ROMANIA Nr. 1273/26.I.2011

JUDETUL MURES Dosar: IV

CONSILIUL JUDEŢEAN

PROCES-VERBAL

al şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean

din data de 11 ianuarie 2011

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare de şedinţe şi au fost conduse de doamna preşedinte Lokodi Edita Emőke.

Ordinea de zi a fost stabilită prin dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean nr 2 din 6 ianuarie 2011 şi a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber”, „ Zi de Zi” şi „Nepujság”.

Din cei 35 de membrii ai consiliului judeţean au lipsit domnii consilieri Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo.

Au fost invitaţi să participe:

· dl. Marius Paşcan - prefectul judeţului Mureş

· dl. Oană Teodor - trezorier- şef, Trezoreria Tîrgu Mureş

· dna Konrad Judith - manager-director, Spitalul Clinic Judeţean Mureş

· dl. Domokos Attila - director financiar-contabil, Spitalul Clinic Judeţean Mures

· dl. Szasz Ioan - director medical, Spitalul Municipal Gh.Marinescu Târnăveni

· dna. Ana Moldovan - director financiar-contabil, Spitalul Municipal Gh.Marinescu Târnăveni

Dna preşedinte Lokodi: Bună ziua doamnelor şi domnilor, aş dori să aflu dacă suntem statutari? Bine, vă mulţumesc frumos. Doamnelor şi domnilor, aş dori să salut prezenţa domnului subprefect Barczi, a invitaţiilor noştri, directori de la instituţiile noastre subordonate, prezenţa presei şi a dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, să vă urez pe 2011 un An Nou Fericit! Sper să avem o activitate bogată şi de succes, aşa cum începe anul 2011, deja se preconizează că vom avea foarte multe probleme în care va trebui să luăm decizii şi să ne aplecăm asupra proiectelor noastre europene. Astăzi, în cadrul unei şedinţe operative de început de an, am făcut o analiză şi domnul director Băţagă de la direcţia cu proiectele europene, făcând un calcul în mare şi nu minuţios, a informat colectivul executivului că avem proiecte europene în număr de 11 proiecte în valoare de 220 de milioane de euro. Aceste proiecte, anul acesta vor intra în execuţie. Trebuie să vă spun că avem foarte multe probleme. Faţă de importanţa proiectelor, faţă de atenţia mare pe care trebuie să o aibă colegii mei care lucrează în Unităţile de Implementare, avem probleme deosebite. Suntem la început de drum, nu avem cu cine să ne consultăm nici la nivelul altor judeţe pentru că toate proiectele acum au intrat în implementare. Avem multe contestaţii din partea constructorilor, avem foarte multe firme care vin la fiecare licitaţie, timpul, care este inamicul nostru numărul 1 din păcate curge, pentru că noi avem un termen, 2013, până la care va trebui să implementăm aceste proiecte şi orice contestaţie care se depune în această mare luptă a constructorilor, a firmelor de consultanţă, care vin pentru a ne da consultanţă tehnică şi consultanţă economică, deci lupta aceasta mare pe noi ne împiedică în implementarea proiectelor. Anul acesta, în bugetul consiliului judeţean va trebui să asigurăm fondurile necesare cofinanţărilor care nu sunt sume mici, va trebui de asemenea să prevedem sume pentru orice eventualitate de a ajuta derularea proiectelor în cazul în care cel care execută proiectul, fie că este unitate administrativă sau, în cazul nostru, la proiectul mare de apă care este de peste 110 milioane de euro şi la care vom încheia contractul de finanţare anul acesta pentru că în ultima săptămână a lunii decembrie proiectul a fost depus la Bruxelles şi deja am primit undă verde pentru a începe licitaţiile la execuţie. În acest caz, Aquaservul, societatea pe acţiuni este cea care trebuie să implementeze proiectul dar, normal, cu ajutorul consiliului judeţean şi a tuturor consiliilor locale care vor fi beneficiarii acestui proiect şi, aşa cum am spus, va trebui să asigurăm fondurile necesare în sprijinul implementării proiectului, ca să nu ne blocăm. Aşa că, domnilor, vom avea un an plin, în 25 ianuarie vom avea şedinţa ordinară, la care vom pregăti strategia judeţului pe anul 2011. Şedinţa se va ţine în 25 pentru că pe data de 27 voi fi plecată la şedinţa Comitetului Regiunilor şi nu se cuvine ca delegatul României să lipsească la prima şedinţă. Vă rog să faceţi tot ce vă stă în putinţă să fiţi prezenţi ca să putem să lucrăm, fiind vorba de bugetul judeţului. Va fi vorba tocmai de a asigura fondurile necesare funcţionării instituţiilor judeţene, a asigura fondurile necesare proiectelor europene, a finaliza acele investiţii care sunt pornite şi a le discuta , în afara de asigurarea funcţionării instituţiilor noastre, pe viitor la ce ne angajăm în acest interval de timp până la alegerile din 2012. Normal, noi avem o strategie mai lungă, proiectele pe care le aprobăm anul acesta nu se vor termina în 2013, vor avea încă o derulare şi până în 2014. Unele proiecte pornite acum, la care abia le facem studii de fezabilitate, vor intra ulterior în implementare, deci în acest sens am cerut astăzi domnului director Băţagă, aşa cum domnul consilier Boloş Vasile a cerut la şedinţa trecută să prezentăm o astfel de strategie, să venim cu răspuns. Normal că dumneavoastră în parte veţi aproba strategia pe anul 2011. Această şedinţă extraordinară a fost necesară pentru că suntem la început de an şi aprobăm bugetele şi pentru ca bugetele consiliilor locale să fie aprobate, va trebui astăzi să aprobăm acea cotă de 20% din TVA care este prin lege atributul consiliului judeţean ca să fie împărţit pe proiecte. De asemenea, în ultimele zile al lunii decembrie, pe diferite proiecte în curs care erau în execuţie, acolo unde plăţile puteau să fie onorate, au intrat în bugetul judeţului sume, am primit sume şi pentru Spitalul Judeţean Mureş şi pentru spitalul din Târnăveni şi am primit sume de asemenea pentru drumuri judeţene, deci primul punct de pe ordinea de zi este să luaţi act de această dispoziţie a preşedintelui şi să votăm rectificarea bugetului pe anul 2010, după aceea urmează proiectul privind repartizarea sumelor pe unităţi administrative şi apoi avem un proiect în pregătire pe care urmează să îl discutăm. Dar înainte de a intra în ordinea de zi, domnilor şi doamnelor consilieri, va trebui să votăm procesul-verbal al şedinţei ordinare a consiliului judeţean din data de 16 decembrie. Vă consult dacă sunteţi pentru acest proces-verbal, dacă aţi reuşit să îl consultaţi. La mine nu funcţionează monitorul dar putem să votăm. Deci trecem la votarea procesului-verbal al şedinţei din data de 16 decembrie, cine este pentru?

Procesul verbal al şedinţei din data de 16 decembrie 2010 se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente)

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Trecem mai departe. Aş dori să supun la vot ordinea de zi anunţată pentru astăzi, cu cele trei proiecte de hotărâri. Cine este pentru?

Ordinea de zi se aprobă cu 31 de voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Maşca Aurelia), 1 abţinere ( Mora Akos-Daniel), 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente).

D-na preşedinte Lokodi: Imediat, d-le consilier. Este legat de ordinea de zi? Da? Poftiţi d-le Mora.

Domnul consilier Mora: Doamna preşedinte, legat de ordinea de zi, faţă de preambulul pe care l-aţi adăugat acolo, se pot adăuga multe: drumurile, cofinanţarea proiectelor, cele două spitale de care trebuie să avem mai multă atenţie, vis-à-vis de necesarul de finanţare. În acest sens, leg cu subiectul pe care vreau să îl spun şi anume retragerea punctului 3 de pe ordinea de zi şi vă spun şi de ce. La avizul dat de comisia tehnică, în urma implementării acestui sistem pentru energia regenerabilă pentru strada Primăriei nr. 2, în urma implementării sistemului, cheltuielile curente, pe energie, cresc. Deci fac o economie de un miliard două sute de mii lei la gaz şi plătesc mai mult cu patru miliarde şapte sute la energie electrică. În condiţiile astea, eu pe an voi plăti mai mult cu vreo trei miliarde jumătate. Ceea ce înseamnă că trebuie analizat un pic mai bine această propunere şi să vedem dacă chiar merită să plătim mai mult în urma implementării sistemului. Am înţeles ideea că proiectul este pe fonduri naţionale, pe fonduri de mediu…

Doamna preşedinte Lokodi: Numai că termenul de depunere este mâine. Dacă retragem, nu depunem proiectul.

Domnul consilier Mora: Ştiu. Întrebarea este următoarea: dacă facem proiectul, noi cheltuim cu trei miliarde jumătate pe an mai mult în energie decât înainte de a face proiectul.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnul Mora, putem să votăm dacă dorim să depunem un proiect sau nu îl depunem. Termenul de depunere a proiectului, doamna Carmen Pătran, când este? 20 ianuarie. Deci dacă nu votăm acest proiect şi nu ne trebuie, nu îl depunem. Nu este nici o problemă. Este din fondul de mediu, este posibil să se depună la acest concurs de proiecte. Noi doream şi ne gândeam ca judeţul să beneficieze de fonduri de la guvern, de la fondul de mediu, de un proiect pentru o soluţie alternativă. Având în vedere că de la această centrală, a noastră, funcţionează biblioteca, palatul administrativ şi va funcţiona Hotelul Parc, deci trei instituţii mari cu spaţii multe, ne-am gândit să beneficiem dacă acest proiect, poate să fie finanţat, să mai atragem bani aici şi cofinanţarea este de 4 miliarde de lei. Va putea să fie folosită alternativ, ca o supapă, să funcţioneze ba pe energie regenerabilă, geotermală, solară etc., dacă nu, să folosim gazul. Vă las să decideţi domnilor, dar cu calm.

Domnul consilier Mora: Trebuie să discutăm dar pe îndelete, nu vreau să se înţeleagă…

Doamna preşedinte Lokodi: Atunci îl lăsăm pe ordinea de zi şi îl dezbatem. Pentru că dacă îl iau de pe ordinea de zi, nu avem ce discuta. Dacă discutăm şi vă convingeţi că nu ne trebuie, putem să nul votăm, deci lăsăm proiectul pe ordinea de zi. Domnilor, dacă doriţi să luaţi cuvântul, să ridicaţi mâna.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc. Vă urez tuturor La Mulţi Ani! Vă doresc din suflet pentru toţi şi familiilor dumneavoastră. Pe lângă ce aţi spus dumneavoastră, vreau să vă mai spun un lucru. Noi, Administraţia Bazinală de Apă Mureş am demarat o acţiune încă de anul trecut şi am avut întâlniri cu preşedinţii, în prima fază şi apoi am mers la directorii de proiecte pe fonduri structurale şi, în paranteză, vreau să vă spun că şi anul trecut dar, mai ales, anul acesta Administraţia Naţională a Apelor Române şi sincer vă spun, trebuie să le mulţumesc pe această cale domnului director general David Csaba şi domnului ministru Borbely Laszlo că avem de lucru. Anul acesta vom avea chiar mult mai mult decât anul trecut. Închizând paranteza, am demarat deja cu şase consilii judeţene, pentru că noi avem 11 judeţe unde ne desfăşurăm activitatea, un fel de contract cadru cu acel consiliu judeţean şi pe urmă prin intermediul consiliului județean şi cu administraţiile locale care ne interesează şi respectiv primăriile, cu care să facem împreună proiecte şi să finanţăm unele lucrări pe care, sigur, putem să le promovăm împreună. Şi aici mă refer, în primul rând şi vă dau un exemplu, pe POR, unde noi nu avem accesare dar au autorităţile locale şi inclusiv consiliul judeţean. Sigur, sunt lucrări în domeniul nostru, al apelor, dar care sunt în primul rând şi în interesul cetăţenilor acestui judeţ şi respectiv al celorlalte judeţe cu care noi deja am purtat discuţii şi chiar am demarat unele contracte. Nu ştiu dacă aţi reţinut…..

D-na preşedinte Lokodi: Spuneţi vă rog mai departe. Am înţeles că aţi încheiat unele contracte cu consiliile judeţene.

D-l consilier Giurgea: Să ştiţi că este o colaborare teribilă. Colegul Mora Akos, să ştiţi că cei de la Agenţia Naţională a Apelor Române, care sunt vechi, au spus că nu a existat o aşa de bună colaborare între directorul ANAR şi Ministrul Mediului.

D-na preşedinte Lokodi: Deci, întrebarea mea este: acest contract ce înseamnă ca fonduri din partea consiliul judeţean pentru că mă gândesc că nu doriţi numai un acord în principiu şi atunci vă rog frumos ca, în mod oficial, în scris să avem cât mai repede pentru atunci când vom vota bugetul.

D-l consilier Giurgea: În prima parte nici celelalte judeţe nu au alocat bani pentru aceste acţiuni dar în decursul anului, noi avem foarte mulţi bani pe mediu şi pe POS Mediu. În prima fază, colaborarea cu unităţile administrativ-teritoriale şi cu consiliul judeţean este mai mult o legătură cu dânşii.

D-na preşedinte Lokodi: Ca să vă ajutăm la obţinerea actelor şi avizelor, nu e nici o problemă.

D-l consilier Giurgea: E vorba şi de interes pentru că, de exemplu, mult mai bine ştie autoritatea judeţeană şi cea locală ce necesităţi are şi atunci într-o formă asociativă cu autorităţile judeţene şi locale noi putem accesa şi fonduri pe POR pentru că fără dvs. noi nu putem.

D-na preşedinte Lokodi: Dle consilier Giurgea, ştiţi foarte bine că întotdeauna am fost alături de acele instituţii care doreau să atragă bani europeni, am dorit întotdeauna să sprijinim acele proiecte chiar şi cu hotărâri de consiliu judeţean.

D-l consilier Giurgea: Acum D-l Mora şi D-l Poruţiu să ştiţi că lucrurile sunt foarte serioase şi îmi pare rău că luaţi în derâdere o apreciere a unui director al Administraţiei bazinale care este colegul vostru şi care se întinde pe 11 judeţe şi faceţi „mişto” pe o afirmaţie foarte corectă şi pertinentă pentru că există o colaborare cum nu a existat niciodată între directorul ANAR şi ministrul mediului. Este cel puţin josnic. Şi Mişu Poruţiu şi tu ( Akos Mora) să luaţi în derâdere afirmaţia unui director de administraţie bazinală şi mai e şi coleg de-al vostru, consilier judeţean şi e mai bătrân ca voi şi în consiliu şi ca vârstă. Mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Acum dacă e să aplicăm Regulamentul trebuia să vă opresc. Eu am o propunere pentru anul 2011. Haideţi ca noi doi să ne propunem să nu ne mai enervăm. Indiferent se ce întâmplă, ce vorbesc colegii, e dreptul şi opinia lor.

D-l consilier Mihai Poruţiu: D-na preşedinte, acum, nu aş vrea să vorbească nici despre moralitatea noastră şi nici despre bunul simţ, nimeni. Noi am aplica un simplu principiu latin care spunea: „Ridendo castigat mores” adică „Râzând îndreptăm moravurile”. Deci, să nu se facă nimeni lecţii de moralitate în public, pentru că ni le facem noi acasă şi fiecare să îşi vadă de activitatea lui.

D-l consilier Mora: D-na preşedinte, vreau doar să vă spun, procedural, şi vreau să vă spun că rugămintea mea este ca orice discuţie să fie la subiect. Pentru că dacă suntem înainte de ordinea de zi luăm cuvântul procedural, orice alte discuţii pentru că acest lucru îl discutam cu dl Poruţiu, orice alte discuţii merge la partea de diverse, d-na preşedinte. Asta este rugămintea noastră anume să încercăm să ne respectăm. La punctul 1, discutăm punctul 1, la punctul 2, discutăm punctul 2, la punctul 3 discutăm punctul 3, iar la diverse discutăm şi de Apele Române şi de ATOP şi de altele. Mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Mulţumesc şi eu. Trecem la punctul 1 de pe ordinea de zi.

1. Proiect de hotărâre pentru validarea Dispoziţiei nr.403 din 30 decembrie 2010 privind rectificarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2010

D-na preşedinte Lokodi: Este vorba de modificarea bugetului la Spitalul Clinic Judeţean şi la Spitalul GH. Marinescu din Târnăveni. Acest proiect de hotărâre a fost discutat de toate comisiile de specialitate şi a fost avizat fără obiecţiuni. Dacă nu aveţi întrebări, supun la vot.

Art. 1 se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente).

Art. 2 se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente).

Art. se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente).

2. Proiect de hotărâre privind repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală pe 2011

D-na preşedinte Lokodi: Este vorba despre repartizarea sumelor pe unități administrativ-teritoriale, a sumelor pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală pe anul 2011. Comisia de servicii publice a votat cu patru voturi „pentru” şi o abținere a d-lui consilier Bândea care solicită suplimentarea sumei pentru Primăria Apold. Comisia tehnico-economică, cea juridică, social-culturală şi cea de amenajare a teritoriului au avizat fără obiecţiuni. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Art. 1 se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 2 abţineri ( Eugen Bândea şi Mihai Poruţiu), 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente).

Art. 2 se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 2 abţineri ( Eugen Bândea şi Mihai Poruţiu), 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 2 abţineri ( Eugen Bândea şi Mihai Poruţiu), 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente).

3. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate cu indicatorii tehnico-economici aferenţi lucrării „Instalarea unui sistem de încălzire, care utilizează energie regenerabilă, la spaţiul administrativ din municipiul Tîrgu Mureş, str. Primăriei nr.2”

D-na preşedinte Lokodi: Dacă îmi daţi voie, domnilor consilieri, să ascultăm argumentele d-lui proiectant. Vă rog să veniţi la microfon şi să ne arătaţi de ce s-a ajuns la aceşti parametri ai studiului de fezabilitate. Vă rog să accentuaţi şi acele cerinţe care erau trecute în caietul pentru pregătirea proiectului, caiet care a fost elaborat de Ministerul Mediului.

D-l proiectant Bors Istvan: Tema de proiectare, având în vedere programul de finanţare care a fost lansat avea un subiect simplu şi anume înlocuirea surselor actuale de încălzire, în cazul nostru, gazul, cu alte surse regenerabile. În situaţia de faţă, ceea ce se puncta în metodologie ca surse regenerabile erau: biomasă, geotermal, energie solară şi alte categorii de energie. Cred că este evident că în situaţia de faţă de biomasă nu se putea discuta, singurele variante rămase în discuţie erau: geotermala, respectiv alte surse de energie, aşa cum am şi propus.

Din punct de vedere tehnic am propus două soluţii posibile şi amândouă cu pompe de căldură combinate cu panouri solare. În prima variantă pompe de căldură pe energie geotermală, care presupune un număr de foraje în spaţiul disponibil din jurul Hotelului PARC şi, a doua variantă, cu pompe de căldură care extrag energia din aer. Problema este în felul următor: pompele de căldură au o anumită eficienţă energetică în sensul că la 1 KW /oră energie consumată, se extrage din mediu până la 4,5 sau 4,6 KW/oră energie termică. În această situaţie, dacă comparăm kw/oră economisiţi pe gaz cu kw/oră consumaţi pe energie electrică în noua variantă, la preţurile actuale de gaz şi energie electrică, investiţia arată nerentabilă. La un raport între energia electrică şi gaz este de aproximativ 4,85 care este raportul actual din România. Pentru analiză am calculat la raportul dintre KW/oră electricitate şi gaz la preţurile din alte ţări din Uniunea Europeană unde raportul este de 2,5 şi unde investiţia devine rentabilă şi se amortizează în aproximativ 10 ani. Aceasta este situaţia din punct de vedere strict economic pe care o arată cifrele pe moment. Un alt aspect rămâne ideea de utilizare a unor energii regenerabile cu reducerea emisiilor de dioxid de carbon, protejarea mediului şi aşa mai departe. Deci acest aspect se mai poate lua în considerare. Aceasta ar fi situaţia mare şi nu vreau să intru în detaliu între cele două variante propuse, problema este rentabilitatea pe moment al acestei investiţii. Un singur aspect aş mai menţiona, în punctajul din metodologie, pentru a se obţine finanţarea respectivă există diferite puncte acordate pentru vedea ce se introduce în proiect. Pe partea de finanţare, dacă se aprobă în procent de 90% de la Ministerul Mediului, aşa cum este cazul nostru, nu primim nici un punct, indicatorii economici în situaţia actuală sunt de 0 puncte şi înlocuim, ca şi sursă actuală, gazul, care iarăşi este un punctaj mai prost, din păcate şi singura poziţia unde putem obţine 20 de puncte este geotermalul, deci, acesta a fost criteriul pentru care am propus această variantă, ca proiectant. Deci, aceasta este situaţia. Sunt două aspecte. Unul de a obţine finanţarea respectivă şi al doilea aspect este partea de eficienţă economică care este legată de cifre.

D-na preşedinte Lokodi: Acum ar trebui să avem o posibilitate să vedem anul viitor care va fi preţul gazului pentru că dacă acum nu votăm proiectul poate că peste un an vom regreta. Deci, cifrele macroeconomice previzibile pe următorii 5 ani ar trebui să le avem în vedere în momentul în care dorim să accesăm acest proiect pentru că încă nu ştim dacă va fi finanţat, deci depunem sau nu acest proiect la Ministerul Mediului. Domnilor consilieri, nu mai zic nimic pentru că nu sunt specialistă. Dau cuvântul domnilor consilieri Mora, Borşan şi Poruţiu.

D-l consilier Mora: D-na preşedinte, vreau să fiu foarte bine înţeles. Sunt printre primii care votez cu două mâini orice proiect care înseamnă să aducă bani în judeţul Mureş, fără nici un fel de discuţie şi să nu mă înţeleagă cineva greşit. În schimb, după discuţiile cu d-l proiectant, toate cifrele arată în final, foarte simplu: deci, după ce fac investiţia, care teoretic este evaluată la 4.200.000 sau la cât este evaluată, trebui să pui 10% cofinanţare şi mai cheltui 4 miliarde din sursele proprii ale judeţului dar după ce termini investiţia şi tragi linie ai un sistem nou care funcţionează şi care, faţă de sistemul iniţial, face economie de 121.000 lei pe an la gaz, deci face o economie de 1/3 la gazul consumat, în schimb se cheltuiesc mult mai multă energie electrică datorită pompelor de căldură care funcţionează şi care trebuie să învârtă agentul termic din pământ. Creşterea de energie electrică este de 4.700.000.000 lei, rotund. Deci, cu alte cuvinte, cheltui cu 4,7 miliarde mai mult şi economiseşti cu 127. Balanţa este că pe an cheltuiesc mai mult cu 3,5 miliarde pe an faţă de varianta iniţială când nu am acest sistem regenerabil. Ca să fie pe zero balanţa între ce cheltui mai mult pe energie electrică şi ce economisesc la gaz, acesta ar trebui să crească de 3 ori, ceea ce eu nu văd ca în viitorul apropiat să crească gazul de trei ori faţă de preţul de azi. Deci, dacă vrem să dăm drumul la această chestiune trebuie să ştim că vom scoate din bugetul consiliului, anual, cu 3,5 miliarde de lei mai mult decât în acest moment. Dacă ne asumăm această decizie de cheltuire în plus a banilor, haideţi să votăm „pentru” dar trebuie să ştim că vom cheltui mai mulţi bani. În condiţiile preambulului pe care l-aţi făcut înainte de şedinţă, d-na președinte, cu toate cheltuielile care sunt pentru cofinanţările proiectelor pe apă, pe groapa de gunoi, pe parc, pe toate proiectele pe care le avem, plus drumurile şi plus spitalele, înseamnă că avem nevoie de fiecare leuţ. Întrebarea mea este: mergem înainte ca să cheltuim mai mulţi bani cu acest sistem sau îl lăsam aşa cum este ? şi în viitorul apropiat se poate face altceva. Cele două centrale care au o vechime de peste 20 de ani…

D-na preşedinte Lokodi: Sunt refăcute amândouă.

D-l consilier Mora: Din 1995 am înţeles.

D-na preşedinte Lokodi: Cea din clădirea noastră.

D-l consilier Mora: Nu, cele două centrale care în total fac vreo 700 şi ceva de KW şi care sunt din 1995 nu au fost renovate.

D-na preşedinte Lokodi: Deci vechimea centralelor chiar nu o cunosc. Se poate.

D-l consilier Mora: E posibil să fie o soluţie mai eficientă să renovez sau să retehnologizez centralele pe gaz pentru că acum sunt sisteme mult mai economicoase pe gaz şi să fie mai eficient să cheltui mai puţin cu energia electrică.

D-na preşedinte Lokodi: Dar mai este o problemă pe care nu o avem în vedere. Problema protecţiei mediului la care nu ne-am gândit. Ce înseamnă cele 3 miliarde de lei care încet, încet, în timp nu vor mai exista, dar ce va însemna protejarea mediului, care acum nu poate fi cuantificat în lei, prin scăderea emanaţiilor reziduurilor rezultate în urma arderii gazului.

D-l consilier Mora: D-na preşedinte, pentru ca să împăcăm şi capra şi varza, am următoarea propunere, având în vedere că sunt mai multe date tehnice pe care nimeni nu ni le-a putut pune pe masă că noi azi, la ora 12, am discutat prima oară această chestiune şi la ora 13 am intrat în plen. Am cerut o analiză serioasă vis-a-vis de ce ar însemna în bani cele două centrale modernizate, care înseamnă şi emisii de dioxid de carbon mult mai puţine decât în formula actuală, deci sunt nişte date care ne lipsesc în acest moment. Dacă dvs. doriţi, putem să votăm acest proiect, să mergem cu el şi să îl depunem şi între timp se adună şi celelalte informaţii şi putem decide ulterior să îl retragem de la finanţare pentru ca să nu ratăm acest tren. Dar ca eficienţă, vă spun că nu merită pentru că în final plătesc mai mulţi bani decât înainte.

D-l consilier Doru Borşan: D-na preşedinte şi stimaţi colegi, în domeniul energiei regenerabile sunt astăzi, cel puţin trei sau patru alte soluţii pe care le-am putea folosi. Eu consider că acest milion oricum trebuie luat iar cu un milion de euro la care noi participăm cu încă 10% putem, la un calcul scurt, să utilăm toate instituţiile sau toate instituţiile colaboratoare ale Consiliului Judeţean şi anume: biblioteca, casele de bătrâni, casele de copii, tot ceea ce avem în judeţ dar cu altă soluţie, şi anume e vorba de panourile solare cu pompe de căldură şi eu tocmai am participat la o licitaţie undeva în ţară, la o primărie, pe un milion de euro care a utilat cu o astfel de tehnologie 28 de instituţii, şcoli, grădiniţe, şi aşa mai departe. Acum sigur că trebuie să eliminăm noxele şi tot ceea ce înseamnă mediu să ne aliniem la Comunitatea Europeană dar, încă o dată vă spun, cred că se pot găsi alte soluţii, dle proiectant şi poate cea mai bună soluţie ar fi şi cred că vor mai fi peste vreo trei luni o altă campanie de proiecte de acest gen şi cu siguranţă vor fi pentru că încă suntem la început şi e doar a doua etapă de promovare a acestor proiecte şi vor mai fi cel puţin încă trei etape anul acesta, părerea mea. Ar trebui să ne pregătim să abordăm cea mai bună soluţie pentru că trebuie să fim şi economi şi să avem şi de câștigat şi să eliminăm şi noxele. La nivelul acelor puncte: 20, 5, 17, d-le coleg este doar o chestiune, ministrul mediului este ministru nostru până la urmă şi nu cred că se uită la 5 puncte în plus sau în minus pentru că vrea binele judeţului şi al acestui oraş. Mulțumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Mi-am propus să nu mai fac glume.

D-l consilier Mihai Poruţiu: D-na preşedinte, stimaţi colegi, argumentele auzite aici sunt toate foarte corecte şi foarte bune. Până la urmă d-l coleg Mora a ridicat o problemă pe care aş fi ridicat-o şi eu şi am vrut să vă întreb dacă nu va denota o lipsă de seriozitate faptul că depunem un proiect şi apoi îl retragem? Asta era întrebarea mea. Atunci, eu sunt de părere că ar trebui să mergem înainte şi să aprobăm exact în condiţiile pe care le spunea la sfârşit colegul Mora, adică să putem face ulterior o analiză. Eu cred, personal, că trend-ul va da dreptate d-lui proiectant peste 10 ani, pentru că vrând-nevrând mergem în această direcţie a scăderii noxelor, acum sigur că rămâne un calcul care până la urmă nouă ne este aproape imposibil de cuantificat. Ce înseamnă 100 mii lei sau de euro contrabalans cu un mediu mai curat. Şi asta la un moment dat va fi probabil un calcul de eficienţă energetică la care omenirea va renunţa la un moment dat preferând să plătească chiar dacă suntem ineficienți astăzi, pentru că tehnologiile evoluează de asemenea manieră şi în domeniul protecţiei mediului încât nişte panouri solare care acum cinci ani nu erau eficiente azi costă de 10 ori mai puţin şi sunt mult mai eficiente şi chiar rentabile. Eu propun să votăm acest proiect sub rezerva unei analize serioase şi în cazul în care considerăm că trebuie retras, îl retragem dacă nu cumva dăm dovadă de neseriozitate pentru că atunci ar fi o chestie destul de urâtă asupra Consiliului Județean.

D-l consilier Havrileţ: Stimată d-na preşedinte, stimaţi colegi, eu consider că în Studiul de fezabilitate s-a trecut o variantă care va fi greu de realizat, aceea cu 20 de puncte, respectiv energia geotermală. Studiul de fezabilitate nu are un studiu geo care să ne spună că la 300 de metri găsim apă caldă sau o temperatură suficientă care să încălzească cât dorim noi şi ar putea să ne ducă să săpăm până la 700 de metri, ori la 700 sau 800 de metri, din experienţa existentă în judeţul nostru abia acolo s-a găsit zonă geotermală propice pentru pompele de căldură. Tîrgu Mureş şi zona Primăriei se află pe o pungă de gaz care se exploatează prin sonde forate oblic de pe dealurile înconjurătoare. Este puţin probabil ca GAZ-ul să ne dea acceptul pentru a fora 18 sonde, deci, şi din punct de vedere tehnic este foarte greu să amenajezi utilajele pentru ca 18 sonde să sape. Nu ştiu dacă aţi văzut astfel de sonde, în câmp deschis ele solicită o suprafaţă mare pentru amplasament şi pentru săpătură. La ce distanţă vor fi aceste 18 sonde? Pentru că şi ele trebuie să aibă o anumită distanţă între ele pentru că se pot surpa. Deci, distanţa acesta dintre cele 18 sonde ar putea depăşi terenul pe care-l avem. O să câştigăm un proiect care nu se va realiza după ce vom obţine eventualele avize negative ale ROMGAZ, în special. Poate că ar fi fost bine să existe şi o a treia soluţie, să folosim panouri fotovoltaice şi energia eoliană pentru că sunt sisteme şi vorbim de soluţiile caselor tip „pasiv” care folosesc nişte elice, nu sub forma celor știute de noi, ci sub forma unor cilindri care nu se văd pe acoperiș. Eu nu cred că ROMGAZ-ul va da acordul să se sape deasupra unei pungi de gaz nici până la 300 de metri.

D-na preşedinte Lokodi: D-lor consilieri, vorbiţi de seriozitate în acest proiect. Serios mă întreb, că la atâta mă pricep din experienţa dobândită cu ocazia vizitelor chiar în Germania, că energie eoliană se foloseşte numai unde este tot anul vânt. Nu e cazul la noi, nici măcar la Deda, în tot judeţul Mureş nu avem locuri pentru că se foloseşte de obicei la şes nu la munte, unde vântul trece prin zonă fără nici o oprire. Legat de energia voltaică, am fost la o fabrică unde se fac panouri voltaice. Eu nu ştiu să fac o comparaţie ce valoare are un panou pentru că în orice caz este vorba de o sumă considerabilă şi ce ar însemna asta, dar îl întreb pe d-l proiectant, vă rog frumos să faceţi referire la aceste probleme de săpare, mă gândesc la cazul nostru cu aceste sonde care nu sunt la fel cu cele care forează pe câmp şi mă gândesc că sunt nişte sonde mult mai mici. Spuneţi-mi, vă rog frumos, din punct de vedere al tehnicianului ce înseamnă şi cum v-aţi gândit pentru că eu ştiu din experiența colegilor, preşedinţi de consilii județene, că nu trebuie să fie neapărat în pământ decât acea energie care se produce la suprafaţă se bagă în pământ şi se ţine la o temperatură constantă. Nu înseamnă că noi avem aici energie, căldură în pământ pe care o extragem, din contră, este o depozitare în pământ. Dar vă rog frumos să spuneţi dvs.

D-l Bors Istvan: Dacă îmi permiteţi, foarte pe scurt aş vrea să vă spun: ca şi principiu de funcţionare sistemul este unul închis care nu foloseşte apa din sol, ci se introduce apa care primeşte o anumită temperatură acolo şi care se recirculă într-un sistem închis. Mai precis, se scoate apa la 12 -14 grade şi o reintroduc la 7 grade iar diferenţa de temperatură este cantitatea de căldură pe care o extrage pompa din apa respectivă şi pe care o acumulez şi pe circuitele secundare de încălzire obţin apa de până la 50 de grade, deci este un sistem închis şi nu am nimic cu apa din sol, acesta fiind primul aspect. Al doilea aspect legat de foraj, acesta are loc aproximativ cu utilajele care fac studii geotehnice iar gaura de foraj este de aproximativ 10 cm diametru şi unde se introduce o sondă care este un tub în care din fabricaţie sunt introduse toate elementele. În privinţa gazului sunt de acord. Aici rămâne să cerem aviz de la ROMGAZ în această privinţă. Sistemul nu este legat de existenţa apei geotermale iar distanţa între două sonde este minim 8 metri pentru că altfel devin ineficiente din considerente termice. Forajul se execută cu utilaje simple, este vorba de o maşină de mărirea unui camion mediu care are pe ea scula de forare, exact ca o sondare geotehnică, după care sonda vine pe un tambur de cablu de dimensiune mai mare şi se introduce în gaura respectivă. Nu vreau să intru în alte detalii tehnice, aş mai menţiona doar o singură chestiune legată de panourile solare şi de cele fotovoltaice. Aici ne-am lovit de zona monumentelor istorice. Putem monta panouri solare dar numai pe interior, spre curtea interioară dintre cele două clădiri, într-o anumită poziţie, spre sud - sud-vest cum este optim dar ar fi suficient pentru apa caldă menajeră. Din păcate nu am primi avizul să umplem spre exterior acoperişurile cu panouri din cauza zonei de monumente istorice.

D-l consilier Mora: Aş vrea să nu plecăm acasă fără să discutăm toate aspectele. Din toată pleiada de soluţii de energie alternativă, energie verde, că sunt multe, este important şi d-l proiectant a spus la început că doar trei tipuri de energie alternativă sunt finanţabile pe acest fond de mediu, pe schema de la Ministerul Mediului: este biomasa, este cea cu apă termală şi cea cu aer. Din cele trei am putea obţine punctaj maxim numai cu cea geotermală şi atunci nu mai avem de ce să discutăm de alte sisteme de energie eoliene şi numai ştiu ce pentru că nu fac obiectul discuţiei pentru că nu primesc finanţare de la fondul de mediu. Panouri solare sunt prinse în acest proiect la geotermal dar vor duce numai apă caldă la un corp de clădire. În final vreau să adaug următoarea chestiune de care nu ştiam, colegul acum a ridicat problema cu ROMGAZ-ul, adică e posibil ca noi să câştigăm finanţarea şi să te duci să ceri nişte aprobări pe care să nu le obții. Dar ca totuşi să nu dăm cu piciorul acestei şanse, haideţi să o aprobăm şi între timp adunăm restul amănuntelor. Va da ROMGAZ-ul autorizaţie pentru forare? Merită din punct de vedere economic? Pentru că dacă faci un calcul serios nu merită şi la fel şi gazul trebuie să crească cu 3,8 ori, d-na preşedinte, ca să se echilibreze la zero. Mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Sper că toată lumea a primit răspunsuri la întrebările formulate şi vom trece la vot.

Art. 1 se aprobă cu 18 voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă” ( Vasile Boloş şi Radu Mircea), 10 abţineri (Doru Borşan, Cioban Cristian, Vasile Filimon, Nicolae Havrileţ, Moldovan Teofil, Pokorny Vasile, Pop Aurel, Mihai Poruţiu, Seracu Ieronim, Tatar Bela), 3 nu au votat (Eugen Bândea, Ciotlăuş Ionela, Mihaela Kardos), 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente).

Art. 2 se aprobă cu 20 voturi „pentru”, 1 vot „împotrivă” ( Vasile Boloş), 9 abţineri (Cioban Cristian, Vasile Filimon, Nicolae Havrileţ, Moldovan Teofil, Pokorny Vasile, Pop Aurel, Mihai Poruţiu, Seracu Ieronim, Radu Mircea), 3 nu au votat (Eugen Bândea, Ciotlăuş Ionela, Mihaela Kardos), 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente).

Art. 3 se aprobă cu 20 voturi „pentru”, 1 vot „împotrivă” ( Vasile Boloş), 9 abţineri (Cioban Cristian, Vasile Filimon, Nicolae Havrileţ, Moldovan Teofil, Pokorny Vasile, Pop Aurel, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Tatar Bela), 3 nu au votat (Eugen Bândea, Ciotlăuş Ionela, Mihaela Kardos), 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 18 voturi „pentru”, 1 vot „împotrivă” (Vasile Boloş), 11 abţineri (Doru Borşan, Cioban Cristian, Vasile Filimon, Nicolae Havrileţ, Moldovan Teofil, Pokorny Vasile, Pop Aurel, Mihai Poruţiu, Radu Mircea, Seracu Ieronim, Tatar Bela), 3 nu au votat (Eugen Bândea, Ciotlăuş Ionela, Mihaela Kardos), 2 au lipsit ( Ferenţ Tiberiu şi Orban Laszlo Levente).

D-na preşedinte Lokodi: Pentru această hotărâre este nevoie de majoritatea consilierilor prezenţi. Câţi consilieri sunt prezenţi? 30, deci majoritatea este 16. Vă mulţumesc domnilor consilieri. Trecem la diverse.

D-l consilier Giurgea: Mulțumesc, d-na preşedinte, vreau să fac doar o completare şi sunt de acord cu dvs. să fim calmi anul acesta şi sunt de acord şi cu mai tânărul coleg Mora ca să vorbim la ordinea de zi dar vreau să subliniez faptul că eu tocmai la ordinea de zi am vorbit şi vis-a-vis de buget şi vis-a-vis de preambulul pe care dvs. l-aţi făcut, iar oportunitate ca să existe o formulă de asociere în proiectele judeţului Mureş cu Administrația Bazinală de Apă care, vreau să vă mai spun încă o dată va rula şi în acest an foarte mulţi bani fiind dimensionată la 11 judeţe, nu cred că este neinteresant pentru noi, dacă aţi putea face puţină linişte, nu ştiu… nu cred că este neinteresant pentru noi să le discutăm iar eu vreau să vă mai spun un lucru, oficial, în plenul acestei şedinţe că începând de azi eu, personal, nu îl mai consider lider de grup PDL pe Poruţiu şi voi cere colegilor mei şi conducerii politice să alegem un alt lider.

D-na preşedinte Lokodi: Dle Giurgea, vă rog să vă rezolvaţi problemele între dvs. Trebuie să putem pregăti o hotărâre de consiliu judeţean aşa cum şi ceilalţi colegi au făcut, un proiect care să arate că venim în proiectele care privesc judeţul. Toate problemele legate de gestionarea apelor din teritoriul judeţului şi în caz de inundaţii şi în caz de asigurare ca unităţile administrativ-teritoriale să aibă din punct de vedere al mediului o protecţie a populaţiei, a produselor agricole şi ceea ce aţi spus este o temă foarte serioasă şi îmi pare rău că nişte poliţie pe care unii doresc să le dea la alţii, în loc să ne pună să analizăm situaţia în mod serios în favoarea cetăţenilor judeţului Mureş deja intrăm în atmosfera de a-şi face imagine, cine este mai puternic. Domnilor, de ce nu vreţi să daţi un pic de avans unui coleg de-al dvs. care are dublă calitate aici? Şi el face ce trebuie să facă. De acum înainte să faceţi în scris pentru că dacă spuneţi la microfon lumea crede că faceţi capital politic.

D-l consilier Mora: D-na preşedinte, eu încerc să îmi respect fiecare coleg şi cu asta chiar vreau să încerc să închei acest subiect şi nu vreau să discut despre treburi colaterale. Dar marea mea rugăminte este ca să vorbim la subiect pentru că şi eu am zeci sau poate sute de subiecte cu care pot plictisi lumea din sală cu ce am făcut eu în afara Consiliului Judeţean, unde m-am dus, cu cine mă laud, cine mă laudă pe mine, şi aşa mai departe. Rugămintea mea, să discutăm strict despre punctele pe care le avem pe ordinea de zi. Şi dacă tot suntem la diverse nu am uitat că aţi rugat colegii noştri de la UIP-uri să ne facă o trecere în revistă pentru că sunt foarte multe proiecte europene pe care le-am câştigat şi foarte mulţi dintre noi nu ştiu ce se întâmplă. Avem probleme foarte mari cu gestionarea deşeurilor şi vreau să vă spun că la ultima discuţie cu primarii noştri s-au ridicat multe probleme vis-a-vis de costul de gestionare a deşeurilor şi am încercat să le spunem că urmează nişte proiecte, pe care le-am câștigat pe bani europeni, prin care se va rezolva în viitorul apropiat colectarea deşeurilor şi aşa mai departe. Rugămintea noastră este să ne daţi nişte informaţii concrete în ce stadiu suntem pe fiecare proiect european în parte. Cine are răbdarea să stea, să stea, dar eu cred că sunt foarte importante pentru că ele trebuie duse până la capăt. Mulţumesc.

Dna preşedinte Lokodi: D-le Băţagă, acele informări pe care le facem lunar sunt pe site-ul Consiliului Judeţean?

D-l director Băţagă: D-na preşedinte, scopul acelor rapoarte este ca dvs. şi ai dvs. colegi din executivul Consiliului Judeţean să aibă informaţii referitoare la …

D-na preşedinte Lokodi: Dar şi domnii consilieri doresc. Vă rog să punem pe site-ul Consiliului Judeţean toate informările pentru că sunt importante …

D-l director Baţagă: Mai bine le trimitem pe e-mail.

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog ca din anul acesta, acele informaţii lunare cu toate activităţile şi nu numai pe proiecte pentru că facem pe drumuri, pe investiţii, pe funcţionarea sistemului administrativ, absolut toate direcţiile fac informări scrise şi de acum înainte … şi presa se ridică că au dreptul la informaţii, este drept, deci vom face conferinţă de presă pentru presă şi vom prezenta situaţia proiectelor pentru că anul acesta este anul maxim de începere a execuţiei proiectelor şi vă rog să trimiteţi toate aceste informaţii direct domnilor consilieri şi lunar vom face şi conferinţă de presă.

D-l director Baţagă: Toate informaţiile pe fiecare proiect în parte, conform dispoziţiei dvs. din acest moment, în perioada 25-30 ale fiecărei luni le vom comunica pe e-mailul fiecărui consilier judeţean.

D-na preşedinte Lokodi: Bine, vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Vă mulţumesc, ne vedem în 25 ianuarie. Vă mulţumesc.

Întocmit: consilier Monica Curticăpean

PREŞEDINTE SECRETAR

Lokodi Edita Emöke Aurelian-Paul Cosma

Văzut: şef serviciu: Delia Belean

director : Viorel Iosib