nu pot vorbi decât consilierii judeţeni, funcţionarii publici sau directorii instituţiilor. În momentul de faţă, domnul manager al acestui spital este prezent ca cetăţean. Cetăţenii nu iau cuvântul în timpul dezbaterilor, nu vă supăraţi. Domnul a avut posibilitate să meargă la comisii, să ne dea în scris… Doamne, cât n-am discutat! Domnilor consilieri, dacă nu mai aveţi întrebări, supun proiectul de hotărâre la vot. Cine este pentru articolul 1?

Articolul 1 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 abţineri (Cioban Cristian, Teofil Moldovan, Poruţiu Mihai), 5 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 2 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 abţineri (Cioban Cristian, Teofil Moldovan, Mihai Poruţiu), (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 3 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 abţineri (Cioban Cristian, Moldovan Teofil, Poruţiu Mihai), 5 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 4 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 2 abţineri (Cioban Cristian, Moldovan Teofil), 1 nu a votat (Poruţiu Mihai), 5 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 5 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 abţineri (Cioban Cristian, Moldovan Teofil, Poruţiu Mihai), 5 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 6 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 abţineri (Cioban Cristian, Moldovan Teofil, Poruţiu Mihai), 5 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Szalkay Iosif Carol).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 abţineri (Cioban Cristian, Moldovan Teofil, Poruţiu Mihai), 5 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Szalkay Iosif Carol).

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea Actului adiţional nr. 2 la Contractul de delegare a serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc domnilor consilieri. Trecem la punctul 3, este un act adiţional la contractul de delegare a gestiunii a serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare. Şi acest proiect de hotărâre a fost dezbătut de comisia tehnico-economică, de comisia juridică, de comisia de servicii publice, de comisia de amenajarea teritoriului. Întreb preşedinţii comisiilor, dacă cineva doreşte să facă o scurtă prezentare, doreşte să facă comentarii sau putem să trecem la vot? Văd că putem trece la vot. Cine este pentru articolul 1?

Articolul 1 se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 2 se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Gombos Geza, Radu Mircea), 5 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 3 se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Gombos Geza, Radu Mircea), 5 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 4 se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Gombos Geza, Radu Mircea), 5 absenţi (Ban Moise, Borşan Doru, Pop Aurel Mircea, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 5 se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Radu Mircea), 5 absenţi (Ban Moise, Borşan Doru, Pop Aurel Mircea, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 absenţi (Ban Moise, Borşan Doru, Pop Aurel Mircea, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol).

6. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2011

Doamna preşedinte Lokodi: Urmează proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş. Cine doreşte să prezinte bugetul? Poftiţi doamna preşedinte.

Doamna consilier Ciotlăuş: Doamna preşedintă, stimaţi colegi, stimaţi invitaţi. Proiecţia de buget pe anul 2011 este în cuantum de 443.000.000 lei la cheltuieli, sumă susţinută din venituri în cuantum de 365.000.000, diferenţa fiind suportată din excedentul anilor precedenţi, respectiv 78.000.000. Având în vedere politica prudenţială a Consiliului Judeţean, s-a generat acest excedent, economisind sume pentru dezvoltare. În continuare, o să fac o scurtă trecere asupra bugetului şi anume, veniturile proprii faţă de anul 2010 se diminuează cu 10%, prelevările de la bugetul de stat se diminuează cu 5% subvenţiile se diminuează cu 16% iar sursele de finanţare extrabugetară vor suporta o creştere de 112%. La repartizarea cheltuielilor, dimensiunea efortului financiar public al consiliului judeţean este repartizată astfel: 200.000.000 la cheltuieli de funcţionare şi 243.000.000 la cheltuieli de dezvoltare. Lista programelor cu finanţare nerambursabilă, cuantifică într-o sumă de 205.000.000 lei din care amintesc proiectele cele mai importante ca şi pondere. Proiectul Parc Auto Pentru Sporturi cu Motor în valoare de 27.000.000, proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în valoare de 149.000.000 şi proiectul de Reabilitare şi Modernizare a Drumului Judeţean 142, 13.000.000 lei. La capitolul lucrărilor de drumuri judeţene, pe anul 2011, avem 19 km lucrări şi servicii privind întreţinerea curentă a drumurilor în valoare de 11 milioane de lei, covoare bituminoase în cuantum de 60 de km, valoare de 17.000.000 lei. La programul de reparaţii, pe anul 2011 care se cuantifică la 3.700.000 lei amintesc sediul administrativ care face obiectul disputei, în valoare de 1.000.000 lei, Muzeul Judeţean în valoare de 877.000 lei, Căminul de la Călugăreni 510.000 lei şi la aeroport proiectul tehnic de execuţie şi reparaţii în valoare de 850.000 lei. Aş vrea să mai amintesc că la capitolul cheltuielilor de personal, se întrevede o diminuare de 10% faţă de bugetul din anul precedent. Vă prezint astfel avizul favorabil al comisiei tehnico-economice. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: La personal puţin mai mult de astăzi. Ne-a venit o altă adresă prin care se mai diminuează, aşa că nu ştiu cum o vom scoate la capăt dar asta e. Deocamdată o lăsăm aşa. Vă mulţumesc mult de tot.

Domnul consilier Pokorny: Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte, onorat consiliu. Aş dori, în primul rând, pentru presă, să clarific aspectul finanţării instituţiilor de asistenţă socială, respectiv aş dori să…

Doamna preşedinte Lokodi: Domnule Pokorny suntem la buget.

Domnul consilier Pokorny: Să specific câteva cifre concrete în ceea ce priveşte bugetul alocat asistenţei sociale.

Doamna preşedinte Lokodi: Omului cadorisit, de obicei, i se ia darul.

Domnul consilier Pokorny: Din cele 200.000.000 de lei, alocate în total cheltuielilor de funcţionare ale instituţiilor publice din Judeţul Mureş, 99.000.000 lei revin asistenţei sociale. Este enorm de mult la prima vedere dar în aceste 99.000.000 lei vin de la Guvernul României, centralizat, se alocă 89,7%. În consecinţă, contribuţia Judeţului Mureş este de 9,1 milioane de lei, 10% din cheltuielile alocate instituţiilor, respectiv în total asistenţei sociale. Acest lucru aş dori să îl accentuez ca să risipesc anumite observaţii nepotrivite. În al doilea rând, nu s-a discutat aici despre cheltuielile acestor instituţii care, după informaţiile pe care le deţin, sunt acoperite doar la 70%, deocamdată. Dacă nu este aşa, vă rog să mă corectaţi. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc.

Domnul consilier Giurgea: Eu o să fiu scurt, doamna preşedinte, colegul meu are dreptate, aşa este, efortul nostru este doar de 100 de miliarde în bani vechi, al Consiliului Judeţean, dar vreau să spun cu tot respectul pe care îl port conducătorilor acestor instituţii, că nu sunt destul de atenţi la partea de costuri şi respectiv de cheltuieli. Şi nu vreau să intru în detalii dar în particular pot să le spun cel puţin la trei dintre ei că se face încă multă risipă în aceste instituţii. În al doilea rând, aş ruga foarte mult, am înţeles că scad veniturile proprii cu 10%, venituri proprii la noi se consideră în primul rând în veniturile pe care le aduc instituţiile.

Doamna preşedinte Lokodi: 10% se aplică doamnei Csortan la urbanism şi încă câteva taxe pentru circulaţia pe drumurile judeţene a maşinilor peste gabarit şi ştiţi foarte bine cum se ocoleşte, nu se declară, avem experienţă.

Domnul consilier Giurgea: Bun, nu ştiu, aici chiar întreb, deşi îs vechi, nu intră la venituri proprii şi veniturile pe care le fac instituţiile din subordinea noastră? Acela este un alt capitol de venituri proprii? Bun, şi pe taxele acestea, noi reparăm drumuri, că tot aţi adus vorba, eu vroiam să spun altceva. Eu nu am nici o problemă ca transportator şi nimeni de aici, poate să fie cât de mare sau cât de mic, să nu plătească aceste taxe, care sunt prevăzute pentru că drumurile… costurile pentru întreţinerea drumurilor sunt enorme. Dar poate că nu avem noi suficienţi oameni care să controleze şi să verifice. Nu ştiu… Dar ce vroiam eu să spun, ştiţi că orice dispoziţie neverificată este aproape zero. Oamenii, sigur că verifică. Deşi vroiam să vă spun în paranteză, viaţa transportatorilor de astăzi, ca a tuturora, de altfel, dar parcă la noi mai mult decât oricând, este destul de dificilă. Doamna preşedinte, un ultim lucru pe care eu l-am apreciat foarte mult, în anul acesta şi cu ani în urmă, chiar în timpul mandatului dumneavoastră de preşedintă, am făcut discuţii cu toţi directorii de instituţii descentralizate, în comisiile de buget, în special, dar şi pe celelalte comisii de specialitate. Anul acesta chiar a fost o dezbatere interesantă la care am participat şi care ştiţi că era într-o coadă de peşte, că nu se înţelegeau şi noi le-am spus că trebuie să se înţeleagă între ei, în a-şi repartiza suma care este alocată. Ceea ce eu cred că s-a făcut într-un mod frăţeşte. Dar vreau să spun încă odată, chiar dacă dăm, şi mă refer tot la partea aceasta, 100 de miliarde de la consiliul judeţean, dumnealor, ca directori ai acestor instituţii, să fie mult mai atenţi cum îşi desfăşoară activitatea angajaţii. Am foarte multe informaţii de la familia aparţinătorilor pentru că mulţi dintre ei nu pot vorbi, au probleme, deficienţe mentale sau de altă natură. De multe ori lasă de dorit întreţinerea şi grija faţă de aceşti oameni pentru care se cheltuie atât de mulţi bani. Nu e vrerea lor că au ajuns acolo, nu ştim noi, mâine care din noi unde ajungem dar să fie mult mai atenţi acest personal. Ştiu că nu sunt bani, nu e mare salariul pe care îl ia personalul de acolo, de multe ori lucrează în nişte condiţii grele cu aceşti oameni loviţi de necazuri. Dar, totuşi, astăzi un loc de muncă este sfânt, să fie mult mai atenţi, prin intervenţia domnilor directori şi ai personalului de urmărire şi de gestionare a activităţii din aceste instituţii, mai atenţi vis-à-vis de ceea ce fac îngrijitorii noştri cu aparţinătorii. Am mers… şi cu asta termin în 10 de secunde, am mers în vizită, nu o dată şi erau lucrurile bine puse la punct. Dar să fie aşa întotdeauna, nu când se ştie că mergem în vizită noi, dumneavoastră sau consiliul. Eu aş ruga foarte mult pentru că, până la urmă sunt suflete şi acei oameni care, din nefericire, au ajuns în situaţiile acelea şi aparţinătorii dacă ei nu simt prea mult sau percep mai puţin fenomenul real în care ar trebui să se regăsească, aparţinătorii chiar suferă. Şi să ne spunem, Doamne Fereşte!, să nu ajungem în situaţia aparţinătorilor, indiferent că e părinte, că e unchi sau soră.

Domnul consilier Balogh: Doamna preşedinte, mulţumesc. Eu aş vrea foarte scurt să vă spun o poveste în legătură cu amenajarea locurilor pentru cântare, treaba aceasta a funcţionat între anii 1990 şi 2000, când s-a raportat faptul că sunt defecte. Atunci am avut un lucru care… ştiţi bine, când omul este în legătură directă cu conducătorul auto, are tentaţia de a face şi alte prostii. Mai ales când controlezi pe cineva. În această situaţie când noi acum stabilim nişte taxe sau tarife, trebuie inventariate toate utilajele, maşinile mari care transportă în judeţul Mureş şi trebuie stabilită o taxă unică care să fie plătită la începutul anului sau trimestrial, indiferent dacă circulă sau nu circulă pe drumurile publice şi atunci am scăpat de amenajarea locurilor pentru cântare, am amenajat ca să vină şoferul să dea 5 lei pentru cel care măsoară maşina, deci acestea sunt nişte probleme pentru care eu aş recomanda, deci nu zic cum să facem ci recomand să găsim o soluţie pentru a nu fi pus în legătură directă cu banul fiindcă ştim cum este şi am mai păţit-o. Mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Din modestele mele cunoştinţe din domeniul cântăririi maşinilor peste gabarit, peste 40 de tone, în ceea ce priveşte legea este clar că hoţul neprins este negustor cinstit, faptul că ai o maşină în care poţi încărca, cu nerespectarea legii, peste 40 de tone, nu poate să te oblige la plata taxei dar, din păcate, dacă noi solicităm firmelor transportatoare să ne comunice gabaritul şi osiile şi încărcătura … şi am învăţat ceva în aceşti şase ani cu privire la transport ? Nu ni se va comunica niciodată situaţia reală şi în momentul în care mergem undeva în control, foarte bine ştiţi că în maşinile acestea mari există staţii radio şi toată lumea care transportă de exemplu, buşteni rămâne în pădure până noaptea şi noi putem sta pe marginea drumului şi dacă stăm pe drumurile judeţene ei trec pe drumurile comunale şi neamenajate, vezi către Voievodeni, că doar nu mă întrebam de la ce este distrus drumul judeţean de la Voievodeni pe unde nu se poate trece numai cu maşini de teren spre Reghin şi alte asemenea la care au mai făcut referire zâmbind, mai cu glume, adevărul este că noi nu avem un serviciu ca şi Drumurile Naţionale, ar trebui să facem un asemenea serviciu dar nu avem posibilitatea pentru că nu avem posturi pentru a face un astfel de serviciu şi eu de şase ani ştiu că ne zbatem cu această problemă şi sunt unii transportatori care acceptă, dar după cinci sau şase maşini la începutul anului declară că plătesc taxe, deci este o situaţie destul de ambiguă şi în ceea ce priveşte legiferarea şi în ce privesc posibilităţile Consiliului Judeţean dar vă promitem că poate reuşim să cumpărăm cântare şi să redistribuim personalul astfel încât să avem mai mute controale. D-le Balogh, aveţi dreptate că nu ar trebui să vânăm maşinile ci ar trebui să existe o legiferare care să oblige transportatorii să contribuie cu anumite fonduri la întreţinerea drumurilor dar din păcate şi aceste fonduri care se colectează la nivel naţional intră în bugetul central al statului român, deci totul are o serie de picioare ca şi caracatiţa şi este greu să te descurci în momentul de faţă într-un an bugetar. Nici în şase ani nu ne descurcăm. D-le Tatar, tot cu transportul?

D-l consilier Tatar Bela: D-na preşedinte, stimaţi consilieri, vreau doar să completez ceva pentru că în mare parte a zis şi colegul şi dvs., noi suntem un judeţ de tranzit, adică nu cu transportatorii noştri judeţeni avem noi mari probleme, ci cu cei care vin. De exemplu cu lemnarii care vin din toate zonele şi de obicei pe direcţia Sebeş-Alba unde transportă şi, aşa cu aţi spus, ei încearcă să evite acele puncte fixe de control şi de măsurare care sunt prevăzute în lege şi atunci folosesc cel de la Voievodeni şi toate drumurile. Unde este afişată de obicei o tablă de gabarit, adică 120 de tone /osie/gabarit maxim şi unde Poliţia este obligată să intervină dar nu prea o face pentru că e în cârdăşie cu transportatorii şi acesta nu este un secret. Cealaltă parte, în afară de transportatori şi locali, dacă adunăm, vedem că fiecare camion are gabaritul lui prevăzut în talon şi aceste date se pot cere de la ARR sau de la RAR pentru că, din fabricaţie, aceste camioane sunt produse pentru a putea căra o anumită cantitate iar supraîncărcarea deja intră în răspunderea conducătorului auto şi nu a firmelor, el răspunde, conform Convenţiei de la Geneva, de toată marfa transportată pe bază de comandă, de aviz sau CNR. Normal, dacă în afara drumurilor naţionale aceşti transportatori folosesc drumurile judeţene cu un gabarit de peste 40 de tone şi câteodată şi peste 50 sau 60 de tone, automat, organele locale, cum este Poliţia şi ARR-ul, ar trebui să ia măsuri pentru a face aceste controale periodice sau permanente şi dacă acest lucru se face timp mai îndelungat, ce să zic, o lună sau două, automat o să avem şi rezultate şi putem face ceva cu drumurile noastre. Dacă încasăm nişte amenzi acestea nu vor acoperi niciodată valoarea drumului sau valoarea pagubei produse de aceste camioane. Puteţi să vă uitaţi la drumul spre Câmpul Cetăţii care a fost făcut, drumul spre Sovata care sunt distruse din această cauză. Pentru rezolvarea acestui lucru e nevoie de implicarea Poliţiei şi a organelor abilitate iar restul gabaritelor…. Că acele maşini care lucrează în judeţul Mureş, pe raza municipiului mai ales, nu sunt atât de multe ca număr ca să influenţeze atât de mult traficul, zilnic au câte o cursă sau două iar restul care tranzitează judeţul Mureş distrug drumurile noastre judeţene, mai ales. Vă mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Am văzut că d-l Mora reţine aceste probleme pe care le scrie repede în laptop şi ATOP-ul va avea un proiect pe transport împreună cu Poliţia: „Eficientizarea şi prinderea celor care circulă cu gabarit depăşit” şi nu ar fi o temă fără importanţă pentru ATOP. Nu vreau să vă provoc. Trecem la vot.

Articolul 1 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 2 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 3 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 4 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 5 se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Mora Akos, Roatiş Cheţan Ana Daniela), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 6 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 7 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 8 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 9 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 10 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 11 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 12 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 13 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 14 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 15 se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Mora Akos, Tiberiu Ferenţ ), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 16 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 17 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 18 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 19 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 20 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 21 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 22 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 23 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 24 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

D-na preşedinte Lokodi: Şi acum, în loc să vă răspund cu numele celui care a înţeles să nu voteze, pun o întrebare d-lui secretar, la care ştiţi să răspundeţi dar vă surprind şi vă întreb, incompatibilitatea unui consilier judeţean pentru a încheia anumite contracte cu instituţiile subordonate Consiliul Județean sau legate de bugetul judeţului există dacă votează bugetul sau chiar dacă nu votează bugetul?

D-l secretar Paul Cosma: Există în orice împrejurare şi dacă votează şi dacă nu votează.

D-na preşedinte Lokodi: Aşa e. Era un sfat juridic dat de cineva pe degeaba. Faptul că nu a votat bugetul nu îl absolvă de răspundere şi de incompatibilitate şi să încheiem subiectul.

7. Proiect de hotărâre pentru modificarea HCJ nr.96/2008 privind aprobarea co-finanţării proiectului de extindere şi dotare a Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Brâncoveneşti prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul de intervenţie 3.2-Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale

D-na preşedinte Lokodi: Mulţumesc frumos, d-lor directori, ştiu că nu vă ajunge bugetul dar să ştiţi că veţi avea şi mai puţin până la sfârşitul anului. Aşa că puteţi merge liniştiţi acasă şi aveţi grijă de bani.

Proiectul de hotărâre a fost avizat de Comisia tehnică, de cea juridică, de servicii publice, de amenajarea teritoriului şi de cea social-culturală. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Supun la vot.

Articolul I se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Pokorny Ştefan), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

D-na preşedinte Lokodi: Se abţine d-l consilier Pokorny şi crede acelaşi lucru. Nu e nici o problemă. Tot vei răspunde şi încă de două ori.

Articolul II se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Pokorny Vasile Ştefan Roatiş Cheţan Ana, Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul III se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 2 nu au votat ( Kakasi Alexandru, Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

D-na preşedinte Lokodi: Faptul că nu votaţi nu vă exclude de răspundere.

8. Proiect de hotărâre privind încheierea unui Protocol de colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în vederea asigurării bunei desfăşurări a procedurii de reevaluare a persoanelor adulte cu handicap

D-na preşedinte Lokodi: După ce se va analiza fiecare persoană în parte vom vedea dacă e nevoie de internarea fiecăruia sau nu. De acum înainte fiecare persoană care va fi internată trece prin faţa unei comisii, ca şi la copii. Şi acest proiect de hotărâre a fost avizat în mod favorabil de toate comisiile de specialitate.

Articolul 1 se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 2 se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 3 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Proiect de hotărâre privind aprobarea cooperării între Consiliul Judeţean Mureş şi Asociaţia de GO SHUSAKU din Tîrgu Mureş, în vederea organizării celei de-a patra ediţii a Concursului Internaţional de GO „Cupa Shusaku 2011”

D-na preşedinte Lokodi: Mie îmi pare rău, domnilor, că în fiecare an venim cu un proiect de hotărâre pentru acest eveniment sportiv internaţional dar, din păcate, perioada în care se organizează acest concurs nu intră în perioada de evaluare şi aprobare a proiectelor. Anul acesta au venit cu rugămintea că va veni inclusiv din partea Ambasadei Chinei. Dacă nu doriţi să sprijiniţi această activitate, votaţi în aşa fel. Ulterior, ei nu mai pot depune proiect, adică după 15 martie, pentru că nu au cum să deconteze cheltuielile pe care le au cu organizarea evenimentului. Nu ştiu cum să facem, sau schimbăm metodologia şi aprobăm de două ori pe an proiecte culturale dar, după mine, dvs. nu veţi face altceva decât să evaluaţi proiecte şi de aceea am spus să le facem doar o dată pe an şi de aceea am recurs la acea metodă să avem o sumă rezervă care o putem folosi la sprijinirea unor asemenea urgenţe. 7000 de lei s-au cerut. Este cineva împotrivă să aprobăm hotărârea?

D-l consilier Mora: E vorba de principiu. Îmi pare rău dar indiferent de sumă noi avem cele patru comisii şi ori mutăm intervalul în care putem primi proiecte în funcţie de Go Shusaku pentru că altfel se creează precedentul şi peste o săptămână pot veni şi eu cu cineva să finanţăm sau să vină şi un alt consilier cu altcineva pentru ca să îl finanţăm şi tot pe uşa din dos. Este o chestiune de principiu, de respectat şi nimeni nu are nimic împotriva lui Go Shusaku.

D-na preşedinte Lokodi: Ştiţi că sunt pentru principii dar mai sunt şi pentru a sprijini anumite iniţiative care aduc în judeţ în jur de 1000 de oameni. Apoi 7000 de lei faţă de acest eveniment… Şi eu sunt principială şi ştiţi foarte bine. Votăm.

Articolul 1 se aprobă cu 21 voturi „pentru”, 1 vot „împotrivă” ( Vasile Boloş), 6 abţineri (Ionela Ciotlăuş, Tiberiu Ferenţ , Mihaela Kardos, Teofil Moldovan, Mora Akos, Tatar Bela), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 2 se aprobă cu 21 voturi „pentru”, 1 vot „împotrivă” ( Vasile Boloş), 6 abţineri (Ionela Ciotlăuş, Tiberiu Ferenţ , Mihaela Kardos, Moldovan Teofil, Mora Akos, Tatar Bela), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 3 se aprobă cu 20 voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă” (Vasile Boloş, Magyarosi Erzsebet), 6 abţineri ( Ionela Ciotlăuş, Tiberiu Ferenţ , Mihaela Kardos, Moldovan Teofil, Mora Akos, Tatar Bela), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 20 voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă” (Vasile Boloş, Magyarosi Erzsebet), 6 abţineri ( Ionela Ciotlăuş, Tiberiu Ferenţ , Mihaela Kardos, Moldovan Teofil, Mora Akos, Tatar Bela), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

9. Proiect de hotărâre pentru modificarea HCJ nr.142/2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei aferente lucrărilor rămase de executat „Restaurare clădire, secţia de artă şi Galeria Ion Vlasiu”

D-na preşedinte Lokodi: Şi acest proiect de hotărâre a fost discutat în toate comisiile şi toată lumea a dat aviz favorabil. Doreşte cineva să ia cuvântul?

Articolul 1 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 abţinere (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 2 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 abţinere (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 abţinere (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

D-na preşedinte Lokodi: La prezentarea raportului am uitat să spun că an de an reparăm această clădire de câteva sute de ani şi reuşim să o aducem într-o stare fizică excelentă pentru vechimea pe care o are.

10. Proiect de hotărâre privind aprobarea Avizelor date de Comisia de amenajarea teritoriului şi urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Şi acest proiect de hotărâre a fost avizat de comisiile de specialitate Doreşte cineva să ia cuvântul?

Articolul 1 se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 2 se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Articolul 3 se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 vot împotrivă ( Tatar Bela ), 7 absenţi (Ban Moise, Doru Borşan, Aurel Mircea Pop, Marius Ciprian Popa, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Szalkay Iosif Carol).

D-na preşedinte Lokodi: Doamnelor şi domnilor consilier, la Diverse doreşte cineva să ia cuvântul?

D-l consilier Mora: D-na preşedinte, la ultima întâlnire avută pe acea comisie formată din cele patru partide pentru Aeroport, parcă în luna decembrie, şi atunci am decis că a doua zi semnăm contractul cu Wizz Air-ul. Vă rog să ne informaţi ce s-a mai întâmplat de atunci.

D-na preşedinte Lokodi: Este în curs şi urma să primesc ieri dar nu am primit încă, este bine, dar până ce nu am actul în faţă… este în pregătire. Domnilor eu nu pot faţă de un agent economic să fac nişte declaraţii până ce nu ştiu. În momentul în care voi vedea contractul şi condiţiile, vom analiza cu toată lumea şi atunci spunem DA sau NU.

Vă mulţumesc doamnelor şi domnilor consilieri.

Lucrările şedinţei se încheie la orele 15.32.

Întocmit: consilier Monica Curticăpean

consilier Andreea Iepan

PREŞEDINTE SECRETAR

Lokodi Edita Emöke Aurelian-Paul Cosma

Văzut: şef serviciu: Delia Belean

Director : Viorel Iosib