ROMÂNIA Nr.10618/12 iunie 2010

JUDEŢUL MUREŞ Dosar: IV C/1

CONSILIUL JUDEŢEAN

PROCES – VERBAL

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean

din data de 27 mai 2010

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare a Consiliului Judeţean Mureş şi au fost conduse de doamna preşedinte Lokodi Edita Emöke.

Ordinea de zi a şedinţei a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber”, „ Zi de Zi” şi „Nepujság”, prin Dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr. 114 din 22 mai 2010.

Au fost prezenţi toţi consilierii judeţeni.

Au fost invitaţi să participe:

· dl. Marius Paşcan, prefectul judeţului Mureş

· dl. Schmidt Lorand, director, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

· dl. Mezei Vasile, director economic, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

· dna Codruta Sava - director, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor

· dna Belean Carmen, contabil-şef, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Mureş

· dl. Runcan Ştefan, director, R.A. AEROPORTUL TRANSILVANIA Tîrgu Mureş

· dna Hang Mărioara, contabil-şef, R.A. AEROPORTUL TRANSILVANIA Tîrgu Mureş

· dna Gusatu Ileana, director Camera Agricolă Judeţeană Mureş

· dl.Cazan Vasile – director, Filarmonica Târgu Mureş

· dl. Naste Vasile, director, Administraţia Palatului Culturii Tîrgu Mureş

· dna Valea Anica – contabil-şef, Administraţia Palatului Culturii Tîrgu Mureş

· dl.Vajda Andras - director, Centrul Judeţean de Promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Mureş

· dna Iosib Maria, contabil-şef, Centrul Judeţean de Promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Mureş

· dna Bădescu Camelia, contabil-şef, Şcoala de Arte şi Meserii Tîrgu Mureş

· dl. Cadariu Gavril, director, Teatrul pentru Copii şi Tineret ARIEL Tîrgu Mureş

· dna Luduşan Leontina, contabil-şef, Teatrul pentru Copii şi Tineret ARIEL”

· dl. Titi Iosif Boantă, director, Ansamblul Artistic Profesionist MUREŞUL Tîrgu Mureş

· dna Silvăşan Elena, contabil-şef, Ansamblul Artistic Profesionist MUREŞUL Tîrgu Mureş

· dl. Soos Zoltan, director, Muzeul Judeţean Mureş

· dna Mihalte Marcela, contabil-şef, Muzeul Judeţean Mureş

· d-na Monica Avram – director, Biblioteca Judeţeană Mureş

· dna Pop Daniela, contabil-şef, Biblioteca Judeţeană Mureş

· dl. Podoabă Virgil – redactor-şef, Revista VATRA

· dl. Kovacs Andras Ferencz – redactor-şef, REVISTA LATO

· dl. Nagy Petroniu Tiberiu Vasile – director, Direcţia Judeţeană de Pază Mureş

· dl. Balasz Istvan – contabil-şef, Direcţia Judeţeană de Pază Mureş

· dna Grec Claudia, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.1 Tîrgu Mureş

· dna Pescari Tatiana, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.2 Tîrgu Mureş

· dna Kalman Eva, contabil-şef, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.2 Tîrgu Mureş

· dl. Sabău Ştefan, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr.3 - Reghin

· dna Molnar Viorica, contabil-şef, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr.3 – Reghin

· dl. Kovacs Robert – şef serviciu SALVAMONT – SALVASPEO

· dl. Nagy Istvan – director S.C. „Parcul Industrial Mureş” S.A.

· directori, şefi servicii şi specialişti din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor

· reprezentanţii mass-media din judeţ

Doamna preşedinte Lokodi: Bună ziua, doamnelor şi domnilor. Permiteţi-mi să salut invitaţii la această şedinţă, domnii consilieri şi mass-media. Avem plăcerea astăzi să avem printre noi şi pe reprezentantul Prefecturii, bună ziua! şi pe domnii deputaţi Ciprian Dobre şi Doru Oprişcan.

Pot începe şedinţa, domnilor consilieri? Măcar trei minute să fie atenţi iar după aceea fiecare să vorbească în cor.

Aşa cum obişnuim, la începutul şedinţei, în mod procedural, supun la vot procesul verbal al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Mureş din data de 29 aprilie 2010. Fiecare dintre dvs. aţi primit prin poşta electronică acest material aşa că vă rog frumos să vă exprimaţi acordul faţă de acest material. Cine este pentru?

Procesul-verbal din data de 29 aprilie 2010 se aprobă în unanimitate.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Înainte de aprobarea ordinii de zi în şedinţă ordinară anunţată prin mass-media, prin formă electronică, trebuie să vă fac o informare. În data de 25 mai 2010, un grup de 15 consilieri judeţeni, membri ai formaţiunilor politice: PD-L şi UDMR au iniţiat un proiect de hotărâre pentru eliberarea din funcţie a vicepreşedintelui Chirteş Ioan Cristian. Motivele solicitării dânşilor sunt prevăzute în art.101, alin. (3) din Legea nr.215/2001, teză care a fost modificată şi care suna în felul următor: „ Eliberarea din funcţii a vicepreşedinţilor Consiliilor Judeţene se face cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora”. Primind această cerere am considerat că trebuie să analizăm cu executivul Consiliului Judeţean dacă pregătim un material în regim de urgenţă sau dacă iniţiatorii acestei cereri sunt de acord ca această problemă să se dezbată într-o şedinţă ordinară, fiind o problemă complexă şi nemaiîntâlnită până în prezent, cel puţin de când sunt preşedintele acestui judeţ. Şi consilierii din partea UDMR- ului, în număr de 9 consilieri, au făcut o precizare în cursul zilei de astăzi. Conform acestei precizări, dânşii nu solicită dezbaterea acestei cereri în regim de urgenţă, ci într-o şedinţă viitoare a Consiliului Județean, în regim ordinar.

De aceea v-am informat astăzi, că se va dezbate această problemă într-o şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean.

Urmează să supun la vot ordinea de zi anunţată în regim normal. Avem pe ordinea de zi 8 proiecte de hotărâre, din care punctele 1 şi 5 cu un cvorum de 2/3, punctele 2,3 şi 4 cu majoritatea consilierilor în funcţie, punctele 6, 7 şi 8 cu majoritatea consilierilor prezenţi iar punctul 9 este o informare.

Cine este pentru ordinea de zi anunţată pentru astăzi?

Ordinea de zi se aprobă în unanimitate.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Trecem la primul punct de pe ordinea de zi.

1. Proiect de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită a unui spaţiu din imobilul ce aparţine domeniului public judeţean situat în Tîrgu Mureş, str. Trebely nr.3

D-na preşedinte Lokodi: Este vorba despre o hotărâre prin care s-a avizat darea în folosinţă gratuită a unui spaţiu din imobilul ce aparţine domeniului public al judeţului, situat în Tîrgu Mureş, str. Trebely.

Acest proiect de hotărâre a fost discutat în Comisia tehnico-economică, în cea de servicii publice, în comisia juridică, în comisia social-culturală şi în cea de amenajarea teritoriului. Toate comisiile a avizat fără obiecţiuni acest proiect de hotărâre. Proiectul de hotărâre conţine trei articole. Este vorba de mutarea bibliotecii care până în prezent a fost în Casa de Cultură Mihai Eminescu, pentru deservirea publicului cititor din acea zonă, în special studenţii. Instituţia noastră, prin hotărârea Consiliului Local Tîrgu Mureş, pentru că această clădire aparţine domeniului public al municipiului Tîrgu Mureş, a fost somată să părăsească sediul în care a funcţionat până acum, iar la somaţie am decis, la nivelul executivului Consiliului Judeţean, să nu mai insistăm să rămânem în acel spaţiu însă dorim să rămânem în acea zonă pentru a putea în continuare să deservim acelaşi public. Ne pare rău că aceasta este înţelegerea faţă de servirea publicului, exclusiv din municipiu precum şi a studenţilor şi tocmai de aceea am găsit înţelegere şi spaţiu la direcţia noastră de protecţie a copilului şi putem muta secţia, singura secţie externă din Tîrgu Mureş a Bibliotecii Judeţene.

Domnilor consilieri, dacă cineva doreşte în legătură cu acest proiect să ia cuvântul. Dacă nu, trecem la vot.

Articolul 1 se aprobă în unanimitate.

Articolul 2 se aprobă în unanimitate.

Articolul 3 se aprobă în unanimitate.

Hotărârea în întregime se aprobă în unanimitate.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Trecem la următorul punct.

2. Proiect de hotărâre privind aprobarea contului de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli al Consiliului Judeţean Mureş şi a situaţiilor financiare anuale, cu anexe, pe anul 2009

D-na preşedinte Lokodi: După analiza făcută de specialiştii, consilieri județeni de la Comisia tehnico-economică, Comisia de servicii publice şi Comisia de urbanism proiectul de hotărâre a fost avizat favorabil de către toate aceste comisii. Vă consult dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

D-l consilier Radu Mircea: D-na preşedinte, d-lor vicepreşedinţi, stimaţi colegi, stimaţi invitaţi, d-lor deputaţi. Aş vrea să cer o explicaţie şi să fiu lămurit la următoarea problemă. Cheltuieli pe unităţi se prezintă astfel: şi mă refer aici la punctul 20, la „drumuri şi poduri” unde în anul 2009 s-a realizat numai 16,15 faţă de 159 de miliarde lei prevăzute la cheltuieli, adică numai 10 milioane şi ceva. Văd nişte explicaţii, dar dacă se pot da unele suplimentare, de ce nu am cheltuit întreaga sumă? Vă mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Da. Este o întrebare pertinentă. Aşa este. Din sumele alocate pentru anul 2009, nu s-a realizat în întregime programul propus şi nu din vina executivului ci datorită procedurilor care trebuiau urmate. În anul trecut, pentru că pe anul 2008 am fost controlaţi de Autoritatea Naţionale a Achiziţiilor Publice şi am fost sancţionaţi cu amendă şi ştiţi foarte bine de 1,7 miliarde lei pentru că, după părerea dânşilor, nu am fi respectat procedura cu achiziţiile publice prin licitaţie electronică şi am fi mers la câteva lucrări pe care le-am considerat de urgenţă şi datorită unor evenimente meteo petrecute şi aici mă gândesc la drumul dinspre Bezid unde a alunecat terenul, drumul de la Chiheru de Jos unde s-a rupt dealul sub un tir, drumul Cerghidului şi am investit bani prin forma licitaţiei, în sensul că am invitat la fiecare lucrare câte trei firme şi am acordat lucrarea firmei care a venit cu preţul cel mai avantajos şi totuşi am fost sancţionaţi pe nedrept, spun eu, aşa că anul acesta şi anul trecut, nu am mai permis nici o altă metodă decât cea de licitaţie electronică. Aceste licitaţii, aşa cum ştiţi foarte bine, datorită unei proaste înţelegeri în economia românească sunt mereu atacate şi reatacate de către alţi constructori şi nu se finalizează timp de jumătate de an o achiziţie publică, motiv pentru care Guvernul se cam trezeşte şi îşi dă seama că trebuie modificată legea, dar noi, între timp am fost aspru sancţionaţi, zic eu, faţă de procedura de a investi banii publici dacă tot i-am avut. Asta este singura motivaţie reală şi nu permit nici o altă modalitate decât cea electronică. Nu doresc să mai plătesc amendă nici eu şi nici colegii mei.

Dacă nu mai aveţi întrebări să trecem la vot.

Articolul 1 se aprobă cu 34 voturi „pentru”, şi o abţinere ( Poruţiu Mihai)

Articolul 2 se aprobă cu 34 voturi „pentru”, şi o abţinere ( Poruţiu Mihai)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 34 voturi „pentru”, şi o abţinere ( Poruţiu Mihai)

3. Proiect de hotărâre privind aprobarea tarifelor pentru serviciile de transport public judeţean de persoane prin curse regulate

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect de hotărâre a fost avizat fără obiecţii de Comisia de servicii publice, de cea tehnico-economică şi de Comisia juridică. Dacă doreşte careva dintre dvs. să ia cuvântul?

D-l consilier Teodor Giurgea: Mulţumesc d-na preşedinte. Sigur, la tarife nu vreau să fac un discurs mai lung pentru că aici sunt şi aspectele legale pe care trebuie să le implementăm, dar vin pentru a zecea oară şi dacă voi mai fi în Consiliul Judeţean încă 10 ani, probabil mai vin încă de 200 de ori să spun că, Consiliul Judeţean nu face absolut nimic pentru a eradica pirateria.

D-na preşedinte Lokodi: Ca să?

D-l consilier Giurgea: Ca să eradicăm pirateria. Şi vă dau şi explicaţii. Nu Consiliul Judeţean trebuie să facă singur acest lucru, ci în echipă cu Poliţia, cu cei de la ARR şi nu de maniera că se anunţă imediat acoliţii, şmecherii care fac piraterie iar operatorii de transport cu 82 de taxe pe care le plătesc anual, sunt în faliment sau în insolvenţă cel puţin 50%, dacă nu 70%. Asta ca să atingem puţin şi punctul care este la ordinea zilei, acela de economie subterană. Se fac fel de fel de artificii pentru ca să se salveze firmele. Rugămintea mea ar fi să facem nişte acţiuni concrete, cu omul de la noi, de la consiliu care a lucrat şi la ARR şi ştie ce face şi cu poliţia împreună. Eu vă aduc o grămadă de poze şi de filme de la o grămadă de operatori care filmează aceşti piraţi şi care din nefericire, şi e aici şi Akos care este preşedintele ATOP-ului, dar am spus-o şi dlui chestor Căbulea de o sută de ori şi am spus-o în particular şi dlui chestor Cotoară şi nu s-a întâmplat nimic. Concret, avem mari probleme, d-na preşedintă, cu transporturile. Eu sunt vicepreşedintele patronatului transportatorilor şi chiar şi preşedintele este aici, Bândea, care poate să vă confirme sau să vă infirme faptul că intră o grămadă de firme în faliment şi nu se mai operează iar piraţii nu vor efectua transporturi pentru că ei merg numai la orele foarte bune şi intră înaintea celor care sunt autorizaţi, iar oamenii vor rămâne pe dinafară, în sensul că nu mai au cu ce veni în oraş. Haideţi să facem un plan comun. Eu sunt dispus şi cunosc meseria asta şi ştiu ce trebuie făcut, poate se alătură şi alţii din acest domeniu şi să facem o acţiune care să ajute operatorii de transport. E o problemă gravă. S-au scos cursele, vreau să vă informez şi pe dvs. pentru că nu ştiţi dar noi am luptat, fiind delegaţi de dvs., eu şi cu Bela, alături de Comisia de numire a traseelor, am introdus cursele de 10 (22.00) obligatorii peste tot, că erau oamenii care terminau la 10 şi nu mai ajungeau acasă. Vă rog să ştiţi că foarte multe nu se mai fac pentru că astăzi nu mai sunt nici călători mulţi şi nu merge un autobuz pentru 3 sau 5 oameni, nici măcar un microbuz. S-au anulat multe curse şi avem o evidenţă aici, în sensul că din 15 curse, să zicem, pe o localitate, au rămas cu 7 să rentabilizeze. E o mare problemă, amintiţi-vă şi termin cu asta, şi dv. eraţi la începutul mandatului de consilieri şi amintiţi-vă când eraţi consilieri şi înainte de anii 90, ce probleme aveam cu transportul local după ce a plecat Titea. Erau localităţi întregi până la Sărmaş izolate pentru că nu era maşină de la Sărmaş la Tîrgu Mureş. Acum sunt prea multe care sunt licitate, dar piraţii rad totul. Cu maşini mici, cu microbuse, vechiul „ Turcu’”, aşa se numeşte, din Crăieşti, are 4 microbuze noi luate în leasing şi plus o maşină mică luate din pirateria din 90. I-a fost luat carnetul 3 luni, s-a spus că i se deschide dosar penal de dl Căbulea pentru că l-a prins în flagrant, luându-i carnetul, dar nu este nici un dosar penal, vă spun eu.

D-l consilier Tatar Bela: Dna preşedinte, stimaţi colegi. În completarea stimatului meu coleg Giurgea, aş vrea să precizez câteva lucruri noi. A apărut o lege acum privind pirateria în transporturi care trebuie pusă în aplicare, dar legislaţia nu există încă, e făcută de noul guvern şi nu ştiu ce rezultate o să aibă.

Al doilea aspect. Este foarte greu să combaţi acest fenomen din cauza acelor tipuri de trasee care există în judeţul Mureş, adică fiecare linie are câte un operator, nu mai sunt grupe de transporturi, nu mai este nimic. Pe unele distanţe circulă chiar şi 20-30 de operatori şi printre aceştia mai apar unii care merg în faţa autobuzelor să culeagă aceşti clienţi. Privitor cu rentabilizarea transporturilor, eu am avut o propunere acum un an şi anume dacă noi nu putem să facem zona metropolitană şi restul, aceşti transportatori care lucrează în perimetrul municipiului Tîrgu Mureş şi în partea respectivă, vor fi faliţi. De exemplu, spun un lucru foarte clar, Consiliul Judeţean a primit adresă şi noi am renunţat la traseul Cîmpeniţa – Ceuaş, linia pe care o fac de 20 de ani. Am 450 de milioane pierdere pe aceeași linie conform noului program de transport făcut pentru că era o linie rentabilă. Acolo am ajuns. Lunar, 100 de milioane pierdere face această linie care mergea excelent până acum. O să vină alt transportator care o să piardă numai aceşti bani şi o să facă transport iar acest lucru se va întâmpla cu toţi transportatorii care merg pe aceste linii separate în condiţiile actuale. Vă mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor consilieri, această problemă, într-adevăr merită un pic de atenţie. D-l consilier Giurgea are perfectă dreptate. Discutăm de problema asta de ani de zile dar eu cred că totuşi problema aceasta are o modalitate de rezolvare. Dacă împreună cu Primăria municipiului am realiza nişte autogări în care să intrăm cu maşinile şi atunci vor fi supravegheaţi cei care intră în autogară iar piratul nu ar mai avea loc să intre în autogară dar am avea şi autogări, astfel încât să asigurăm tot transportul pentru că în momentul de faţă avem 3 autogări de unde se porneşte în curse. Una pe strada Bega, una, fosta autogară iar restul nu sunt autogări ci sunt staţii de oprire. În Tudor nu este autogară iar piratul intră pe acest perimetru ? Cine doreşte să meargă cu autostopul nici aşa nu va veni la autogară. Deci, d-le consilier Giurgea, cum vedeţi intervenţia Consiliului Judeţean în această problemă?

D-l consilier Giurgea: Acum sigur, ca şi economia subterană, nu cumva să credem că în 3 luni de zile sau în jumătate de an vom omorî toţi piraţii dar concret vă spun cum. Eu am poze şi filme cu ei.

D-na preşedinte Lokodi: Dar poza şi filmul cum dovedeşte că omul acela face piraterie?

D-l consilier Giurgea: Păi se vede cum se urcă în maşină.

D-na preşedinte Lokodi: Mă opresc şi iau 5 oameni. Cum se poate dovedi?

D-l consilier Giurgea: Păi vă spun eu cum. Vă dau concret că acolo i-am filmat, la Band. Staţia e plină de oameni la Band, pentru că acolo, într-adevăr, aşa cum zice Bela sunt curse peste curse, vin de peste tot şi din Cluj şi de peste tot, vin din toate localităţile din zonă, staţia este plină. Înainte de a intra cursa autorizată în staţie, trag piraţii, 3 sau 4 Dacii. Ştim şi numărul de circulaţie, ştim tot. Acum unul nu mai are Dacie că are 8+1 microbuz şi iau oamenii spunându-le „ Hai cu mine că te duc până la intrarea în oraş, cu jumătate de preţ, cu 15 lei” şi merg cu ei în maşină.

D-na preşedinte Lokodi: Faptul că se opreşte o maşină în care se urcă oameni nu este o dovadă că s-au vândut bilete, că se face piraterie, nu e nici o dovadă în faţa instanţei.

D-l consilier Giurgea: D-na preşedinte, aşa este, dar un om care din staţie merge şi este chemat de şofer, dar vă arăt cum merge, îl trage de mână să intre la el în maşină şi intră pentru că mai ales astăzi omul este sărac şi spune „ Păi bine, domnule, de ce să îi dau 40 de lei, că mai bine îi dau 15 lei”.

D-na preşedinte Lokodi: Bine şi ce să facă Consiliul Judeţean? Să meargă să stea în staţie la Band?

D-l consilier Giurgea: D-na preşedinte, se poate lua legătura cu aşa-zişii „spioni”, dacă vreţi, spioni.

D-na preşedinte Lokodi: Facem un serviciu la Consiliul Judeţean de spionaj transport.

D-l consilier Giurgea: Trebuie făcut împreună cu Poliţia care să organizeze un flagrant, cum a făcut de atâtea ori şi îl prinde. Domnule, merge Giurgea, pe care nu îl cunoaşte nimeni, stau în staţie şi mă urc la el în maşină.

D-na preşedinte Lokodi: Dar cum vrei să ajungi politician mare dacă nu te cunoaşte nimeni?

D-l consilier Giurgea: Am dat un nume, dar merge un om străin pe care nu îl cunoaşte nimeni. Eu vă spun, e o problemă, s-au scos curse şi oamenii rămân deja pe drumuri.

D-na preşedinte Lokodi: Eu nu am spus că nu e o problemă, dar domnilor consilieri, în momentul în care ne ridicăm şi facem o propunere, faceţi o propunere pe care putem lucra. Serviciul de spionaj în transport la Consiliul Judeţean!

D-l consilier Giurgea. E spionaj! D-na preşedinte cum poţi să îi prinzi? O facem noi dar să avem autorităţile care să îi aştepte pe X, Y şi Z când opreşte maşina la intrare în Tîrgu Mureş.

D-na preşedinte Lokodi: Bine d-le consilier.

Dl consilier Giurgea: Nu zâmbiţi! Majoritatea avem maşini, dar sunt oameni care vin pe jos şi o să vină pe jos.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc.

Dl consilier Poruţiu Mihail: Lucrurile sunt foarte simple. Singurul lucru pe care putem să îl facem ca şi consiliu judeţean este să avem un parteneriat strâns cu Poliţia judeţului Mureş pentru a se face un program de control pe aceste rute. Restul sunt poveşti. Practic, demersurile pe care noi le putem face este doar o strânsă colaborare prin intermediul ATOP, să se creeze nişte sisteme de control pentru că, evident, aceste microbuze sunt etichetate, au licenţă, pe când piraţii nu au. E foarte simplu, iar restul este o poveste. Deci dacă reuşim să strângem legătura cu Poliţia, împreună cu ei putem face ceva. Noi, de capul nostru, nu avem cum să controlăm, să umblăm şi să verificăm.

D-na preşedinte Lokodi: D-le Mora.

D-l consilier Mora Akos: D-na preşedinte, stimaţi colegi. Promit ca în cadrul ATOP-ului să abordăm această discuţie vis-a-vis de pirateria în transport şi o să îl chem pe colegul meu, dl Giurgea la această şedinţă.

D-na preşedinte Lokodi: Dar nici pe d-l consilier Tatar Bela să nu îl uitaţi.

D-l consilier Mora Akos: Nici pe Tatar Bela, pentru că sunt şi piraţi români şi piraţi unguri şi sunt de mai multe culori. Nu e nici o problemă. Dar la modul cel mai serios, colegul meu Doru Giurgea face parte dintr-un partid de guvernământ, care în acest moment are absolut toate instituţiile de control în mână. Da? Nu se mai ascunde PD-ul cum că nu au pus şefi de instituţii peste tot. D-le coleg, rugămintea mea este să faceţi în scris şi la DGFP şi la Garda Financiară şi la toate instituţiile de control ale statului, propuneri pentru a organiza astfel de flagrante, asemenea acţiuni în concret pentru piraterie, pentru că totuşi nu intră în atribuţiile Consiliului Judeţean de a face asemenea controale pe trasee. Aveţi instituţii la dvs. şi vă rog să rezolvaţi problema, dar, în ATOP promit că abordez problema şi cu Poliţia.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Dl Giurgea, discuţiile au fost încheiate. Permiteţi-mi să conduc şedinţa. Trebuia să îl opresc şi pe Akos pentru că aţi discutat între dvs. Trecem la vot. Problema asta o discutăm în particular pentru că nici aşa nu rezolvăm problema tarifelor, cu pirateria. Deci, tarifele trebuie aprobate, bine? Cu pirateria şi aşa discutăm de câţiva ani, şi vom mai discuta cel puţin jumătate de an.

Supun la vot proiectul de hotărâre.

Articolul 1 se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 nu au votat ( Szalkay Iosif şi Tatar Bela).

Articolul 2 se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 nu au votat ( Szalkay Iosif şi Tatar Bela).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 nu au votat ( Szalkay Iosif şi Tatar Bela).

4. Proiect de hotărâre privind stabilirea costului mediu lunar de întreţinere/beneficiar al serviciilor sociale oferite prin intermediul Complexului de servicii pentru copilul cu deficienţe neuropsihiatrice Sighişoara

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect de hotărâre a fost avizat fără obiecţii de Comisia tehnico-economică, de Comisia juridică, de Comisia de servicii publice şi de cea social-culturală. Dau cuvântul d-lui consilier Mora Akos.

D-l consilier Mora Akos: Mulţumesc. D-na preşedinte, foarte pe scurt pentru că nu vreau să lungesc subiectul fiindcă am votat în cadrul Comisiei tehnico-economice, cu promisiunea din partea directorului economic că se va discuta foarte serios ce înseamnă nivelul costului pe asistat. Că discutăm despre copii, că discutăm despre vârstnici să nu se înţeleagă greșit fiindcă discutăm despre 42 de milioane lei/lună, cost pentru o persoană, în cazul de faţă, de Sighişoara vorbind, şi am avut o discuţie foarte serioasă şi cred că sunt zone în care se mai pot face economii pentru că în final vom ajunge în situaţia în care nu o să mai putem plăti aceste servicii pentru că ajungem la un moment dat la fundul sacului. Cu alte cuvinte, doresc o discuţie serioasă, nu astăzi, altă dată, în cadrul Comisiei tehnico-economice, pe toate sectoarele Direcţiei Generale pentru Protecţia Copilului Mureş pentru că, uneori sunt cheltuieli cam mari care trebuie discutate foarte, foarte serios. Asta este rugămintea mea.

D-na preşedinte Lokodi: O să rog ca d-l secretar general Cosma să coordoneze activitatea, încă o dată, facem o comisie care de data aceasta, domnilor consilieri care solicitaţi analize, rog participare maximă. Nu o dată am cerut descindere la faţa locului, nu o dată am cerut analiză economică tocmai pentru beneficiarii acestor servicii iar când am ajuns să lucrăm am fost iarăşi noi, executivul, singuri. Rog din partea dvs. maximă atenţie să vă înscrieţi la d-l Cosma, cine doreşte să lucreze, să mergeţi în teritoriu, avem un sistem mare şi complex şi nu se poate să facem una pe Sighişoara doar pentru că se poate ca pe Tîrgu Mureş costurile să fie mai mici. Deci nu se poate o schemă, este de la casă la casă, o altă cheltuială, alt tip de asistat, alte categorii de oameni, alte necesităţi deci, vă rog frumos să faceţi această analiză şi peste tot se poate şi aici se poate, dar analiza să fie făcută serios. Este o muncă titanică şi nu este de o şedinţă de Consiliu Judeţean şi nu este o muncă de o săptămână iar cine porneşte o astfel de analiză, să meargă până la capăt. Anual, atunci când aprobăm bugetul avem probleme, anual avem aceeaşi discuţie şi haideţi în mod serios să facem analize. Dacă data trecută m-aţi întrebat de Aeroportul şi uite că Aeroportul a fost foarte amănunţit analizat, haideţi să facem la Direcţia pentru protecţia copilului şi la persoane adulte. Şi d-l Pokorni este de acord, înseamnă că este o şedinţă cu succes. Haideţi să trecem la vot.

Articolul 1 se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Articolul 2 se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Hotărârea în întregime se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Hulpuş Ioan).

5. Proiect de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru înfiinţarea unui serviciu public de interes judeţean

D-na preşedinte Lokodi: Urmează un proiect de hotărâre legat tot de serviciile sociale şi este vorba despre Căminul pentru persoane vârstnice de la Ideciu de Jos care, anual, prin bunăvoința dvs. şi pe existenţa legii nemodificate a putut să sprijine această instituţie prin acordarea anumitor sume care au fost suficiente pentru funcţionarea acestei instituţii. Având în vedere că această instituţie, precum şi alte instituţii: Centrul medical de la Iernut, Centrul medical de la Deda, Miercurea Nirajului, Măgherani şi acum Ideciu de Jos au fost preluate de administraţia publică locală, deci acesta este un pachet de servicii acordate de mai multe instituţii care aparţineau administraţiilor locale, dar anul acesta nu am mai putut asigura completare de buget. În momentul de faţă, Consiliul Local Ideciu de Jos, propune ca în cadrul serviciilor de la Direcţia de Protecţie a Persoanelor cu Handicap şi Copiilor, că aşa e denumirea instituţiei, acest serviciu să fie preluat şi să fie reorganizat şi să începem să asigurăm fonduri pentru funcţionarea instituţiei.

În toate comisiile de specialitate ale Consiliului Județean a fost dezbătută această problemă, de specialiştii noștri.

D-l consilier Poruţiu Mihail: D-na preşedinte vreau să fiu scurt pentru că problema am mai discutat-o şi în cadrul întâlnirii avute cu dvs. de la începutul lunii mai. Vreau să extind un pic şi tocmai de aceasta doresc să spun în plen pentru că vreau să se consemneze. Deci, discuţia pe care am avut-o vis-a-vis de costurile de la Sighişoara, de exemplu, sau de la Aeroport, trebuie să o generalizăm la nivelul întregului Consiliu Judeţean, societate comercială cu societate comercială, instituţie cu instituţie, serviciu cu serviciu. Sigur, eu cred că toţi colegii, mai ales cei din Comisia tehnico-economică suntem de acord şi vom fi prezenţi dacă se va solicita pentru că vom ajunge la fundul sacului şi trebuie să începem încet, încet, puţin câte puţin să reorganizăm peste tot, şi eu sunt convins că toată lumea va înţelege raţiunile acestor demersuri pentru că lumea va înţelege că vom ajunge într-o situaţie în care să nu mai avem pentru toţi nimic, pentru că ne vom lovi de acest lucru. Am ridicat în comisie această problemă şi vor veni şi alţii. Sigur că azi vom prelua acest centru pentru că toate comisiile au dat aviz favorabil, dar, probabil că mâine va veni Deda sau Iernut-ul şi atunci va trebui să luăm toate aceste instituţii. Ansamblul Mureşul, Teatrul ARIEL, Şcoala Populară de Artă, şi împreună toţi să încercăm să le punem pe un făgaş să le eficientizăm.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul ? Dacă nu, supun la vot proiectul de hotărâre.

Articolul 1 se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Articolul 2 se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Borşan Doru Aurelian).

Articolul 3 se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Articolul 4 se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Articolul 5 se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Articolul 6 se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Giurgea Teodor).

Articolul 7 se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Borşan Doru Aurelian).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

6. Proiect de hotărâre pentru stabilirea unor măsuri de pregătire a concursului de proiecte de management pentru ocuparea postului de director-manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Comisia social-culturală, Comisia tehnico-economică, Comisia juridică şi cea de servicii publice au aprobat acest proiect de hotărâre. Dacă nu doreşte nimeni să ia cuvântul trecem la vot.

Articolul 1 se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Borşan Doru Aurelian).

D-na preşedinte Lokodi: La art.2, dvs. în materialul primit, aţi avut o propunere cu privire la componenţa comisiei de concurs formată din specialişti în cultură, însă două persoane se retrag, şi anume: d-na Badalay Gyongy care este profesoară de litere şi lucrează la Nepujsag, nu are posibilitate şi d-na Olaru. În locul dânselor propunem ca din comisia de examinare să facă parte: d-l Barabasi Attila, director la Ansamblul Artistic Mureşul şi d-l Sigmirean Cornel, profesor universitar la Petru Maior, pe care nu mai trebuie să îl prezint pentru că îl cunoaşte toată lumea. Deci, în momentul de faţă, comisia de concurs este compusă din: d-na Szabo Zsuzsanna, decan al facultăţii de Ştiinţe Economice, de la Universitatea Petru Maior, d-l Barabasi Attila, D-l Sigmirean Cornel, d-na Pop Angela, şef secţie etnografie de artă populară a judeţului Mureş, iar din partea Consiliului Judeţean: d-na Popa Elena, şef Serviciu resurse umane şi d-na Iordache Mihaela, consilier la Compartimentul patrimoniu şi care răspunde de cultură.

Faţă de această precizare, având în vedere că persoanele pe care le vom vota, trebuie să le votăm în mod secret, dacă nu mai aveţi alte propuneri, trecem la votul art.2.

Articolul 2 se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat.

Articolul 3 se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat.

Articolul 4 se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Borşan Doru Aurelian).

Articolul 5 se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Borşan Doru Aurelian).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Borşan Doru Aurelian).

7. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi studiului de fezabilitate pentru obiectivul „Alimentare cu energie electrică la amplasamentul Depozitului zonal de deşeuri din localitatea Sânpaul, judeţul Mureş”

D-na preşedinte Lokodi: Precis că aţi citit în presă, pentru că presa este alături de noi, faptul că Bruxelles-ul a dat undă verde pentru proiectul judeţean pentru mediu, în continuare însă, Consiliul Judeţean nu are garda pusă jos pentru că cei care sunt „vigilenţi” şi sunt „alături de acest proiect”, au grijă ca la Vălureni să nu se liniştească apele şi mai aruncă câte o piatră ca să tulbure un pic apa, însă noi mergem înainte cu acest proiect şi nu putem periclita 50 de milioane de EURO, şi astăzi vă supunem la vot un proiect de hotărâre pentru aprobarea documentaţiei tehnico-economice şi a indicatorilor tehnico-economici pentru a realiza la Depozitul regional alimentarea cu energie electrică şi amplasamentul pentru depozitul zonal.

Proiectul a fost avizat de Comisia de urbanism, de Comisia tehnico-economică, de Comisia juridică, de Comisia de servicii publice, precum şi de Comisia de agricultură.

D-l consilier Giurgea Teodor: Mulţumesc d-na preşedinte. Noi am mai pornit un astfel de proiect pe vremea lui Virag Gyorgy şi ştiu exact demersurile pentru că eu am fost primul care am pus pasul pe locaţia depozitului zona din zona Recea – Cerghizel. Ce rugăminte am eu. Faceţi-ne măcar un mic istoric, o mică descriere cu ce paşi s-au făcut până acum sau ce s-a întâmplat până acum, vis-a-vis de această nouă intenţie a noastră necesară şi lăudabilă, eu vă văd că sunteţi probabil epuizată de foarte multe treburi care sunt.

D-na preşedinte Lokodi: Se aude pe vocea mea?

D-l consilier Giurgea: Nu, mie îmi place de dvs. nu să vă aud vocea. Nu, serios vorbesc, pentru că vreau să ştie colegii cei mai tineri din consiliu că s-a votat un contract, ca idee, cu Agenda 21 şi pe genunchi, Agenda 21 împreună cu cineva care răspundea la vârf în Consiliul Judeţean ia introdus la semnat d-lui Virag, care se grăbea să plece la copii în Ungaria, un alt contract şi de aceea suntem aici. Dar asta este altă chestiune şi noi suntem la altă fază, dar haideţi să ne gândim bine ce facem şi spuneţi-ne în 2,3 cuvinte care sunt paşii nu care cumva să fie un al doilea eveniment de această natură şi cu Vălureni-ul. Vă mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Istorie anterioară preşedinţiei Lokodi Edita. Pentru că de acolo începem pentru că aşa aţi cerut. Cândva, în anii 2002, 2003, Consiliul Judeţean din acea vreme a dorit într-un parteneriat public-privat construirea unui depozit şi numai a unui depozit regional, înaintea semnării criteriilor de aderare la Uniunea Europeană din partea României, a criteriului de mediu, gândindu-se conducerea de atunci împreună cu primarii din judeţul Mureş că vor reuşi foarte urgent şi foarte rapid, fără nici o investiţie economică din partea instituţiei autorităţii publice judeţene, să dacă un depozit. S-a făcut o ofertă din partea unei firme italiene de 29 milioane de euro din care s-a dorit construirea depozitului. După 2004 când am venit la Consiliul Județean, firma a promis că în 9 luni construieşte depozitul. În 2005 ştiţi că au fost multe ploi şi inundaţii şi firma nu a putut persevera în lucrări de pământ şi s-a mai cerut o prelungire peste termenul preluat în contractul anterior, motiv pentru care am supus atenţiei Consiliului Județean prelungirea contractului care s-a mai prelungit încă cu vreo 6 luni, cred. Însă nici în acest interval de timp, firma respectivă nu şi-a onorat obligaţiile contractuale. Între timp, Consiliul Judeţean, ca urmare a speranţei conducerii anterioare că se va putea construi rapid un depozit, cred că era al doilea depozit, după judeţul Prahova, de nivel european, a semnat criteriile de angajament pentru mediu cu termen de 2007, 2008, 2009, motiv care ne duce într-o situaţie disperată pentru că anul trecut toate depozitele vechi de la nivelul comunelor au fost închise, la nivelul oraşelor acolo unde s-a putut s-au închis, şi în alte părţi cum ar fi Tîrgu Mureş şi Reghin se caută soluţii în mod disperat. În momentul de faţă, în judeţul Mureş există un singur depozit de deşeuri la Sighişoara care nu are capacitatea de a prelua toate deşeurile judeţului Mureş şi la care de asemenea nu am reuşit să facem dezvoltarea alveolelor 2 şi 3 pentru ca să asigurăm spaţiul pentru depozit în felul în care la ora actuală în judeţul Mureş se colectează deşeurile, Dar Consiliul Judeţean, văzând că italienii nu îşi satisfac obligaţiile contractuale, a început să caute soluţii. În situaţia de aici s-a ivit posibilitatea ca, la nivel naţional, să putem face un proiect care să îl depunem la Ministerul Mediului şi să solicităm în cadrul Programului Operaţional Sectorial bani europeni puşi la dispoziţia României şi să ajungem printre alte 5 judeţe şi să pregătim un proiect performant pentru fonduri europene. Acest proiect nu se mai referă doar la un depozit ci este mult mai amplu. În cadrul proiectului cu o valoare de 50 de milioane de Euro se va mai construi o staţie de tratare mecano-biologică care doreşte să trateze deşeurile înainte de a fi depuse în depozitul regional. Acest depozit va fi construit la Sânpaul care pe aproape 20 de ani va asigura posibilitatea depunerii deşeurilor care nu pot fi valorificate şi nu sunt deşeuri biodegradabile din care să se poată face compost, deci cele care trebuiesc depuse va asigura spaţiul necesar.

Deci, domnilor consilieri, pe următorii 20, 30 de ani situaţia județului va fi una uşoară şi rezolvată. Se va construi pentru municipiul Tîrgu Mureş o staţie de transfer, o staţie de sortare şi o staţie de compostare. Aceste trei staţii trebuie să fie construite pe o suprafaţă de teren de 4 hectare pentru care Consiliul Local Tîrgu Mureş ne-a pus la dispoziţie suprafaţa de teren care este în locul dintre Cristeşti, actualul depozit şi deja perimetrul teritoriului satului Vălureni, la plus sau minus 500 m de la actualul depozit care este dincolo de sat şi unde, un deal desparte suprafaţa actuală de teren. Acest teren s-a încercat să fie schimbat în sensul ca amplasamentul să fie mai aproape de actualul depozit însă nu am găsit suprafața necesară de 4 ha. Noi, Consiliul Judeţean nu suntem proprietarii terenului ci acesta este municipiul Tîrgu Mureş, şi chiar dacă se pune problema schimbului de teren numai municipiul Tîrgu Mureş poate să îl schimbe. Proiectul a fost făcut şi nu numai un master plan, ci proiecte în mod real, cu măsurători cu tot şi este pe suprafaţa care ni s-a pus la dispoziţie. O schimbare poate fi făcută după semnarea contractului dar în acest sens, proprietarul va trebui să fie de acord şi să schimbe suprafaţa de teren. Pentru a veni cu o altă soluţie de modificare a proiectului poate pe cheltuiala proprietarului. Deci iată că sunt o serie de cheltuieli pe care nu ştiu cine le va suporta. Domnilor, proiectul este avizat de mediu, este văzut de specialişti, inclusivi de cei europeni care aprobă programele operaţionale sectoriale, amplasamentul actual nu periclitează în nici un fel sănătatea sau confortul locuitorilor din Vălureni. Este o investiţie modernă care poate să existe chiar în cartierului uneia dintre localităţile municipiului, dacă am avea loc, nu emană miros, nu emană levigaţie şi nu deranjează în nici un fel confortul oamenilor, deci ambiţia celor de la Vălureni este 100% alimentată de neînţelegere şi chiar dacă personal m-am deplasat de trei ori la şedinţele cu populaţia şi am prezentat proiectul totuşi ne trezim că acum se amestecă organizaţii neguvernamentale. Acestea pot interveni în cazul în care noi periclităm mediul şi natura, dar noi avem toate avizele şi chiar şi mai mult, avem acordul Bruxelles-ului şi sper ca peste o săptămână sau două să semnăm contractul.

Problema nu este doar a staţiei de tratare mecano-biologică a depozitului pe care privaţii vroiau să îl construiască cu 29 de milioane de euro?

Vă spun mai departe ce vom face din aceşti bani. Deci, trei staţii pentru municipiul Tîrgu Mureş şi vom dota toate municipiile cu recipiente pentru colectare selectivă, ceea ce va însemna că se va colecta selectiv în containere separate: hârtia, fierul, sticla şi materialele plastice. De asemenea, se va dota 50.000 de gospodării comunale cu container pentru compost ceea ce înseamnă că noi, locuitorii judeţului, vom învăţa iarăşi că ceea ce este biodegradabil poate fi ulterior folosit ca îngrăşământ natural pentru pământ. Vom avea fonduri pentru a cumpăra utilajele necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor şi de asemenea, vom avea bani pentru a asigura consultantul tehnic pe tot parcursul proiectului şi o sumă importantă pentru educarea populaţiei cu diferite materiale şi organizare de evenimente pentru a se cunoaşte acest proiect. Toate aceste cheltuieli întră în aceste 50 de milioane de Euro dar şi noi, judeţul Mureş, pe lângă cei 2% va trebui să facem alte investiţii care nu sunt eligibile. Una dintre acestea este să asigurăm infrastructură şi drum la depozitul de la Sânpaul. Administrația publică locală din Sânpaul înţelegând că aceasta va însemna locuri de muncă pentru Sânpaul, atât staţia de tratare cât şi depozitul definitiv este de acord şi ne-a dat într-o şedinţă anterioară, o suprafaţă de teren, fără nici un leu, care a trecut în proprietatea publică a judeţului, însă noi trebuie să construim acolo energie, apă, canalizare şi drum şi acestea toate sunt în afara proiectului, cheltuieli despre care v-am vorbit şi va trebui să drămuim bugetului judeţului pe anul viitor, deja grevând cu aceste cheltuieli existenţa noastră.

Aici sunt indicatorii tehnico economici, în material. Pentru alimentare cu energie electrică a depozitului zonal sunt prevăzute 832.680 lei din care C+M - 438.580 lei, echivalent cu 199.139 euro. Dar pe lângă aceasta va mai fi drumul, alimentarea cu apă şi canalizarea. Deci dacă mai doreşte cineva să primească nişte lămuriri. Nu ştiu dacă am fost destul de clară pentru am încercat să fiu şi scurtă pentru că istoria este foarte lungă. E de 6 ani.

Supun la vot proiectul de hotărâre.

Articolul 1 se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Borşan Doru Aurelian şi Boloş Vasile).

Articolul 2 se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Borşan Doru Aurelian şi Boloş Vasile).

Articolul 3 se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Borşan Doru Aurelian şi Boloş Vasile)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Borşan Doru Aurelian şi Boloş Vasile)

8. Proiect de hotărâre pentru aprobarea avizelor date de Comisia de amenajarea teritoriului şi de urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului şi cea juridică şi-au dat avizul.

Supun la vot proiectul de hotărâre.

Articolul 1 se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Gombos Geza Csaba), 2 absenţi (Borşan Doru Aurelian şi Boloş Vasile).

Articolul 2 se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Borşan Doru Aurelian şi Boloş Vasile).

Articolul 3 se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Borşan Doru Aurelian şi Boloş Vasile)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Tatár Bela), 2 absenţi (Borşan Doru Aurelian şi Boloş Vasile)

9. Informare privind situaţia juridică a imobilului situat în Târgu Mureş, str. Mihai Viteazul, nr.31, aflat în domeniul public al judeţului Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor consilieri, dacă tot aţi reuşit să câştigaţi timp pentru ca toată lumea să sosească şi să fie prezentă punându-mă pe mine să vorbesc un pic mai mult despre proiectul cu deşeurile, să trecem la o informare.

Aveţi în faţa dvs. şi nu ştiu dacă aţi reuşit să citiţi şi poate că aici va trebui să fac o mică introducere în timp şi în istorie cu privire la situaţia juridică a imobilului situat în municipiul Tîrgu Mureş str. Mihai Viteazul nr.31. Şi tot nu o să citesc materialul informativ, ci o să merg pe amintiri din copilărie încercând să vă prezint situaţia.

În 17 decembrie 2004, Spitalul Judeţean de Urgenţă, Consiliul de Administraţie a decis ca un imobil care era în administrarea lor, dar proprietatea Consiliului Județean Mureş să facă obiectul unui parteneriat public-privat, într-o formă juridică reglementată de Legea comercială, neaplicabilă administraţiei publice judeţene, contract de asociere în participaţiune prin care un imobil din curtea Spitalului de Ortopedie să fie dat unei societăţi comerciale private, cu activitate medicală, Adria Med, unde privatul să investească şi unde să fie construit un nou imobil cu serviciu modernizat. În martie 2005, aşa cum într-un oraş mic se află totul, şi Consiliul Judeţean a aflat de această decizie a Consiliului de Administraţie a Spitalului de Urgenţă şi a început să studieze situaţia juridică a acestui parteneriat şi am ajuns la concluzia că trebuie emisă de urgenţă o somaţie prin care să cerem oprirea construcţiilor şi să analizăm actul opozabil Consiliului Judeţean, act încheiat fără acordul nostru, fără acordul dvs., fără acordul meu şi să vedem care este soarta pe viitor a acestei clădiri. Contrar somaţiei făcută de Consiliul Judeţean, societatea comercială beneficiară a contractului de asociere în participaţiune, şi fără ca, (între timp se schimbă Consiliul de Administraţie), noii administratori să anuleze actul dat de colegii lor într-un mandat anterior, au continuat construcţia şi reparaţia clădirii, ba mai mult, au construit o parte nouă, adăugată acestei clădiri. Între timp, Primăria Tîrgu Mureş care înainte emisese o autorizaţie, a atacat in instanţă societatea comercială şi a cerut demolarea noilor construcţii care se finalizaseră deja. Procesele au ţinut ani de zile pentru ca, în final, să se nască o hotărâre definitivă şi executorie în sensul că Primăria sau acţiunea formulată de Primărie a fost respinsă, acţiune care se referea doar la demolare.

În momentul de faţă suntem iarăşi în faţa unui fapt pe care noi, Consiliul Judeţean, proprietarii clădirii vechi, proprietarii terenului pe care s-a edificat fără autorizaţie o construcţie nouă, să o rezolvăm indiferent ce se va întâmpla, în acest mandat problema trebuie finalizată. În acest sens, aparatul Consiliului Judeţean vă face o propunere care este cuprinsă în această informare. În informare mai apare şi o scurtă prezentare a regimului juridic al imobilului şi al terenului. După aceea v-am prezentat conduita partenerului în contract nu cu noi, ci cu Spitalul de Urgenţă, obligaţiile noastre, ce măsuri trebuie să luăm şi în cadrul acestor obligaţii alternative cum putem să procedăm pentru a intra în legalitate. Numai întrând în legalitate putem rezolva problema.

O să îl rog pe d-l secretar Paul Cosma să prezinte concentrat dar în acelaşi timp foarte amănunţit problemele juridice.

D-l secretar Paul Cosma: D-na preşedinte acest material a fost dezbătut, aş spune eu, amplu, la toate comisiile pe domenii de specialitate. Practic, aparatul de specialitate a prezentat alternativele din punct de vedere juridic, fezabile, în raport cu speţa pe care dvs. aţi prezentat-o. Plecând de la prima variantă, cea reglementată de Legea nr. 50/1991 care are în vedere demolarea construcţiilor edificate, fără autorizaţie, pe domeniul public al judeţului, printr-o procedură administrativă, fără să apelăm la instanţă, apoi, o altă alternativă posibilă este aceea ca aplicând dispoziţiile art.494 din Codul Civil, adică judeţul, ca proprietar, constatând o stare de fapt, pe terenul în cauză s-a edificat o construcţie, îşi asumă calitatea de proprietar al construcţiei, urmând ca acel constructor de bună sau de rea credinţă să fie despăgubit după normele reglementate în Codul Civil. În ipoteza că această a doua variantă ar fi posibilă şi s-ar realiza, Serviciul juridic analizează mai profund şi mai în amănunt ce se poate întâmpla după aceea. O primă variantă ar fi ca întreg imobilul să revină în administrarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu-Mureş şi detentorul actual să fie evacuat, imobilul să facă obiectului unei închirieri sau unei concesionări dar asta ar presupune ca, din punct de vedere juridic şi în fapt, să fie liber şi cea de a treia variantă, tot reglementată de Legea nr.213, ca regimul juridic al acestui imobil să fie schimbat, adică nu mai subzistă caracterul de utilitate publică al imobilului şi acesta ar putea, ipotetic vorbind, să fie trecut în domeniul privat şi se poate la fel de bine să fie închiriat, concesionat sau vândut. În toate aceste variante, aşa cum se precizează şi în cuprinsul materialului, este necesar acordul scris, avizul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi sigur că se pot urma procedurile reglementate de lege pentru fiecare variantă în parte.

Informarea în cauză analizează şi o variantă expusă la un moment dat de deţinător, aceea a vânzării în temeiul Ordonanţei Guvernului nr.68, adică prin vânzare directă, fără licitaţie publică, însă în opinia noastră, a Direcţiei Juridice, o atare variantă nu este posibilă nefiind întrunite condiţiile legale. Din punct de vedere al demersurilor pe care Consiliul Judeţean este dator să le întreprindă noi am propus, ca urmare prezentării în Consiliu a acestei informări, să sesizăm în scris deţinătorul asupra variantelor pe care noi le considerăm fezabile, obţinând astfel un punct de vedere scris asupra lor urmând ca apoi, executivul să facă propuneri de reglementare a măsurii într-o viitoare şedinţă de consiliu.

D-na preşedinte Lokodi: Înainte să vă dau cuvântul domnilor consilieri vreau să vă spun că treaba este foarte serioasă şi va trebui să rezolvăm problema pentru că nu mai putem să dăm înapoi. Problema este cum decidem noi toţi consilierii şi ne trebuie 2/3 şi nu mai doresc ca ulterior să mă puneţi să povestesc încă odată ce avem de făcut pentru că de astăzi începem munca privind rezolvarea acestei teme. Însă, de ce am venit doar cu o informare? Nu vă cerem să luăm o decizie astăzi, dar la o şedinţă viitoare va trebui să decidem ce modalitate dorim. Una, demolarea clădirii construite în mod nelegal şi trebuie să analizaţi pentru că va trebui să dăm un răspuns. Doi, despăgubirea conform valorilor materiale şi manopera constructorului şi darea clădirii în continuare să fie folosită ca obiectiv medical de Spitalul Judeţean sau o altă variantă, care după aceea, în lupta actuală poate să fie discutată, răstălmăcită, cine pe cine avantajează – scoaterea din domeniul public a clădirii, dar asta înseamnă ca întreaga clădire să fie trecută în domeniul public, deci, actualul deţinător să fie de acord ca şi partea construită în mod nelegal să o trecem în domeniul public iar după aceea, clădirea în întregime să fie scoasă din public şi trecut în domeniul privat şi după aceea să decideţi iarăşi dvs. Ce facem ? Închiriem, concesionăm sau vindem şi toate acestea prin procedura licitaţiei publice. O să dau cuvântul tuturor pentru că la o şedinţă ulterioară nu mai vreau să mai discutăm subiectul. Dacă cineva mă întreabă şi îmi spune să vă informez nu ştiu ce fac.

D-l consilier Poruţiu: Doamnă preşedinte şi stimaţi colegi. În mod cert, cu toate că eu personal sunt în consiliu de 2 ani, deci, este o situaţie pe care o moştenim şi practic, noi, consilierii care suntem la primul mandat nu avem „ nici o vină” că trebuie să rezolvăm o situaţie moştenită dar şi eu sunt convins că trebuie să rezolvăm această situaţie. Doi, în mod cert va trebui să o rezolvăm în mod legal în aşa fel încât toţi să avem garanţia că respectăm în primul şi în primul rând legea pentru că acest lucru trebuie să ne guverneze nouă acţiunile. În al treilea rând dvs. ştiţi mai bine decât mine pentru că aţi şi exercitat profesia juridică, că procurorul acuză, avocatul apără şi judecătorul judecă tot pe acelaşi text de lege. Eu vreau să fac o singură propunere şi nu vreau să intru în detalii tehnice pentru că am citit foarte bine materialul şi de o parte şi de alta. Argumentele de acolo sigur că sunt nişte argumente schematizate, restrânse şi sunt de fapt o sinteză. Eu vreau să vă propun ca prin grija dvs. pentru că trebuie să fim foarte bine documentaţi în momentul în care votăm, vreau să vă propun să vă îngrijiţi în aşa fel încât atunci când vom avea şedinţă de comisie să avem posibilitatea, lăsând la o parte materialele pe care le studiem fiecare şi legile peste care ne uităm, să fie prezenţi atât din partea Compartimentului juridic, dl secretar Paul Cosma şi să fie şi prezent din partea actualului deţinător o persoană care este în cunoştinţă de cauză, o persoană cu pregătire juridică în aşa fel încât în comisii să stăm câte o oră, două sau trei, pe argumente juridice şi să ne putem edifica asupra acestor probleme în aşa fel încât, atunci când venim aici să venim cu lecţia învăţată pentru că nu aş vrea să ajungem în plen, mai ales că este o problemă delicată şi cred că marea majoritate o cunoaştem, să ajungem în plen şi să începem să avem discuţii pentru că ştiţi bine că aici apar argumente şi de altă natură şi discuţii şi să nu degenereze această discuţie pentru că, repet, trebuie rezolvată în spiritul legii şi în aşa fel încât să găsim o rezolvare cumva „normală” a situaţiei şi să nu ajungem într-o situaţie de scandal şi de circ. Acestea sunt, cred eu, cele două coordonate care trebuie să ne guverneze activitatea şi atunci v-aş ruga să vă îngrijiţi ca să putem avea în comisii informaţiile corecte şi să avem o dezbatere foarte clară pentru a putea veni aici cu absolut toate argumentele cunoscute.

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor consilieri, trebuie să vă mai informez că noi, executivul Consiliului Judeţean, pe parcursul acestor ani, de mai multe ori v-am informat dar am şi discutat cu firma constructoare şi de multe ori am cerut să ieşim împreună, într-un mod onorabil din această situaţie. Noi nu punem sub semnul întrebării buna sau reaua credinţă a beneficiarului construcţiei. În momentul în care a făcut această investiţie s-a gândit la o construcţie juridică fiind sfătuit şi de juriştii de la Spitalul de Urgenţă, într-un mod, de altfel d-l Neagoş şi consultantul juridic al dânsului, dl avocat, sunt astăzi aici. Deci, noi de la început am cerut „ Opriţi-vă! Haideţi să rezolvăm problema” înainte să ajungem aici, că noi executivul eram conştienţi, cu cât avansează beneficiarul construcţiei cu construcţia va fi şi mai greu pentru el, nu pentru noi, pentru noi era simplă problema pentru că puteam lua decizia demolării aici în plen şi am terminat. Pentru asta însă trebuie să am din partea dvs. un vot de 2/3. Întrebarea mea este dacă într-o criză economică, când avem deja un imobil modern şi care acordă servicii publice populaţiei asta trebuie să facem? Este lucrul cel mai simplu, cel mai legal dar şi cel mai dureros şi de asta nu ne doare capul însă de aceea am venit cu trei variante în faţa dvs. şi tocmai de aceea v-am informat de la început foarte sincer, să soluţionăm această problemă. Nu doresc scandal în oraş şi nu doresc să fac rău nimănui mai ales că sunt nişte bani investiţi pe care nu doresc să-i desconsider, dar şi beneficiarul construcţiei trebuie să înţeleagă şi să vină alături de noi să găsim o soluţie cu succes sau fără succes pentru el, e un lucru însă pe care noi nu îl putem garanta, dar trebuie să parcurgem un drum, salvăm clădirea, despăgubim cu sumele investite: manoperă, materiale care rezultă din contabilitatea dânsului şi clădirea este a noastră, şi vom face cu ea ce decideţi dvs. sau rămâne la Spital şi acesta vede ce servicii face acolo, închiriem, concesionăm, nu ştiu. Trece în domeniul public totul fără despăgubire, o punem în vânzare şi tot aşa, la urmă va trebui să ne despăgubească cu clădirea veche şi să rămână din valoarea preţului rezultat cu investiţia lui. Dar o decizie trebuie să luăm şi în mod cât se poate de deschis şi de legal.

D-l consilier Giurgea: D-na preşedinte am participat la multe întâlniri pe această temă şi în comisii şi întâlniri informale şi formale, şi lucrurile sigur au ajuns să nu fie rezolvate până azi. Este absolut necesar ca noi să găsim o soluţie legală juridic, vis-a-vis de această clădire. Cu siguranţă eu, şi îi voi mobiliza pe toţi colegii dacă se poate să nu mergem pe varianta demolării pentru că este un non-sens ca o clădire aşa de bine făcută, eu nu am fost ca pacient acolo ci numai în vizită mai la începuturi când s-a dat în folosinţă şi a fost, de altfel, primul spital din Tîrgu Mureş iar Nova Vita este al doilea şi este într-adevăr deosebit, deci, din cele trei variante categoric prima variantă şi cred că nici un coleg şi nici dvs. după cum constat din cuvântul pe care l-aţi spus adineauri nu vrem să o demolăm. Rămân celelalte două variante pe care trebuie să le discutăm. Aici sigur că trebuie să îşi spună punctul de vedere şi proprietarul sau, mă rog, administratorul acestei clădiri, dl Neagoş. Cu permisiunea dvs., d-na preşedinte cred că ar fi bine să îi daţi cuvântul şi dânsului după ceilalţi colegi care s-au înscris şi după ce vorbeşte dânsul să îmi daţi voie să mai intervin pe o chestiune punctuală. Aş vrea să vă spun, pentru că ştiu dacă dvs. ştiţi şi chiar vreau să vă spun în cunoştinţă de cauză, că administratorul acelui spital sau acelui imobil din cadrul Spitalului Județean de Urgenţă a cerut un accept de la Consiliul Județean şi vreau să ne spună d-l Neagoş dacă este adevărat sau nu. Eu am mai mult decât o informaţie, că a fost dat acest accept, nu de dvs., nu e semnătura dvs.

D-na preşedinte Lokodi: Nu e dat de nimeni.

D-l consilier Giurgea: Şi în baza acestui accept care sigur că e ilegal pentru că trebuia să treacă prin Consiliul Judeţean, dânşii au pornit la drum. Poate ne confirmă sau ne infirmă acest lucru d-l Neagoş. Vă mai spun un lucru. Este foarte important ceea ce aţi spus dvs. mai ales în ziua de astăzi să fim foarte raţional vis-a-vis de deciziile pe care le luăm. Dar poate, totuşi, îmi mai daţi cuvântul după ce îi daţi cuvântul d-lui administrator.

D-na preşedinte Lokodi: Din partea Consiliului Judeţean nu există nici un act de acord ca această clădire să fie dată SC Adria Med SRL, nu există nici un acord pentru a efectua acolo vreo investiţie de către o persoană privată, deci nu există nici un acord. Dacă vă aduceţi aminte d-le consilier Giurgea scandalul din Sala mică, mai ţineţi minte dosarul numerotat? Când cineva numerota filă de filă dosarul acela mare, mai ţineţi mine? Vă întreb pentru că eraţi singurul bărbat rămas dintre consilierii judeţeni în cameră în acel moment. Restul au fugit afară. Deci, d-le Giurgea, dvs. aţi văzut atunci toate actele de atunci, care sunt şi cele de acum şi care sunt în posesia Consiliului Judeţean. Şi v-am informat de mii de ori, în calitate de preşedinte, la cererea colegului meu vicepreşedinte de atunci, am semnat o scrisoare de recomandare pentru a contracta un împrumut sau pentru a depune un proiect dar în acel moment eu nu am fost informată despre ce clădire este vorba. Abia după 2 săptămâni mi-am dat seama despre ce clădire este vorba şi am făcut doar o scrisoare de recomandare pentru eventuala depunere a unui proiect şi nu are nimic cu investiţia, nu are nimic cu investitorul şi nu are nimic cu acordul nimănui. Altă hârtie nu există şi această hârtie mi-am asumat-o pe tot parcursul acestor ani. Nu am semnat în numele Consiliului Judeţean. Deci alt act nu există. Au fost procese şi dacă exista vreun act cineva îl folosea.

D-l consilier Mora Akos: Cu mare drag îi dau din timpul meu colegului Giurgea că are multe de comunicat, dar norocul nostru este că nu mai avem alte situaţii moştenite înainte de 2004, sper că nu mai sunt alte situaţii din astea moştenite şi care trebuie rezolvate în această perioadă. În schimb, d-na preşedinte…

D-na preşedinte Lokodi: Akos, iartă-mă, dar trebuie să fac o glumă. Am fost învinuită că am furat toate imobilele şi tocmai de aceea am trecut la evidenţierea în CF a tuturor imobilelor pentru a nu mai avea nici o surpriză.

D-na consilier Mora: D-na preşedinte numai să faceţi faţă la toate acuzaţiile. Din cele trei propuneri date de către executiv, categoric prima este neserioasă pentru că s-a pierdut deja în instanţă acest proces şi este clar că cu soluţia de demolare nu are sens să o mai luăm de la capăt. Există totuşi un obiectiv care s-a construit şi acela funcţionează. Valoarea acelui obiectiv nu mai este doar valoarea C+M a lucrărilor de construcţie estimate, a manoperei ş.a.m.d. acea valoare a investiţiei este acea valoare productivă care face valoarea adăugată. Din punctul meu de vedere, din cele două variante, 2 şi 3 prin care să se despăgubească investitorul cu acele sume, respectiv varianta 3 prin care se cere trecerea din domeniul public al părţii construite, după care trece înapoi în domeniul privat, este o variantă care trebuie luată în seamă, deci ultima. Eu vreau să vă fac, pentru că în fiecare şedinţă de Comisie tehnico-economică discutăm de eficienţa spaţiilor Consiliului Judeţean, de patrimoniul Consiliului Judeţean, vreau să întreb executivul, să îmi răspundă la următoarea chestiune: dacă există vreo locaţie a Consiliului Judeţean din care noi scoatem bani la nivel de m.p., de redevenţă, de chirie, cum vreţi să îi spuneţi comparabilă, deci din care scoatem bani şi care este suma pe care o scoatem din alte obiective ale Consiliului Judeţean la nivel de patrimoniu, lei/m.p.?

D-na preşedinte Lokodi: Ce legătură are cu cauza noastră?

D-l consilier Mora: Numai o secundă, pentru că vreau să merg pană la capăt cu ideea. Asta este o întrebare la care aş vrea să îmi răspundă cineva din executiv.

În al doilea rând, din ce ştiu eu, cred că anul trecut, în 2009 am aprobat nişte tarife pe care să le plătească investitorul, în speţă Adria Med prin care am stabilit mi se pare 12.000 lei/lună, un fel de redevenţă lunară, dacă nu mă înşel şi o sumă de 3 sau 4 miliarde de lei care era o sumă care trebuia plătită la început. Din câte ştiu eu, astăzi există întârzieri la plată cu vreo 5 luni de zile cu acele redevenţe care se plătesc lună de lună dar am înţeles că sunt plăţi făcute până în acest moment de 12.000 lei/lună. Acesta este sensul întrebării mele. Dacă există, prin comparaţie, alte situaţii prin care noi să încasăm bani, la nivelul acestor chirii calculate pe m.p. sau redevenţă pe m.p. pe care noi le încasăm.

A treia întrebare pe care, de data aceasta, vreau să o pun d-lui secretar Paul Cosma este dacă condiţia de a te încadra în OUG.68/2008 este doar forma de proprietate, adică trebuie să fie trecut din domeniul public în domeniul privat sau există şi alte probleme de încadrare vis-a-vis de faptul că este societate comercială şi nu este înregistrată în baza altei legi?

Ultima chestiune pe care vreau să o ridic. D-na preşedinte eu sunt adeptul rezolvării problemelor pe cale amiabilă pentru că vă spun foarte clar pe o situaţie de încordare de muşchi nu o să putem rezolva problema. Aveţi cazul concret al demolării şi ştiţi că procesul în sine a durat 2 sau 3 ani şi, în final, investitorul a câştigat. Nici o altă situaţie de forţă, din punctul meu de vedere, nu va rezolva problema. Eu ceea ce doresc în calitate de consilier judeţean este să încasez cât mai mulţi bani din această investiţie şi, în acelaşi timp, să am în vedere şi ceea ce pot încasa în mod normal din alte zone de patrimoniu, şi să nu sărim nici calul pentru că este o activitate care aduce venit. Demolarea, respectiv, trecerea în domeniul public înapoi, despăgubind investitorul, nu rezolvă nici problema socială şi nici problema medicală. Din punctul meu de vedere, cred că cea de a treia cale ar fi cea mai normală şi trebuie să ne aşezăm la masă şi să purtăm o discuţie serioasă vis-a-vis de care sunt încadrările legale pentru a putea intra în legalitate cu această chestiune. Mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Practic, consideraţi că ne-am aşezat la o masă pentru a discuta această problemă. În momentul de faţă suntem la o masă şi discutăm. De aceea nu aveţi în faţa dvs. vreo hotărâre tranşantă. De aceea aveţi doar o informare şi de aceea vă cer ca timp de o lună în comisii de specialitate să dezbatem prolema şi să veniţi în faţa noastră cu o modalitate pentru care să pregătim împreună o hotărâre, normal, cu investitorul. În al doilea rând, nu avem o clădire atât de mare dată în chirie pentru că nu a fost cazul pentru că în spaţiile Consiliului Judeţean funcţionează instituţiile noastre însă există câteva spaţii în care funcţionează ONG-uri, partide, sunt date garaje în chirie pentru care sunt stabilite taxe şi tarife şi pentru care încasăm bani. Pe baza unei hotărâri şi a cadrului legal, am stabilit tariful pe care îl plăteşte Adria Med în momentul de faţă. Îmi pare rău dacă are restanţe pentru că aceasta este deja o problemă de bună-credinţă a celui care foloseşte spaţiul. Haideţi să nu intrăm în discuţii despre posibilităţile financiare din partea unui consilier judeţean care apără în primul rând bugetul judeţului şi din moment ce este o chirie modică stabilită pentru un privat care încasează venituri, pardon, pardon. Acum sunteţi consilier judeţean, privatul, dincolo de uşă. Aici sunteţi consilieri judeţeni, toţi. Deci, domnilor consilieri judeţeni, problema trebuie rezolvată numai cu acordul proprietarului şi cred că am fost de bună-credinţă maximă între 2004 şi 2010, câţi ani au trecut? Cred că nu am dat în privat. Deci, domnilor, problema v-am spus, a ajuns cuţitul la os şi într-o lună trebuie să luăm o decizie finală. Dvs. de data aceasta, încă o dată vă spun nu sunteţi privaţi ci sunteţi consilieri judeţeni, şi dacă Mora Akos zice că vrea să scoată maxim din valoarea clădirii, proprietatea judeţului şi a terenului, prima dată trebuie să aleagă varianta propusă. În această direcţie să ne consultăm, ce variantă alegem? Nu azi, ci săptămâna viitoare, ne adunăm iarăşi, pe două săptămâni ne adunăm iarăşi şi la fel peste 3 sau 4 săptămâni dar trebuie să decidem şi decizia este deja în răspunderea noastră, a dvs., a mea, a colegilor, a executivului. Poate că niciodată nu am avut o problemă pusă atât de serios şi de deschis şi trebuie rezolvată şi normal este şi problema investitorului dar să nu uitaţi că investitorul din martie 2005 este de foarte rea credinţă şi îi spun în faţă. Din moment ce, d-le reprezentant al firmei, aţi primit somaţia de la Consiliul Judeţean, o somaţie de 3 pagini în care numai că nu vă implor să nu mergeţi mai departe, din punctul meu personal deja buna-credinţă şi cred că colegul meu jurist, fost procuror ar putea să interpreteze şi el ce înseamnă bună sau rea-credinţă sau culpă în cel mai bun caz. Da? Deci nu vă supăraţi domnilor, problema aceasta a ajuns la cuţit şi încă o dată trebuie să vă spun că va trebui să o rezolvăm.

D-l consilier Balogh Iosif: Mulţumesc d-na preşedinte. Stimaţi invitaţi şi colegi. Sunt consilier judeţean din anul 2000, deci am parcurs mai multe etape în legătură cu Galenus-ul. Vreau să vă spun că problema Galenus-ului şi nu îi fac reclamă şi nu am beneficiat de serviciile lor şi sper să nici nu ajung acolo, la un moment dat, după 2004, după ce partidul de guvernământ din 2000-2004 a pierdut alegerile, a început să ia amploare, dar vreau să vă liniştesc pe dvs. că dacă mergea mai departe şi nu se făcea o problemă politică acest caz trebuia de mult uitat şi mulţumesc colegilor că au înţelegere, indiferent că administratorul respectiv este de bună sau de rea-credinţă, acolo s-a făcut o treabă bună. Părerea mea personală este că trebuie ridicată această problemă la aşa un nivel încât să fie un consens atât între noi cât şi între beneficiarul acestei clădiri. Şi noi avem o parte de vină fiindcă acele clădiri, de exemplu, intră într-o reparaţie curentă, capitală ş.a.m.d., se poate interpreta că s-a făcut o reparaţie capitală, că s-au schimbat ţigle sau că se fac adăugiri în urma unor proiecte. Deci, eu personal simt şi văd că această situaţie se poate rezolva mai repede de o lună.

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog propuneţi şi decideţi.

D-l consilier Balogh: Sigur, dar trebuie ca problema aceasta să fie făcută de jurişti.

D-na preşedinte Lokodi: Nu aruncaţi în curtea juriştilor. Răspunderea este a consilierului judeţean. Juristul v-a făcut trei propuneri. Dvs. decideţi deci nu aruncaţi înapoi la executiv. Gata.

D-l consilier Balogh: Eu nu sunt de acord cu demolarea şi cu alte figuri care se fac acolo.

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog propuneţi una din celelalte două variante rămase. Nu discută juriştii şi nu votează juriştii. 35 de oameni votează: A sau B.

D-l consilier Balogh: Mie îmi pare foarte rău, d-na preşedinte, că nu s-a pus problema când s-a construit PRAKTIKER şi REAL că nu am putut să facem drumul de centură. Acum noi …

D-na preşedinte Lokodi: Unde dai şi unde crapă.

D-l consilier Balogh: Exact. Acolo s-au dat autorizaţii de construcţie, aici însă omul nu a primit autorizaţie.

D-na preşedinte Lokodi: Trecem înapoi la GALENUS, da?

D-l consilier Balogh: Centura Sighişoarei este alta. Noi discutăm despre centura Ernei-Livezeni, dar să revenim la GALENUS. Şi vă spun încă o dată că problema s-a discutat după 2004, politic, şi de acolo a ajuns în situaţia în care este acum.

D-na preşedinte Lokodi: Nu s-a discutat politic niciodată.

D-l consilier Balogh: Ba da. Eu ştiu, d-na preşedinte. Cine a fost atunci vicepreşedinte, cine a fost preşedinte?

D-na preşedinte Lokodi: Nici o clipă problema asta nu s-a discutat politic.

D-l consilier Balogh: Dvs. încă nu eraţi preşedinte când GALENUS-ul a început să ia amploare, mulţumesc.

D-l consilier Radu Mircea: D-na preşedinte, foarte pe scurt vă spun că părerea mea este şi probabil şi a unora dintre colegi, că acest imobil trebuie salvat, bineînţeles. E o construcţie care s-a făcut şi e necesară populaţiei şi în special în domeniul medical despre care ştim prin ce situaţie trece ţara în acest domeniu şi populaţia are nevoie de servicii medicale bine dotate şi bine puse la punct, indiferent că e statului sau privat, totuşi juriştii, eu nu sunt jurist, v-am spus, trebuie să ne informeze care este soluţia cea mai bună pentru ca eu să votez pentru ca imobilul să fie salvat. Eu nu concep ca o clădire de o asemenea importanţă, de interes a cetăţeanului din judeţul Mureş să nu beneficiem de el. Eu nu am beneficiat şi cum spune şi dl Balogh nici nu aş vrea să beneficiez, dar sunt mulţi care au nevoie. Ştiţi starea de sănătate a populaţiei, ştiţi ce se întâmplă cu sănătatea şi nu putem pune sănătatea cu sectorul privat unde se fac şuruburi sau se fac cărămizi. Trebuie să fi foarte atenţi la acest domeniu. Vă mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Clădirea este în momentul de faţă, juridic, al Consiliului Judeţean, şi cea veche, reparată şi cea nouă care este construită fără autorizaţie. Da? În momentul de faţă este al Consiliului Judeţean, proprietar tabular, pentru care eventual Adria Med poate formula o acţiune să solicite investiţia. Putem să tragem cu chestia asta încă 5 ani sau o putem rezolva acum. Dvs. trebuie să decideţi şi Adria Med-ul trebuie să vină alături de noi şi decidem împreună ce facem, trece clădirea nouă la noi şi despăgubim cu valoarea investită, că nu mă interesează valoarea pe care ar putea să o producă pentru că de 6 ani îi produce valori, e clar, trece la noi după care noi decidem dacă o vom da la Spital, acesta o va scoate la licitaţie, menţine activitatea sau închiriază, dar cu licitaţie publică electronică, găseşte modalitate de concesionare, ceea ce în momentul de faţă este posibil tot prin licitaţie publică, ceea ce iarăşi actualul deţinător îl pune în situaţia să vină şi să liciteze sau dvs. credeţi, şi aici trebuie să luaţi o decizie, adică trece clădirea în proprietatea judeţului, încă o dată aceeaşi variantă, despăgubit proprietarul şi scoaterea clădirii în întregime pentru vânzare. Asta poate fi cumpărat de mine, de d-ta, de altul sau de cel care a mai pus acolo un ban sau de nimeni şi rămâne a Consiliului Judeţean şi acesta, pe lângă cele 12 imobile îl administrează.

D-l consilier Poruţiu: D-na preşedinte mai este o variantă pentru că vedeţi că noi vrem să o rezolvăm şi tocmai pentru asta vreau să ne fundamenteze foarte bine dl secretar pentru că există şi varianta propusă de proprietar care văd că nu există aici.

D-na preşedinte Lokodi: Nu există.

D-l consilier Poruţiu: D-na preşedinte, ca variantă de lucru există şi tocmai de aceasta am spus. Nu acum, în comisii pentru că văd că tot timpul, aici, se pune problema… eu nu zic care variantă este corectă, dar văd că tot timpul se pune problema că avem trei variante dar cea cu demolarea pică, aşa că avem numai două variante.

D-na preşedinte Lokodi: Vă spune d-l Cosma de ce nu există varianta propusă.

D-l consilier Poruţiu: D-na preşedinte, aţi fost procuror şi v-am mai spus-o o dată. Procurorul acuză, avocatul apără şi judecătorul judecă pe acelaşi text de lege. Tocmai de asta am spus şi nu am vorbit o tâmpenie când am spus să avem discuţia în comisii pentru că va trebui să discutăm dacă vrem şi avem pretenţia că discutăm amiabil, să analizăm şi varianta proprietarului ca să vedem dacă pică sau nu pică. Dacă pornim de la premisa că discutăm numai variantele noastre, asta nu e o soluţie amiabilă.

D-na preşedinte Lokodi: OK, le veţi discuta.

Dl secretar Paul Cosma: Aş mai dori să fac câteva precizări. Trebuie să plecăm de la ideea că la momentul încheierii contractului de asociere în participaţiune, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş, pe de o parte, şi-a încălcat competenţa în sensul că nu şi-a respectat prerogativele ce-i reveneau ca administrator şi a încheiat un act nelegal. Ei bine, de la această stare de nelegalitate trebuie să plecăm şi vă rog să vă imaginaţi că orice soluţie va adopta Consiliul Judeţean Mureş în această speţă, nu poate fi sub nici o formă de natură să favorizeze pe cineva. Încălcarea legii, că vorbim de încheierea acordului de asociere în participaţiune, că vorbim de construirea fără autorizaţie de construire, nu poate să-mi creeze mie, ca individ, un avantaj. Acesta trebuie să fie principiul. Sigur că da, dvs., dintre variantele legale o veţi alege pe cea oportună, eu sau colegii mei jurişti neavând competenţa nici măcar să vă sugerăm care ar fi aceea, şi din punct de vedere juridic decizia dvs. poate să fie sau să nu fie contrasemnată pentru legalitate de către mine ca secretar. În aceste limite trebuie purtate discuţiile. Sigur că trebuie ascultate toate părţile implicate şi dvs., ca aleşi locali în îndeplinirea mandatului, în exercitarea dreptului dvs. de a fi informat puteţi să solicitaţi puncte de vedere din partea cui credeţi de cuviinţă, dar pentru mine ca jurist, ca secretar al acestui judeţ, responsabilitatea este cea de a asigura, în interesul judeţului, că decizia dvs. este legală. Atât am avut de spus, vă mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Fraţilor, aici trebuie să decideţi încă un lucru. Pe lângă faptul că vrem să dăm şi o mână de ajutor, dacă nu vom fi conform legii pentru proprietatea publică a judeţului, vom răspunde personal, fiecare.

D-l consilier Hulpuş: D-na preşedinte, stimaţi colegi. În această speţă mi-aş spune şi eu cuvântul având în vedere că sunt constructor şi lucrez oarecum în domeniu.

D-na preşedinte Lokodi: V-aş ruga frumos să vorbiţi ca şi consilier judeţean, pe domeniul public al judeţului.

D-l consilier Hulpuş: Bineînţeles. Aşa o să vorbesc. Am reţinut remarca. Sigur că aici e în culpă şi beneficiarul pentru că a construi fără avize eşti în culpă şi nu trebuia să facă acest lucru dar este în culpă şi Primăria municipiului pentru că era de competenţa lor să dea autorizaţie sau să oprească din faşă lucrarea, pentru a nu ajunge în faza finală ca să şi funcţioneze şi după aceea să se pună problema aşa cum se pune. Deci, din punctul meu de vedere sigur că trebuie respectate una din cele 3 căi legale propuse şi eu aş propune să se meargă pe varianta de a se supune licitaţiei, după ce se trece în domeniul public, să se poate licita, dar la licitaţie, şi acum adresez întrebarea d-lui secretar, dacă punctajul care se atribuie, care se face pentru atribuirea la licitaţie, poate să cuprindă şi alte clauze care să faciliteze oarecum beneficiarul care a investit şi atunci …

D-na preşedinte Lokodi: Nu am trecut încă la scrierea caietului de sarcini. Nu vă supăraţi domnilor, vi se va întrerupe microfonul pentru că prea intrăm în alte prostii. Intrăm în prostii şi presa este prezentă. Domnilor, în comisie nu aveţi decât să discutaţi tot ce doriţi legat de această problemă dar nu vă supăraţi pentru că v-am cerut pentru că sunteţi consilieri judeţeni, nu sunteţi nici avocatul beneficiarului şi nu sunteţi nici vânzătorul. Procurorul Consiliului Judeţean, asta sunteţi. Procurorul care apără domeniul public.

Domnilor, dacă nu mai doreşte nimeni să intervină am o propunere. D-l Neagoş puteţi în faţa comisiilor, mult mai bine, să discutaţi problemele. Aţi auzit astăzi pro şi contra o idee, o altă idee şi nici aşa nu ajungem la nici o finalitate. Eu am o rugăminte publică de data aceasta faţă de dvs., să rupem aţa. Nu mai există nici aici, nici acolo. Mergem înainte şi îşi asumă fiecare riscul şi vi-l asumaţi din noiembrie 2005. De atunci vă asumaţi responsabilitatea şi riscul.

D-l Lucian Neagoş, Adria Med. Bună ziua sunt Lucian Neagoş, cel în cauză, pentru cei care nu mă cunosc. Cu voia dvs. am şi eu o mică informare pe care aş dori să o dau fiecărui consilier. Dacă cineva din aparatul administrativ mă poate ajuta, aş fi fericit.

D-na preşedinte Lokodi: Lăsaţi la Secretariat şi le vom distribui noi pentru că acum nu mai sunt toţi consilierii prezenţi şi trebuie să avem garanţia că fiecare consilier le va primi.

D-l dr. Neagoş: Voi spune doar câteva cuvinte referitor la investitor de bună sau de rea credinţă.

D-na preşedinte Lokodi: Haideţi, d-le Neagoş, acum nu discutăm despre asta.

D-l dr. Neagoş: E foarte simplu d-na preşedinte. În spital lucrează 160 de oameni care îşi iau salariile şi am plătit 20 de miliarde de lei până la ora actuală, taxe şi impozite, au fost în această locaţie 170.000 de oameni.

D-na preşedinte Lokodi: Nu pun sub semnul întrebării importanţa acestei investiţii.

D-l dr. Neagoş: Investiţia a fost toată transparentă, pe faţă, dar cea de a doua autorizaţie de construire ne-a fost refuzată.

D-na preşedinte Lokodi: Încă prea transparentă.

D-l dr. Neagoş: Refuzată, în condiţiile în care prima autorizaţie de construcţie a fost eliberată pe aceleaşi documente, pe aceleaşi solicitări, de acelaşi beneficiar şi a doua pe aceleaşi documente, pe aceleaşi solicitări, de acelaşi beneficiar ne-a fost refuzată.

D-na preşedinte Lokodi: Nu am înţeles, ce a fost refuzată?

D-l dr. Neagoş. A doua autorizaţie.

D-na preşedinte Lokodi: Pe care aţi depus-o la municipiu.

D-l dr. Neagoş: Şi am primit autorizaţia de construcţie pentru prima investiţie, iar cea de a doua, pe aceleaşi solicitări, documente şi acelaşi beneficiar ne-a fost refuzată.

D-na preşedinte Lokodi: Dar ştiţi de ce, da? Pentru că proprietarul terenului este Consiliul Judeţean Mureş.

D-l dr. Neagoş: Şi prima dată nu a fost Consiliul Judeţean Mureş?

D-na preşedinte Lokodi: Dar tocmai aici este problema. Pentru că prima dată, fără acordul nostru, vi s-a aprobat un act nelegal, asta vă spunea d-l Cosma şi asta încercăm să vă explicăm că nici Spitalul Județean de Urgenţă nu avea dreptul fără acordul proprietarului să încheie cu dvs. contractul de asociere în participaţiune…

D-l dr. Neagoş: Perfect legal.

D-na preşedinte Lokodi: Şi nici Primăria nu avea dreptul să emită certificatul de urbanism fără cererea noastră. Noi când am văzut ce se întâmplă am făcut o adresă la Primărie şi am cerut ca a doua autorizaţie de construire să nu se emită pe proprietatea noastră. D-l Neagoş, ştiţi foarte bine că de atunci discutăm problema.

D-l dr. Neagoş: Da, ştiu, presiunile politice care au fost atunci.

D-na preşedinte Lokodi: Nu presiuni politice, d-le Neagoş. Discuţie administrativă am avut cu dvs.?

D-l dr. Neagoş: Post factum.

D-na preşedinte Lokodi: D-l Neagoş, înainte să depuneţi actele pentru a doua clădire am avut discuţie administrativă cu dvs.?

D-l dr. Neagoş: Nu. Discuţii au fost după refuzul pe care dvs. l-aţi trimis Primăriei prin care se spunea ca sub nici o formă să nu se elibereze autorizaţia de construcţie pentru că acest contract de asociere în participaţiune este nul de drept, semnat de dvs. şi de dl Togănel.

D-na preşedinte Lokodi: Eu aşa îmi aduc aminte. Contractul de asociere în participaţiune este semnat de mine şi de Togănel?.

D-l dr. Neagoş. Nu. Fiţi atentă vă rog frumos. Este vorba de faptul că aţi solicitat Primăriei ca cea de doua autorizaţie de construcţie să nu ne fie eliberată deoarece consideraţi că acest contract de asociere în participaţiune este nul de drept.

D-na preşedinte Lokodi: Aşa este.

D-l dr. Neagoş: Deocamdată el nu a fost invalidat de nimeni şi este perfect legal. Este o practică curentă la nivel naţional.

D-na preşedinte Lokodi: D-le Neagoş asta este susţinerea dvs.

D-l dr. Neagoş: Eu sunt obligat să apăr această investiţie, să ştiţi, nu am ce să fac.

D-na preşedinte Lokodi: Dl Neagoş, cu o atitudine de acest gen… şi încă o dată vă chem la colaborare pentru a rezolva problema. Încă o dată, vă spun că cu această atitudine nu vom putea soluţiona în felul în care aţi dorit să salvaţi investiţia dvs. Nu zâmbiţi că pe mine nu mă apucă zâmbetul.

Dl dr. Neagoş: E un avertisment?

D-na preşedinte Lokodi: Nu aşa văd. Este un sfat prietenesc, de la om la om. Dacă asta este poziţia dvs. va fi foarte greu Consiliului Județean să vină partener pentru a găsi o modalitate legală dar care să nu vă dezavantajeze.

D-l dr. Neagoş: Noi am solicitat pe Ordonanţa 68 în cadrul căreia ne încadrăm absolut legal.

D-na preşedinte Lokodi: Încă o dată, se va analiza şi acel lucru de către Consiliul Județean, punctul de vedere al executivului îl ştiţi. După noi nu se aplică Ordonanţa 68 în cazul dvs.

D-l dr. Neagoş: Mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor consilieri, daţi-mi voie pentru că mai am o informare de făcut. D-le avocat, în faţa comisiilor purtaţi discuţiile de specialitate.

D-l consilier Poruţiu: 30 de secunde. Întâmplător, în acea perioadă, şi vă fac o mică confidenţă şi anume că am văzut autorizaţia de construcţie pentru partea a doua, în ziua în care ea a fost respinsă.

D-na preşedinte Lokodi: Întâmplător a fost oprită.

D-l consilier Poruţiu: Ştiţi că îmi place să termin pozitiv şi rugămintea mea este să rezolvăm această problemă pentru că la ce ambiţii am nu vreau să o moştenesc în 2012.

D-na preşedinte Lokodi: Bine. Felicitări pentru cine se vede deja cu căruţa plină.

D-l avocat Costea Vasile: D-na preşedinte, stimaţi consilieri. Sunt o persoană obiectivă în această sală mai ales că apare o chestiune juridică. Mi se pare firesc ca în momentul în care suntem în această sală şi mai ales că prin această informare se solicită punctul de vedere al SC Adria Med-ului şi ne putem exprima, eu unul aş dori să punctez câteva chestiuni despre care consider că nu s-a adus deloc vorba şi informarea efectiv nu o cuprinde. Fiind vorba de o informare şi nu e vorba de comisii, cred că fiecare consilier judeţean trebuie să cunoască anumite detalii juridice, mă refer…

D-na preşedinte Lokodi: D-le Costea, deocamdată şedinţa Consiliului Judeţean este condusă de preşedintele Consiliului Judeţean.

D-l avocat Costea: D-nă preşedinte vă cer acordul.

D-na preşedinte Lokodi: Deci, în momentul de faţă eu cred că această problemă este atât de importantă şi de amplă încât vă rog ca în cazul discuţiilor pertinente, de specialitate juridică, vă rugăm frumos să veniţi şi să dezbateţi punct cu punct, cu legea în faţă, cu argumente. Aici, în plen, azi nu putem ajunge la nici o soluţie. Fiecare din domnii consilieri vor participa la comisiile de specialitate. Comisia de specialitate nu este doar una. Toată lumea şi cei care nu sunt acum aici prezenţi, pentru că mulţi au plecat, trebuie să cunoască absolut toate argumentele dvs. şi poziţia Consiliului Judeţean. Vă rog din suflet şi ştiu că sunteţi pregătit să dezbateţi problemele în comisii de specialitate.

D-l avocat Costea: Nu am cerut să fac o pledoarie juridică, ci doar am vrut să explicitez două sau trei chestiuni.

D-na preşedinte Lokodi: Daţi-mi voie pentru că acum eu conduc şedinţa, veţi expune punctul dvs. de vedere în faţa comisiilor şi credeţi-mă că ştiu ce vorbesc, e mai bine. Mergeţi pe mâna mea.

D-l avocat Costea: Ar fi fost interesant să spun ce aveam de spus.

D-na preşedinte Lokodi: Bine. Veţi avea aceste discuţii.

Domnilor consilieri judeţeni, în 2005 am primit de la Ministerul Apărării Naţionale imobilul pe baza Hotărârii de Guvern nr.1184/2006 de la Gorneşti, fostul depozit de carburanţi. Acum o săptămână, am fost căutată de reprezentanţii Ministerului Apărării şi mi se solicită restituirea pentru interes naţional a acestui imobil. Din moment ce, în momentul de faţă imobilul este în proprietatea noastră şi timp de 5 ani am cheltuit pentru pază şi altele, în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii ministerului am spus că în principiu, executivul nu se opune ca pentru interes naţional să se restituie, dar solicităm schimb de imobil şi de teren. Am făcut o ofertă şi urmează să primim din partea ministerului o adresă dacă se mai insistă pentru acest imobil din proprietatea noastră şi dacă ce am solicitat noi va fi acceptat. Hotărâre de Guvern nu are cum să scoată pentru că este întabulat în proprietatea noastră, a Consiliului Județean Mureş. Asta este întăbularea, un sistem din Transilvania.

D-l consilier Balogh: Vreau să aduc la cunoştinţă că unul dintre constructorii acestei investiţii am fost eu şi ea este construită pe teritoriul comunei Gorneşti. Nu ştiu dacă s-a retrocedat grofului Teleki dar eu cred că acest teren merită şi cred că a fost solicitat de către Primăria Gorneşti pentru ca măcar o parte să i se restituie: păşunea şi altele, în schimb, cele două clădiri şi bazinele, probabil că vor să le decongestioneze pentru că acolo este fier vechi destul de mult. Şi cum s-au tăiat toate cazărmile şi tot fierul vechi stă, eu cred că merită pentru ca Armata Română să ia pentru un an de zile şi să taie toată fierăria de acolo. Mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: La asta se spune „No comment”. La revedere. Vai am uitat de diverse, aveţi?

D-l consilier Giurgea: Mulţumesc. Colegii pot pleca pentru că vă pot spune şi dvs. pentru că pentru mine este important să se înregistreze. Dar vreau să vă fac o observaţie, d-na preşedinte. Atâta timp cât există o ordine de zi şi pe tabelă sunt prezenţi 14 consilieri judeţeni nu ştiu dacă şedinţa e statutară.

D-na preşedinte Lokodi: Eram la punctul de informări unde nu trebuie să fim statutari.

D-l consilier Giurgea: Informarea era punct pe ordinea de zi. Acesta v-o spun numai ca idee că şi eu am 100 de probleme să mă duc dincolo la „Apele Române” pentru că aşteaptă 100 de inşi. O nebunie ce e acolo. Dar colegii pot pleca că pentru ei e mai puţin important ce vă spun. Dvs. m-aţi întrebat ieri ce se întâmplă cu comuna Mica vis-a-vis de parcursul de drum pentru că Târnava a atacat şi a surpat malul şi vreau să vă informez oficial că avem prins în planul de investiţii, pe fondul de mediu, acest lucru şi că anul acesta demarăm lucrările şi probabil că le şi finalizăm şi prima porţiune pe care o facem este porţiunea cea mai aproape de drumul județean.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc frumos.

D-l consilier Giurgea: Al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun este că în interesul „Apelor Mureş” sunt şi alte lucrări de asemenea natură pe care vreau într-o zi să le consultăm şi să le discutăm. Avem sprijinul d-lui ministru pentru că de acolo vin banii, dar şi aprobarea d-lui David Csaba.

Şi ultima problemă pe care trebuie să o discutăm şi v-am spus de la început, în principiu nu am nimic împotrivă cu acel spaţiu unde stă Salvamont-ul dar lucrurile puţin s-au încurcat şi d-l director David Csaba s-a supărat foarte tare pentru că noi am venit cu acea hotărâre de Consiliu Judeţean prin care s-a votat că acel imobil, de altfel folosit de Consiliul Judeţean de zeci de ani, l-am trecut în proprietatea Consiliului Judeţean.

D-na preşedinte Lokodi: Nu, noi am cerut să fiţi de acord să trecem la noi pentru că s-a făcut în 2002 o eroare cu Hotărârea Guvernului nr.834 prin care s-a luat clădirea în totalitate la „Ape Mureş”, deci şi acea porţiune care era folosită, partea de sus, două camere sau una de Consiliul Judeţean, de apărarea civilă, în spate este clădirea dvs. şi cele două clădiri sunt alipite, totul a fost trecut din neatenţie la dvs. şi tocmai asta vrem noi acum, dacă se poate să o reparăm. Noi nu am dat hotărâre de Consiliu Judeţean prin care să o fi trecut în domeniul judeţului.

D-l consilier Giurgea: Aşa s-a exprimat Silvia Moldovan la o întâlnire cu dl secretar.

D-na preşedinte Lokodi: Spuneţi dl secretar cum a fost.

D-l secretar Paul Cosma: Imobilul în cauză face parte din domeniul public al judeţului pentru că aşa spune legea. Într-adevăr, prin Hotărârea Guvernului nr.834, „Apele Române” şi le-au cuprins în patrimoniu, le-au întabulat şi aşa mai departe. Dacă legea spune că este al judeţului, l-am inclus în domeniul public urmând ca pe cale amiabilă cu Direcţia Apelor să ajungem la o rectificare a Cărţii Funciare, rectificarea nefiind un act de transmitere a proprietăţii pentru că mie legea îmi spune că sunt proprietar, şi atunci cu cel care are dreptul înscris, deşi nu poate fi titular potrivit legii, convin la rectificarea Cărţii Funciare. Din punct de vedere tehnic şi juridic aşa stau lucrurile. Este cât se poate de curat şi de ordonat din punct de vedere juridic.

D-na preşedinte Lokodi: Haideţi să găsim modalitatea între jurişti.

D-l consilier Giurgea: D-na preşedinte, eu personal, o spun la microfon pentru că de asta am cerut să se înregistreze, nu am nimic împotrivă pentru că oricum o folosiţi de mult. Noi nici nu avem nevoie de acel colţ şi de ce să nu ne înțelegem, dar lucrurile s-au bulversat foarte tare prin această hotărâre care mărturisesc că nici eu nu ştiu când am luat-o. Vă mulţumesc că aţi înţeles şi mai ales că ştiţi cu cine trebuie să vorbiţi.

D-na preşedinte Lokodi: Bine, o să vorbesc şi o să debulversăm problema.

Lucrările şedinţei se încheie la orele 15.21.

Întocmit: Monica Curticăpean

PREŞEDINTE SECRETAR

Lokodi Edita Emöke Aurelian-Paul Cosma

Văzut: consilier - Delia Belea

director - Viorel Iosib