ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Nr._______/______2008

Dosar: IV C/1

PROCES – VERBAL

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean

din data de 31 ianuarie 2008

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare a Consiliului Judeţean Mureş şi au fost conduse de doamna preşedinte Lokodi Edita Emöke.

Ordinea de zi a şedinţei a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber” şi „Nepujság”, prin Dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr.17/25.I.2008.

Din cei 34 consilieri în funcţie au fost absenţi domnii: Bartha Barna (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Împuternicire avocaţială, nr.1212/30.I.2008), Bözödi Alexandru (delegaţie – Strasbourg) , Mora Akos Daniel – delegaţie Austria)

Au fost invitaţi să participe:

· dl. Ciprian Dobre, prefectul judeţului Mureş

· dl. Schmidt Lorand – director, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

· d-na Codruţa Sava – director adjunct, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

· dl. Mezei Vasile - director economic, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

· d-na Biriş Rodica - director, Centrul de îngrijire şi asistenţă Reghin

· dl. Ana Ioan – şef centru, Centrul de îngrijire şi asistenţă Sighişoara

· d-na Pantiş Viorica – şef centru interimar, Centrul de îngrijire şi asistenţă Căpuşu de Cîmpie

· dr. Berekmeri Maria – director, Centrul de îngrijire şi asistenţă Glodeni

· Pop Liviu – director, Centrul de îngrijire şi asistenţă Lunca Mureşului

· dr. Pokorny Vasile – director, Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Brâncoveneşti

· dr. Toducz Endre – director, Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Brâncoveneşti

· dl. Naste Vasile, director, Administraţia Palatului Culturii Tîrgu Mureş

· dna Valea Anica – contabil-şef, Administraţia Palatului Culturii Tîrgu Mureş

· dl.Cazan Vasile – director, Filarmonica Târgu Mureş

· dl. Podoabă Virgil – redactor-şef, Revista VATRA

· dl. Kovacs Andras Ferencz – redacto-şef, REVISTA LATO

· dl. Ilieş Ioan – director, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor

· dna Belean Carmen, contabil-şef, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Mureş

· dl. Cotîrlan Constantin - director, Centrul Judeţean de Promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Mureş

· dna Iosib Maria, contabil-şef, Centrul Judeţean de Promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Mureş

· dna Albu Lelia, director, Şcoala de Arte şi Meserii Tîrgu Mureş

· dna Mihaly Maria, contabil-şef, Şcoala de Arte şi Meserii Tîrgu Mureş

· dl. Cadariu Gavril, director, Teatrul pentru Copii şi Tineret ARIEL Tîrgu Mureş

· dna Luduşan Leontina, contabil-şef, Teatrul pentru Copii şi Tineret ARIEL”

· dl.Titi Iosif Boantă, director, Ansamblul Artistic Profesionist MUREŞUL Tîrgu Mureş

· dna Silvăşan Elena, contabil-şef, Ansamblul Artistic Profesionist MUREŞUL Tîrgu Mureş

· dl. Soos Zoltan, director, Muzeul Judeţean Mureş

· d-na Mihalte Marcela, contabil-şef, Muzeul Judeţean Mureş

· d-na Corina Teodor, director, Biblioteca Judeţeană Mureş

· d-na Pop Daniela, contabil-şef, Biblioteca Judeţeană Mureş

· d-na Grec Claudia, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.1 Tîrgu Mureş

· d-na Pescari Tatiana Ana, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.2 Tîrgu Mureş

· d-na Kalman Eva, contabil-şef, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.2 Tîrgu Mureş

· dl. Sabău Ştefan, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr.3 - Reghin

· d-na Molnar Viorica, contabil-şef, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr.3 – Reghin

· dl. Runcan Ştefan, director, R.A. AEROPORTUL TRANSILVANIA Tîrgu Mureş

· d-na Hang Mărioara, contabil-şef, R.A. AEROPORTUL TRANSILVANIA Tîrgu Mureş

· dl. Blaj Virgil – director, SC Servicii de Utilităţi Rurale Mureş

· dl. Cârdan Ioan - Centrul Militar Judeţean

· dl. Begidzsan Laszlo – şef serviciu SALVAMONT

· dl.col. Luca Ioan – OMEPTA

· dl. Nagy Istvan – director, Parcul Industrial Mureş

· d-na Pop Felicia – director executiv, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş

· dl. Prozan Mircea - inspector-şef, Inspectoratul Şcolar Judeţean

· dna dr. Sandu Nicoleta Monica – manager interimar, Spitalul Târnăveni

· dl. Ovidiu Butuc - manager interimar, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

· dl. Luca Nelu – manager - Preventoriul TBC Gorneşti

· dl. Nagy Petroniu - Direcţia Judeţeană de Pază

· dl.chestor Căbulea Ioan Nicolae – şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mureş

· dl. Papuc Vasile - administrator SC EXPERŢILOR TEHNICI MUREŞ SA

· directori, directori-adjuncţi, şefi servicii şi specialişti din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor

· reprezentanţi mass-media din judeţ.

Doamna preşedinte Lokodi: Înainte să încep şedinţa, în timp ce mai aşteptăm să sosească domnul Mora, Socotar şi Toşa, dacă vă e foame tare, afară sunt nişte şniţele proaspete.De fapt, domnul Mora este în Austria, deci rog secretariatul să noteze, Bözödi la Strasbourg iar domnul Bartha Barna a trimis prin fax copie după citaţia că este la un proces, în Bucureşti. Ceilalţi doi domni consilieri în termen de 5 zile, şi vă rog frumos să le daţi un telefon, să motiveze absenţa cu copia biletului de avion sau cu copia scrisorii de invitaţie sau o delegaţie semnată de şefii dânşilor. Atunci v-aş ruga frumos să închidem uşa, să ne aşezăm şi să începem lucrările şedinţei de astăzi. Deci domnilor, fiecare vă rog frumos să porniţi aparatele. Toată lumea a pornit? Deci lipsesc 6 persoane, atunci trebuie să fim mai muţi. Domnul Benedek ne-a dat telefon mai înainte că în regim de urgenţă vine cineva de la Miercurea Ciuc şi este în operaţie. Imediat, imediat….să deschid şedinţa, nu v-am salutat, încă organizăm. Deci atunci suntem 27, 35 minus…încă cineva nu a pornit…cine lipseşte sau cine n-a pornit aparatul? Vă mulţumesc, acum suntem în legalitate. Daţi-mi voie prima dată să vă salut doamnelor, domnilor consilieri, dragi invitaţi, directori ai instituţiilor subordonate, reprezentanţi ai consiliilor municipale, îl văd pe domnul primar de la Târnăveni, văd pe câţiva invitaţi de-ai noştri de la Sovata, pe doamna director de la Direcţia Judeţeană a Finanţelor şi pe domnul director adjunct, vă salut, reprezentanţii mass-media şi la toată lumea să spun La Mulţi Ani! pentru că este prima şedinţă după Anul Nou, să vă doresc un an nou cu succese la locurile de muncă, sănătate pentru toţi şi pentru familiile dumneavoastră şi tot binele de pe pământ, pe care îl doriţi! Sufletul meu este sincer, deschis şi vă doresc acest lucru. Vă doresc să avem un an cu succese şi din punct de vedere politic pentru că ne interesează acest lucru, la fiecare doresc să ne revedem şi să continuăm munca începută pentru că este foarte important ce am clădit în aceşti 4 ani. Alături de noi ne-am bucurat de sprijinul aparatului propriu şi de colegii noştri de la instituţiile subordonate şi într-adevăr am reuşit să contribuim la dezvoltarea judeţului şi la îmbunătăţirea vieţii, în general. Chiar dacă ceea ce construieşti, vine la scurt timp un lucru normal şi lumea nu se mai uită la bine înapoi, numai la rău. Dar asta este cred că firesc. Înainte să supun la vot ordinea de zi anunţată astăzi, Domnul Giurgea doreşte să ia cuvântul, procedural.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc doamna preşedintă, la fel, La Mulţi Ani! la toată lumea, este ultimul mandat al nostru, în vară se schimbă. Mulţumesc tuturor în numele grupului liberal pentru buna colaborare şi, într-adevăr, în Consiliul Judeţean s-a făcut administraţie şi politică deloc şi aste e foarte bine. Cu permisiunea dumneavoastră aş vrea, doamna preşedintă, poate că n-aţi observat dar pentru cei din sală şi pentru judeţ să ştie că, începând din săptămâna trecută, directorul Spitalului Judeţean Mureş, director interimar deocamdată, s-a numit domnul doctor Ovidiu Butuc care este chiar în sală. Să-l felicităm şi să-i dorim succes. Poate se şi prezintă un pic ca să-l cunoaştem. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Da poftiţi, sigur că da. Vă felicităm pentru noua funcţie, eu de altfel aveam intenţia să luăm contactul şi să vă invit să veniţi la Consiliul Judeţean, aţi făcut dumneavoastră primul pas, vă mulţumesc, este de bun augur că aici în faţa tuturor consilierilor să vă putem felicita, să va dorim succes în munca dumneavoastră şi să vă spunem că noi, Consiliul Judeţean, încercăm să fim alături în munca de transformare pe care vreţi să o faceţi.

Domnul director Ovidiu Butuc: Vă mulţumesc foarte mult doamna preşedintă, domnilor vicepreşedinţi, doamnelor şi domnilor consilieri. Aş vrea în primul rând să vă mulţumesc pentru enormul ajutor pe care l-aţi oferit Spitalului Municipal din Târnăveni şi vreau să vă spun pe această cale că, probabil, fără fondurile care ar fi venit de la Consiliul Judeţean, o bună parte din activitatea medicală a spitalului municipal ar fi avut foarte mult de suferit. Vă mulţumesc, vă asigur că aceste fonduri au fost folosite într-un mod judicios, o să cer scuze în nume propriu domnului Bartha pentru că încă nu am reuşit să facem acea dare de seamă pe care am promis-o dar, credeţi-mă, nu din cauză de lipsă de politeţe ci din cauza faptului că dacă, probabil, dacă ziua ar fi avut 48 de ore nu mi-ar fi ajuns să pot să predau într-un loc şi să predau în celălalt loc de muncă, în noul meu loc de muncă având în vedere complexitatea acestuia. Aş vrea să mă prezint, pe scurt: mă numesc Ovidiu Butuc, am absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie în 1996 în Tîrgu Mureş, sunt căsătorit, am o fetiţă, soţia mea este localnică, eu sunt jumătate ardelean, jumătate de dincolo de Carpaţi. Jumătatea de parte ardeleană se pare că a primat şi iată-mă în Tîrgu Mureş. Sunt aici din anul 1990 şi voi rămâne aici probabil până când voi închide ochii. Am fost între timp, am avut deplasări în străinătate, am lucrat în cadrul departamentelor medicale a unor firme renumite de peste hotare de talie mondială, am lucrat în Olanda, în Italia, în Statele Unite, apoi în 2005 am revenit şi am acceptat greaua şi imensa responsabilitate de a încerca să facem reformă în sistemul sanitar, devenind managerul Spitalului Municipal din Târnăveni. Vreau să vă spun că în acest sens, din noiembrie 2005, sunt managerul spitalului, până în 25 ianuarie 2008 am fost managerul Spitalului Municipal din Târnăveni iar la sfârşitul anului 2007, 31 decembrie 2007, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine că Spitalul Municipal din Târnăveni a încheiat exerciţiul financiar cu un excedent de 30%. Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu acest termen asta înseamnă profit. Deci se poate, asta am şi vrut să dovedesc, am venit în Tîrgu Mureş, este o imensă sarcină care mi s-a atribuit pentru că, dup cum bine ştiţi, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Tîrgu Mureş este cel mai mare spital din ţară la ora actuală. Asta implică un mare grad de complexitate atât în administrare cât şi în atragerea şi utilizarea fondurilor. Aşa cum vă spuneam, este o responsabilitate pe care mi-am asumat-o şi sper că, cu ajutorul dumneavoastră şi, credeţi-mă, sunt un om foarte insistent de felul meu şi genul de om pe care dacă îl dai afară pe uşă intră pe geam, credeţi-mă că o să pistonez şi o să vă cer în permanenţă să încercaţi să ajutaţi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă având în vedere faptul că este un important pol nu numai pentru Târgu Mureş, cât şi pentru judeţul Mureş şi, de ce nu, pentru întreaga Transilvanie. Nu vreau să vă reţin, ştiu că ordinea de zi este foarte încărcată, vă mulţumesc încă odată pentru amabilitatea şi pentru ajutorul pe care mi l-aţi oferit şi sper că în continuare să putem beneficia de toată înţelegerea pe care ne-o puteţi arăta. Mulţumesc mult de tot şi vă doresc o şedinţă plină de rezultate.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumim frumos…domnule Şopterean, văd că v-aţi anunţat, n-am votat încă ordinea de zi, doriţi în legătură cu ordinea de zi sau în afară? Poftiţi atunci.

Domnul consilier Şopterean: Doamna preşedintă, domnilor vicepreşedinţi, stimaţi colegi, foarte scurt, câteva secunde. Mă bucur că am avut ocazia să-l cunosc pe domnul director Butuc, Ovidiu Butuc, şi i-am cunoscut o parte din activitatea de la spitalul din Târnăveni, am toată convingerea că dacă noi, Consiliul Judeţean şi celelalte foruri îl vom ajuta şi îl vom susţine, am toată încrederea că va face treabă bună şi lucruri frumoase şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Mureş unde este mare nevoie de ceea ce dumnealui doreşte să facă şi noi cu toţii dorim. Mult succes domnule director şi celorlalţi colegi ai dumneavoastră, să auzim de bine.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor consilieri, eu aş dori să trecem la ordinea de zi enunţată pentru astăzi şi înainte să trecem la vot aş dori să prezint că punctul 5, Proiectul de hotărâre privind modificarea structurii organizatorice, a statului de funcţii şi a regulamentului de organizare şi funcţionare al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, precum şi punctul 13 Proiect de hotărâre privind aprobarea planului de ocupare a funcţiilor publice pe anul 2008 la Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Protecţiei Copilului Mureş, aş dori să le retragem şi să le amânăm pe luna februarie. Motivul este că la buget vom aproba un buget pentru această direcţie, faţă de anul 2005 când am avut un număr de 1500 de angajaţi la direcţie, s-a ajuns acum la aproape 200 de persoane în plus şi cred că neapărat trebuie să formăm o comisie în frunte cu preşedintele, personal, şi să verificăm fiecare casă, fiecare centru şi aparatul direcţiei pentru că dacă noi aprobăm astăzi statul de funcţii şi organigrama după aceea va fi foarte greu să revenim. Cred că merită o lună pentru că bugetul acestei instituţii din ce în ce mai tare creşte, e adevărat, nu în totalitate din bugetul Consiliului Judeţean. Din bugetul Consiliului Judeţean anul acesta alocăm foarte drămuit şi gramaţi banii, dar ca să ne convingem că nu greşim, ca să ne convingem că nu facem imposibilă funcţionarea sistemului, eu propun să amânăm aceste proiecte de hotărâri şi să le aducem după o analiză în luna februarie. Ba mai mult, la punctele de pe ordinea de zi, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, dacă astăzi aprobăm să funcţioneze cu personalitate juridică toate centrele din cadrul sistemului trebuie neapărat să vedem. Centrul cu personalitate juridică îşi face munca de administrare, contabilitate, structurile de la direcţie mai sunt necesare sau nu în forma în care au fost organizate atunci când această muncă era făcută de direcţie. Deci cred că este justificat şi sunteţi de acord cu mine, deci supun la vot ordinea de zi cu precizarea că se retrage proiectul de hotărâre de la punctul 5 şi de la punctul 13 urmând să fie reprogramate la prima şedinţă de Consiliu Judeţean.

Vă consult, cine este pentru aprobarea ordinii de zi astfel precizate?

Ordinea de zi se aprobă cu:

26 de voturi „pentru”, 1 abţinere (Pokorni Vasile Ştefan), 3 nu au votat( Toşa Ioan, Socotar Dinu Gheorghe, Benedek Imre), 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş, a nivelelor de echilibrare a bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Mureş pentru anul 2008

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Având în vedere că avem şi aşa un program destul de încărcat, daţi-mi voie să dau cuvântul domnului Szalkay Iosif, preşedintele comisiei de buget să prezinte proiectul de hotărâre privind nivelul şi echilibrarea bugetului local şi a unităţilor administrativ-teritoriale precum şi a Consiliului Judeţean pentru anul 2008.

Domnul consilier Szalkay: Mulţumesc doamna preşedinte, stimaţi colegi, stimaţi invitaţi, fiind la prima şedinţă a Consiliului Judeţean bineînţeles că începem cu bugetul, fără de care nu poate să înceapă activitatea nici o instituţie subordonată Consiliului Judeţean. Văd în sală pe toţi conducătorii acestor instituţii, vă urez şi eu un călduros La Mulţi Ani!, spor la lucru şi o activitate eficientă. Noi am avut mai multe întruniri cu specialiştii din executiv, cu cei de la comisia noastră de buget şi a rezultat ca rod al muncii noastre, este acest buget întocmit pe 2008 pe care îl aprobăm azi şi care bineînţeles s-a întocmit pe baza Legii 388/2007 privind aprobarea bugetului de stat pe 2008, a Legii 273/2006 privind finanţele publice locale şi a Legii 215/2008 privind administraţia publică locală. Acest buget s-a făcut în lumina procesului de integrare a României în Uniunea Europeană şi a asigurării convergenţei nominale şi reale a României cu statele membre a Uniunii Europene. În ceea ce priveşte bugetul pe 2008, vedem atât la capitolul de venituri cât şi la capitolul de cheltuieli, bineînţeles, 215.791.446 de lei, veniturile se compun din venituri proprii în sumă de 64.481.800 lei, prelevări de la bugetul de stat 120.667.243 lei, iar însumând un total venituri bugetare fiind de 185.149.043 de lei la care se adună veniturile extrabugetare în cuantum de 30. 642.403 lei, rezultând din veniturile care se preconizează a fi realizate de către instituţiile de cultură, Regia Autonomă a Aeroportului, fondul de rulment şi împrumut extern care vor fi folosite pentru achiziţionarea de echipamente şi dotări la Regia Autonomă a Aeroportului Târgu Mureş precum şi fonduri nerambursabile obţinute prin proiecte. Cheltuielile pe care noi le-am preconizat a fi efectuate, bineînţeles că vor fi de acelaşi cuantum, deci în sumă de 215.791.446 lei care se compun din: cheltuieli operaţionale în sumă de 127.557.215 lei, deci cheltuielile operaţionale vor avea un procent de 59,11%, deci se preconizează această cifră, la reparaţii 4.514.389, deci un procent din totalul cheltuielilor de 2,09%, investiţii 38.085.714 lei, deci 17,65% iar transferuri 2008 45.634.128 lei, deci un procent de 21,15%. Consider eu că cel mai elocvent, pentru că cifrele se pot memora mai greu şi de aceea am considerat că este foarte important să vă redau structura cheltuielilor pe 2008 procentual, bineînţeles cel mai mare procent şi implicit cea mai mare sumă este destinată asigurărilor şi asistenţei sociale şi este de 35%, mai precis 34,99%, transporturi 24,80%, cultură, recreere şi religie 13,69%, învăţământ 9,02%, autorităţi publice şi acţiuni externe 0,29%. Acestea sunt cele mai importante ramuri pe care noi considerăm să le finanţăm în lumina directivelo,r după cum am spus, stabilite după integrarea în Uniunea Europeană. Acestea au fost numai câteva spicuiri, bineînţeles, din buget, probabil că vor fi discuţii înainte de aprobare, dacă vor fi, eu vă asigur că atât comisia de buget cât şi executivul a depus tot efortul ca să vă putem prezenta un buget şi aici, spre deosebire de alte dăţi când am avut anumite contradicţii neantagoniste cu executivul, de data aceasta putem să spunem că am lucrat şi am avut o colaborare aproape perfectă şi eu trebuie să laud de data aceasta pe cei din executiv, pe cei care au depus o muncă titanică ca azi să avem aceste documente aici şi să le putem dezbate şi vă asigur că repartiţiile pe care le-am făcut, au făcut ca şi în 2008 toate instituţiile care aparţin de noi precum şi toate activităţile să fie astfel finanţate ca să nu avem la sfârşitul mandatului mustrări de conştiinţă. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Domnilor consilieri, am o singură precizare pe care trebuie să vă fac: dintr-o eroare la anexa numărul 4, la numărul de posturi de la aeroport, în loc de cifra 83 mi se pare s-a strecurat 79……75. Dar printr-o hotărâre a consiliului de administraţie al aeroportului din 5 iunie 2007 şi printr-o hotărâre cu numărul 672 se aprobă organigrama şi statul de funcţii la aeroport la numărul de 83. Deci nu există nici o schimbare în ceea ce priveşte sumele, nu există nici o modificare, doar în loc de 75 la anexa nr. 4 la poziţia 19 trebuie trecut 83. Domnilor consilieri, v-aţi şi înscris la cuvânt, dau cuvântul domnului Giurgea Teodor……dar nu vă supăraţi, apare. Aţi apăsat atunci. Imediat găsiţi, deci nu se schimbă valoric nici un leu decât o cifră la numărul de posturi.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc doamna preşedintă, o să fiu cât se poate de scurt dar o să discut pe două paliere: unu, pe consideraţiuni de ordin general, în primul rând pentru cei care nu ştiu trebuie să ştie că noi cei care suntem mai vechi în Consiliul Judeţean ştim să vorbim, să ne respectăm, fireşte, dar să ne şi batem în acelaşi timp, la figurat, mai ales când este vorba de bani. Cei care nu ne cunosc prea bine să nu-şi facă probleme că noi tot foarte buni colegi rămânem, dar la un anumit moment dat, pentru bani mai ales, avem fiecare forţă să discutăm şi nu e uşor. Vreau să fac un considerent foarte clar, să te baţi cu doi vicepreşedinţi de unul singur mai ales când eşti în opoziţie. P.N.L-ul, chiar dacă e la putere la nivel naţional, la judeţul Mureş e în opoziţie. Al doilea considerent de ordin general, care aici este un lucru şi o certitudine şi trebuie să luăm aminte, nu este bine să taxăm, cu ghilimelele de rigoare dacă vreţi, unii primari pentru că au o anumită culoare politică. Nu mă refer de data asta la primarii liberali ci la primari de altă culoare politică care până nu demult erau la guvernare. De ce creăm precedente care s-au mai creat până în 2004, ştiţi foarte bine şi care dăunează foarte grav unităţilor administrativ-teritoriale şi locuitorii acestora nu au nici o problemă şi nu trebuie să sufere pentru că primarul are o anumită culoare politică. Şi acum punctual: Şcoala Specială numărul 1: am fost acolo, doamna directoare a fost şi în comisia de buget marţi, colegii mei consilieri din comisia de buget au văzut starea Şcolii Speciale numărul 1, care sigur, noi ştim că sunt multe alte şcoli şi clădiri, proprietate a Consiliului Judeţean care arată într-o stare destul de, să zicem, nelalocul ei, dar la şcoala aceasta funcţionează 130 de copii sau 120 de copii cu probleme şi arată într-o stare extraordinar de degradată. Daţi-mi voie să fac această comparaţie de extraordinar, eu am văzut-o la faţa locului, colegii au văzut-o în poze. Doamna preşedintă, stimaţi colegi din executiv, să ţinem cont şi să vedem ce putem face într-o primă etapă, noi am încercat în comisie să dăm banii de fapt care iniţial erau şi au şi rămas acolo, alocaţi pentru extinderea garajului şi arhivă şi arhiva să se găsească pe hol. Se duce pe ceea ce înseamnă întreţinerea şcolii dar era o modificare foarte greoaie, aşa cum spunea colegul Szalkay cu executivul şi cu colegele din aparatul bugetar au lucrat şi lucrau foarte mult, au rămas aşa. Dar trebuie să alocăm nişte bani, să începem nişte reparaţii la şcoala asta că e o problemă foarte gravă. Doamne fereşte, şi nu exagerez deloc, e în centrul oraşului Tîrgu Mureş, dacă se întâmplă şi nu este departe să cadă acoperişul pe copii în clasă, să ştiţi, eu am văzut asta, cred că ne facem de mândra minune. Al doilea lucru de care chiar vreau să ţinem cont, poate mai mult ca anul trecut, chiar dacă este un an electoral şi ştim ce înseamnă un an electoral din punct de vedere financiar, să ne apropiem mai mult de Spitalul Judeţean cu mai mulţi bani pentru că anul trecut ne-am angajat după aprobarea bugetului că o să le mai dăm mai mult pe reparaţii şi le-am dat prea puţin. Aici, poate exact ce spune domnul director, copilul care nu plânge nu primeşte ţâţă. Poate dânsul primeşte în anul acesta ţâţă. Pardon. Şi haideţi să ne apropiem de spitalul judeţean pe acest considerent şi cu aceşti bani, oricum, mult mai puţini decât ar avea nevoie, pentru că sunt şi acolo clădiri care lasă de dorit din punct de vedere estetic dar şi funcţional şi în care funcţionează cetăţenii mureşeni. Şi ultimul lucru, într-adevăr bugetul pe 2008 este un buget mai mare din punct de vedere valoric, în anul acesta Direcţia Judeţeană de Protecţia Copilului are o sumă însemnată dar mare parte din suma primită vine direct de la Direcţia Naţională de Protecţia Copilului dacă nu mă înşel şi care, sigur, trece doar formal prin Consiliul Judeţean. Ceea ce noi am rectificat sau, dacă vreţi, am aprobat ca buget inclusiv la Direcţia Judeţeană de Protecţia Copilului, eu chiar cred că pot să se descurce cel puţin în prima jumătate e anului şi urmează pe rectificările de până la jumătatea anului şi după pe noua construcţie sau echipa Consiliului Judeţean să-i mai ajutăm şi cu siguranţă vreau să asigur conducerea Direcţiei Judeţene de Protecţia Copilului că n-o să aibă la 31 decembrie 2008 nici o problemă de funcţionare şi nici de disfuncţionalitate din acest punct de vedere. Eu vă doresc succes tuturor domnilor directori din unităţile subordonate Consiliului Judeţean, să aveţi grijă să vă gospodăriţi banii cât mai bine, sigur, când nu aveţi suficienţi şi mai aveţi nevoi apelaţi la părinţii dumneavoastră Consiliul Judeţean Mureş. Mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă Mulţumesc.

Domnul consilier Pokorny: Vă mulţumesc. Stimată doamnă preşedinte, onorat consiliu, stimaţi invitaţi, s-a auzit aici că o sumă importantă, deci cea mai importantă din bugetul Consiliului Judeţean este cheltuită pe asistenţă socială, 35%. În ultima vreme, cumva şi mie personal şi direct mi se reproşează acest lucru, că nu prea ajung bani în altă parte. Eu ca să nu fiu subiectiv şi cuprins de sentimente aş dori ca să vă supun atenţiei câteva cifre concrete. Deci din suma totală, şi vorbesc în bani vechi pentru că se aude mai bine şi tot aşa mi se spune şi mie, sunt cheltuiţi 750 de miliarde lei pentru asistenţă socială, este adevărat, 35%. Dar din această sumă 335 de miliarde sunt primite cu destinaţie precisă de la ANPH iar 317 miliarde de la Autoritatea pentru Protecţia Copilului cu destinaţie specială. Pe lângă această sumă Consiliul Judeţean era să contribuie din fonduri proprii cu 170 de miliarde iniţial, s-a redus la 100 de miliarde adică 15%. Repet, 15% nu 35%. Legea spune că instituţiile rezidenţiale pentru adulţi sunt în totalitate în grija Consiliului Judeţean. În aceste condiţii, colegii mei care sunt în sală, directorii instituţiilor, am înţeles necesităţile şi am renunţat fără prea mari obiecţiuni la o parte din suma iniţial repartizată, fiind un an special, după cum se ştie, astfel unele instituţii sunt descoperite pe trimestrul IV, evident. Mai trebuie să adaug că judeţul Mureş în reforma instituţiilor rezidenţiale pentru adulţi de asistenţă socială se află pe primul loc privind proiectele PHARE, cinci instituţii noi au fost construite în 2007, deci trebuie luat şi acest lucru în vedere. În aceste condiţii, în instituţia noastră anul trecut am cheltuit 17,2 euro pe asistat, în această sumă intră de la salarul personalului, medicamentele, alimentele, totul, anul acesta suntem la 16,4 euro în condiţiile în care, iată, doar două cifre vă spun comparative, din ianuarie 2007 până anul acesta pâinea s-a scumpit cu 67% iar laptele cu 44%, sunt sume care cred că sunt evidente şi vorbesc de la sine. Deci în aceste condiţii se derulează aşa zisa reformă a instituţiilor de asistenţă socială, vă supun atenţiei acest lucru fără alte comentarii. A doua observaţie privind bugetul. Eu la investiţii am observat că sunt 23 de poziţii din care doar 2 privesc instituţiile pentru adulţi iar la reparaţii cu mari eforturi am reuşit să introduc 4 poziţii pentru instituţiile de adulţi, deci iniţial din 26 de poziţii nici una nu avea prevederi pentru instituţiile de adulţi şi acest lucru doresc să nu comentez în acest moment. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc domnule consilier, rog pe domnul Radu Mircea. Cristina, domnul Sămărghiţan a semnalat că nu doreşte acum să ia cuvântul aşa că poţi să ştergi. După domnul Radu Mircea, urmează domnul Lădariu. Mai încolo sunt aceste două persoane. Deci vă anunţaţi când doriţi să vorbiţi, bine?

Domnul consilier Radu : Doamna preşedintă, domnilor vicepreşedinţi, stimaţi colegi, stimaţi invitaţi. Consider că bugetul pe anul 2008 este insuficient ca dorinţă dar este un buget care asigură funcţionarea instituţiilor din subordinea Consiliului Judeţean şi totodată, uitându-mă, acest buget asigură continuarea lucrărilor economico-sociale din judeţul nostru. Faţă de anul 2007 putem să spunem că este o creştere semnificativă, acesta e adevărul, şi cei care au lucrat la acest buget şi eu ţin să-i felicit că au căutat şi au găsit formele cele mai adecvate ca acest buget să fie un buget funcţional şi un buget care să continue buna funcţionare, cum am spus. Deci faţă de 215.779.466 cât avem bugetul pe anul 2008 faţă de anul trecut, îmi amintesc că era undeva cu mult mai puţin, deci o creştere poate 30-40% şi sunt foarte bucuros fiindcă trebuie să recunoaştem, după cum spuneam că instituţiile vor avea o bună funcţionare, s-a găsit ca aceste surse totuşi să fie folosite pentru dezvoltarea infrastructurii şi dezvoltările de investiţii. Ştim cu toţii că numai investiţiile pot să aducă progres unei societăţi şi Consiliul Judeţean a găsit această formă şi mă uitam de exemplu numai la capitolul de lucrări de drumuri judeţene şi comunale avem anul acesta prevăzute 222.716.691 la drumuri judeţene şi 4 milioane la drumurile comunale ceea ce aduce acest buget la nivelul aproape a anului 2007. Sperăm că prin rectificări acest buget în continuare să crească fiindcă ştim că infrastructura judeţului şi în special drumuri, apă, canal sunt foarte importante şi aceste realizări duc bineînţeles la creşterea nivelului de trai a cetăţenilor din judeţul Mureş. O singură întrebare mai am, că ceea ce în acest buget la poziţia 84 am văzut o sumă de 1.469.660 care reprezintă achiziţii de teren la aeroport, nu ştiu, nu e trecută suprafaţa, probabil că m-aş edifica dacă nu în această şedinţă cu o altă ocazie, cât reprezintă suprafaţa achiziţionată cu această sumă prevăzută în buget. Deci în încheiere consider că este un buget bine calculat, bine echilibrat şi bine gândit şi care va asigura buna funcţionare a instituţiilor noastre. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc.

Domnul consilier Lădariu: Doamna preşedinte, domnilor vicepreşedinţi, doamnelor şi domnilor consilieri, distinşi invitaţi. Prezentul cifrelor sau trecutul lor pe mine mă interesează doar ca un criteriu de raportare, ca un criteriu de referinţă. Mă interesează viitorul lor, caz concret, referindu-mă la bugetul pe 2008, banii pentru cultură. La anexa B parcurg capitolul total instituţii culturale unde iată sunt cuprinse Biblioteca Judeţeană, Centrul de Creaţie, Muzeul Judeţean, Şcoala de Arte, Filarmonica de Stat, Teatrul Ariel, Ansamblul Artistic Profesionist Mureşul, Revista Vatra, Revista Lató, Administraţia Palatului Culturii. Şi mă duc la total 2008 şi constat că este un procent de 10,24%. Cobor ceva mai jos la proiecte culte religioase, proiecte culturale şi aşa mai departe, iarăşi o raportare de 13,69% din bugetul Consiliului Judeţean pe 2008. Consider că este pentru prima oară când întâlnim aceste sume. Mă bucur, mă bucur enorm de mult că, iată, cultura încetul cu încetul începe să nu mai fie o cenuşăreasă. Iată că se găsesc bani pentru cultură şi aceasta este o dovadă. Eu, de obicei, şi mă ştiţi destul de bine, sunt destul de zgârcit cu laudele dar de data aceasta trebuie să fac o subliniere. Sunt zgârcit cu laudele pentru că în cazul meu totul pleacă de la o exigenţă. Să dăm, se spune, Cezarului ce este al Cezarului, şi bunului Dumnezeu ce este al bunului Dumnezeu. Aici a fost depusă, spunea domnul Szalkay, o trudă titanică. E greu să faci un buget, mie mi-este greu să fac pe felia mea un buget dar când este vorba să gospodăreşti banii unui judeţ întreg cum este această povară care cade pe umerii Consiliului Judeţean. Consider că pentru tot ce s-a făcut aici, pentru că a fost multă trudă, repet, pentru a aduna cifră cu cifră, să piguleşti cum se spune, pentru un buget ca acesta. Laude merită deopotrivă, conducerea, preşedinte, vicepreşedinţi, şi mai ales şi vreau s-o spun public, laude merită serviciile pe domenii din administraţia Consiliului Judeţean. Meritaţi pentru că, într-adevăr, an de an să repetaţi o muncă atât de plictisitoare, acesta este adevărul, pentru că cifrele nu sunt ele poezii şi sunt plictisitoare, asta e părerea mea, pentru dumneavoastră sunt poezii, bineînţeles. Să faci acest lucru, într-adevăr este dificil. Încă o dată felicitări, de la conducere până la cei care au încopciat să spunem această carte, pentru că tot ceea ce avem aici sunt nişte jaloane îmbucurătoare pentru 2008 şi pentru ce avem de făcut. Eu ca om de cultură vreau să subliniez şi am să transmit acest lucru că, iată, i s-au dat culturii poate nu atât cât ar merita cultura, dar s-a făcut un efort financiar care până acum nu s-a făcut. Încă odată felicitări din tot sufletul!

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumim frumos în numele colectivului care a lucrat la buget, direcţia economică, într-adevăr este bine venit când o muncă de această anvergură se face să fie apreciată munca ta, vă mulţumim, ştim cât de preţios este din partea dumneavoastră…, da, vă mulţumim mult, să ştiţi că este o echipă minunată la Consiliul Judeţean, indiferent ce se întâmplă este o echipă minunată şi oameni care până seara la ora 10 stau şi refac şi iar refac şi de câte ori consilierii au venit cu o propunere am analizat, iarăşi am analizat şi am încercat să echilibrăm la nivelul judeţului fiecare instituţie, fiecare activitate şi pentru sufletul nostru cultura este deosebită, doar atât că aţi zis la un moment dat că este muncă plictisitoare, să ştiţi, cât de plictisitoare, atât de stresantă.

Domnul vicepreşedinte Groza: Aş începe prin a spune că bugetul pe 2008 este un buget bine calibrat şi reflectă într-un grad mare priorităţile, necesităţile judeţului Mureş, ale Consiliului Judeţean Mureş. Pentru că se tot afirmă că, vezi Doamne, în 2008 Consiliul Judeţean nu ar avea proiecte, aş vrea să facem o altă citire, pentru că dacă ne uităm doar la cifre nu vedem copacii din cauza pădurii. Evident şi doamna preşedintă şi colegul probabil că vor discuta, dar aş vrea să mergem pe proiecte, programe, că altfel nu se văd cifrele, sunt frumoase, dar aş începe: centrul de perfecţionare pentru personalul din administraţia publică locală s-a realizat în 2007 un studiu de fezabilitate iar acum am prevăzut 11 miliarde de lei, deci acesta va fi în mod cert. La Cerghid în 2008 avem un prevăzut un studiu de fezabilitate pentru un parc auto pentru sporturi cu motor, zona Ungheni, dacă totul decurge bine se va depune cerere de finanţare şi se va depune pe P.O.R. turism - Axa 5. Vă daţi seama, aici sunt milioane şi milioane de euro. N-aş vrea să merg pe alimentare şi pe drumuri pentru că cred că vor vorbi ceilalţi din executiv. Incubatorul de afaceri, S.F.-ul s-a făcut, acum am prevăzut 20,5 miliarde pentru realizarea incubatorul de afaceri. Despre Aeroportul Transilvania unde sunt implicate atât şi unde este un specialist redutabil, domnul Kolozsvari, şi probabil ne va spune 162,5 dar aş vrea să se vadă ce se doreşte: achiziţia echipamente de balizaj pentru categoria doi OACI 32,86 de miliarde de lei, lărgire şi consolidare pistă, cale de rulare şi acostamente 44,5 miliarde lei, extindere platformă parcare avioane cu 8.000 de metri pătraţi 11 miliarde de lei, sistem de detecţie a explozibililor 11 miliarde de lei, achiziţie echipament multifuncţional de deszăpezire 13 miliarde de lei. S-a vorbit de cultură şi unii afirmă, domnul a făcut o oarecare greşeală, domnul consilier Lădariu, a spus că a fost o cenuşăreasă, n-a fost o cenuşăreasă, vă reamintesc am avut proiecte…am dat Ansamblul Mureşul, o bijuterie, am restaurat sala mare a Palatului Culturii, instituţiile, muzeul, centrul de creaţie, am dat o clădire cu trei etaje la standarde europene, au fost din Budapesta şi au spus că sediul muzeului, al centrului de creaţie şi al direcţiei de cultură-culte şi patrimoniu cultural naţional care ar trebui să fie mai aproape de noi, Biblioteca Teleki, da, procentul este de 10% dar este vorba de 221 de miliarde de lei, cheltuieli operaţionale 167 de miliarde, 14 miliarde reparaţii, 39 de miliarde investiţii. Ce se face, hai să vedem la Biblioteca Judeţeană, Teleki, se restaurează Secţia de Artă şi Galeria de Artă Ion Vlasiu, se va pune centrală termică, deci va avea cu totul şi cu totul altă înfăţişare, 10,7 miliarde de lei. Deci galeria de artă, evident în perspectivă, toate o să vedeţi că o să ajungă într-un an, doi, în Palatul Culturii dar până atunci Galeria de Artă Ion Vlasiu va avea o clădire modernă şi va avea o centrală termică. Acolo am fost şi era frig, pur şi simplu. Ansamblul Artistic Mureşul, vom avea o extindere, o sală repetiţie, studio, magazie în strada Revoluţiei nr. 45, 3 miliarde de lei. La administraţia Palatului Culturii reabilitarea instalaţiei de încălzire, aţi văzut că temperaturile oscilează în sala mare, sala mică, 1 miliard se va rezolva problema, vom face dotări, orgă de lumini, mobilier, sală de oglinzi, 2 miliarde de lei. Muzeul Judeţean, avem S.F., restaurare şi reabilitarea clădirii centrale din Cetatea Medievală, am pus 1,55 de miliarde, va intra pe P.O.R. Pentru Teatrul Ariel avem S.F. pentru 600 de milioane şi vom achiziţiona, am pus 12 miliarde, vom construi, poate că este varianta optimă, dacă nu avem un drept de preemţiune pentru o anumită clădire, ştiţi şi dumneavoastră de cinematograful Progresul, dacă va fi varianta a doua, varianta optimă este clădire nouă. La Muzeul Judeţean, deci insist pentru că nu se ştie exact ce se face pe linia culturii, reparaţii la muzeu, reparaţii la acoperiş plus vitralii la Muzeul de Ştiinţele Naturii, 1 miliard, Muzeul de Etnografie reparaţii acoperiş, aţi văzut că păsările pe acolo…, 700 de milioane de lei, Muzeul de Artă, zugrăveli, vopsirea tâmplăriei, reamenajarea Galeriei Ion Vlasiu, reamenajarea Galeriei de Artă, 1,8 miliarde de lei, La Palatul Culturii, reparaţia acoperiş 1 miliard, orga, a reparat orga 6,9 miliarde, Biblioteca Judeţeană în spaţiile din interior şi este o secţie în Aleea Carpaţi, deci aici la sediul bibliotecii vom avea reabilitări de spaţii de circa 950 de milioane, deci asta înseamnă să vii în sprijinul culturii, restul sunt vorbe, vorbe, vorbe.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc domnul vicepreşedinte, asta nu înseamnă că am făcut tot, este de 10 ori mai mult, poate de 100 de ori mai multă nevoie ca să putem să spunem că am făcut mult pentru acest judeţ. Cât ne permite bugetul.

Doamna consilier Diaconescu: Vă mulţumesc doamna preşedinte că mi-aţi acordat dreptul la cuvânt, domnilor vicepreşedinţi, doamnelor şi domnilor consilieri, stimaţi invitaţi. Nu vreau să vorbesc prea mult, şi pe mine m-a uimit cantitatea, volumul de muncă ce a fost depus la alcătuirea acestui proiect de buget pe care noi îl vom preţui aşa cum se cuvine. O adăugare, o rugăminte ca primarii, pentru că eu cândva spuneam că şi noi să mai fim chemaţi, consilierii, la întâlnirile cu primarii, primarii să fie ajutaţi mai mult să acceseze proiecte, fonduri europene şi când spun asta mă gândesc la Mica, în spaţiul acestei comune se află un sat bătut de soartă numit Şomoştelnic. Dacă până la graniţa, deci până la marginea satului Valea Izvoarelor există asfalt făcut cu proiect PHARE, de acolo şi până la Şomoştelnic este un drum nenorocit iar de la Şomoştelnic până la Mica este un drum care reprezintă o adevărată poveste neplăcută în viaţa locuitorilor de acolo. Deci ar trebui impulsionaţi sau învăţaţi primarii ca să folosească sumele care le sunt repartizate şi să fie învăţaţi să acceseze fonduri europene. Şi când spun asta sunt sigură că situaţie asemănătoare există şi în alte localităţi mici nu numai la Şomoştelnic. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Având în vedere că nimeni nu se mai prezintă că doreşte să vorbească, vă consult, vă rog frumos revedeţi dacă aparatele funcţionează că în urma unei defecţiuni…da domnul Lădariu? Răspuns, da? La domnul Groza?

Domnul consilier Lădariu: Da doamna preşedintă, domnilor vicepreşedinţi, doamnelor şi domnilor consilieri, distinşi invitaţi. Am spus că mă interesează mai puţin trecutul cifrelor şi mai mult viitorul lor. În general cultura este considerată o cenuşăreasă, aşa se spune, n-am inventat eu această sintagmă ci oameni mai deştepţi probabil decât noi, uneori, uneori, şi vreau s-o spun cu toată, cu toată răspunderea atunci când ai, iată, deoparte 221 de miliarde, mă refer la lei vechi, pentru prima parte, mă refer la capitolul respectiv, instituţii de cultură după aceea total cultură şi recreere încă 295 de miliarde, sunt bani serioşi, cum se spune, bani grei. Mă interesează în perspectivă ce se face pentru cultură cu aceşti bani. Nu mă întorc prea mult îndărăt dintr-un obicei al meu, nu înseamnă că nu s-au făcut lucruri. Nu e drept la replică acesta ci vreau să pun lucrurile la punct în acest sens, s-au făcut, au fost depuse eforturi considerabile, evidente, la Palatul Culturii, iată acum se lucrează la Teleki şi aşa mai departe, acestea sunt realizări şi aici s-au investit bani serioşi. Aşa se spune, e o cenuşăreasă, să dea bunul Dumnezeu ca să spunem sau cei care vor fi pentru bugetul din 2009 că iată, Cenuşăreasa, nu mai este cenuşăreasă ci a devenit pentru cultură Zâna Zăpezilor. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc.

Domnul consilier Tatár: Doamnă preşedinte, stimaţi consilieri, jos pălăria faţă de acest buget, n-am ce comenta dar, totuşi, m-am uitat la situaţia drumurilor care intră în reparaţii sau modernizare şi acum vreo săptămână când veneam acasă din Cluj s-a întâmplat un accident şi drumul E60 a fost blocat complet şi am ajuns pe câmpie, ca să evit blocajul trebuia să venim pe aici. Vă spun că acele drumuri laterale pe care putem să ajungem în Tîrgu Mureş sau în Bistriţa care merg la Luduş până în Zau de Cîmpie sau de la Iernut până la Band au o stare destul de deplorabilă mai ales după iarna asta. Şi normal, aş crede că în viitor, nu acum că bugetul e fixat, dacă mai rămân nişte bani ar trebui să investim în acele drumuri ocolitoare ale municipiului Tîrgu Mureş ca să putem degreva circulaţia de pe E60. Merită, vedeţi şi dacă se poate să luaţi în considerare. Mulţumesc frumos.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc, numai atâta vă precizez că drumul ocolitor al Tîrgu Mureş-ului n-o să fie un drum judeţean, deci acolo noi nu vom putea contribui. Sper însă că din Axa nr. 1 pentru dezvoltarea durabilă la programul operaţional regional, municipiul împreună cu comunele din jurul Tîrgu Mureş-ului, din zona periurbană să facă un proiect foarte repede pentru că timpul ne stresează şi ne strânge şi nu vor lua toţi banii pe programul operaţional regional, alte judeţe care deja sunt avansaţi cu proiecte, cum ar fi Sibiu, Braşov, Alba pregăteşte şi vom putea să depunem un proiect mare în care să fie şi infrastructură, şi dezvoltarea altor poli în vederea dezvoltării durabile a zonei metropolitane, încercăm să ne luptăm cu asta. Deci, domnilor, cine doreşte să mai ia cuvântul la punctul 1 pentru că dacă nu trecem la votarea hotărârii. Dacă nimeni nu doreşte v-aş ruga frumos să trecem la vot. Hotărârea noastră cu privire la buget conţine 27 de articole, v-aş ruga frumos încă odată, 4 persoane nu au aparatele deschise…nu…, 31 e bine. Deci v-aş ruga frumos să deschideţi aparatele, acolo la oprit şi la pornit. Bugetul a fost dezbătut în toate comisiile, comisia economico-financiară a probat fără obiecţiuni, comisia de amenajare a teritoriului a avizat favorabil, cele două comisii au dezbătut pentru avizare. Supun la vot articolul 1 cu cele trei aliniate ale sale cu privire la suma totală a bugetului, a cheltuielilor, a anexelor 1 şi 2. Cine este pentru ? Cristina nu merge aparatul, te rog verifică ce este cu sistemul, uite-te ce aiureală a ieşit, multă lume zice că se opreşte, te rog frumos să ştergi, unde este operatorul nostru? Să vină imediat băiatul care a fost aici şi a plecat. Cum îşi permite ca într-o şedinţă de asta importantă să plece? A cerut voie de la cineva că poate să se retragă? Deci încă odată, cine este pentru articolul 1?

Articolul 1 se aprobă cu: 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat( Benedek Imre), 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Doamna preşedinte Lokodi: Mulţumesc. 30 pentru, 5 nu au votat din care 4 lipsesc şi o persoană nu doreşte ca şi consilier judeţean să voteze bugetul. La cineva nu-i merge aparatul. Încă odată.

Articolul 1 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 2 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 3 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 4 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 5 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 6 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 7 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 8 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 9 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 10 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 11 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 12 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 13 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 14 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 15 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 16 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 17 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 18 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 19 se aprobă cu: 30 de voturi„pentru”, 1 nu a votat (Szalkay Iosif Carol), 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 20 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 21 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 22 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 23 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 24 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 25 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Lădariu Lazăr) 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 26 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 27 se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Hotărârea în întregime se aprobă cu: 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Doamna preşedinte Lokodi: Domnilor consilieri vă felicit, bugetul a fost aprobat cu unanimitate de voturi a consilierilor prezenţi, 31 de voturi. Vă felicit, vă mulţumesc pentru încrederea acordată şi doresc ca în aceste 6 luni cât mai suntem la conducerea judeţului să facem aceeaşi echipă forte care am fost timp de 4 ani. Doresc alături de dumneavoastră să ne consiliem şi să luăm decizii împreună. Vă mulţumesc. Vă felicităm. Dorim domnilor primari să mergeţi acasă şi să treceţi şi dumneavoastră la consolidarea bugetelor municipiilor şi comunelor. La revedere.

2. Proiect de hotărâre privind aprobarea taxelor şi tarifelor locale pe anul 2008

Doamna preşedinte Lokodi: Trecem la punctul doi, acest proiect de hotărâre, practic, este o indexare în raport de rata inflaţiei a acelor taxe pe care le-am stabilit şi în anul 2008. Proiectul de hotărâre a fost avizat de comisia economico-financiară. Dacă nu doreşte dintre dumneavoastră nimeni să ia cuvântul aş trece rapid la votarea acestui proiect de hotărâre. Proiectul de hotărâre are trei articole. Cine este pentru articolul 1?

Articolul 1 se aprobă cu: 29 de voturi „pentru”, 2 nu au votat ( Şopterean Ioan, Venczi Vidor Ianos) 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 2 se aprobă cu: 28 de voturi „pentru”, 3 nu au votat (Frătean Petru Alexandru, Şopterean Ioan, Venczi Vidor Ianos) 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Articolul 3 se aprobă cu: 29 de voturi „pentru”, 2 nu au votat ( Şopterean Ioan, Venczi Vidor Ianos) 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Hotărârea în întregime aprobă cu: 29 de voturi „pentru”, 2 nu au votat ( Şopterean Ioan, Venczi Vidor Ianos) 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

3. Proiect de hotărâre privind aprobarea programului acţiunilor economico-sociale din coordonarea Consiliului Judeţean pe anul 2008

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Proiectul de hotărâre numărul trei de pe ordinea de zi a fost discutat în comisia economico-financiară, în comisia de servicii publice, în comisia de amenajare a teritoriului şi a fost avizat fără obiecţiuni. Aţi discutat programul de dezvoltare a judeţului pe 2007-2013, vă consult domnul vicepreşedinte dacă doriţi să faceţi câteva observaţii pe marginea acestui proiect.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Da, eu aş face…Mulţumesc pentru cuvânt, aş face câteva consideraţii mai largi. Noi de când am preluat acest mandat ne-am aplecat şi am încercat să ne aplecăm asupra acestor tipuri de documente, documente programatice într-o manieră absolut realistă în aşa fel încât ele să devină documente utile şi de lucru, documente vii pentru că am remarcat că în anii trecuţi era o sumă de dorinţe nefiltrată, general exprimată în aceste tipuri de documente programatice. Aşa am făcut în fiecare an şi bugetele pe care le-am aprobat şi demersurile pe care le-am făcut pentru atragerea de resurse pe linia programelor guvernamentale sau resurse externe nerambursabile pe linia bugetului european, toate s-au subordonat acestor tipuri de programe. Deci îl consider un proiect şi un program foarte important care continuă toate gândurile noastre şi analizele pe care le-am făcut împreună vis-a-vis de dezvoltarea judeţului şi care se regăseşte, în foarte mare măsură, în bugetul pe anul 2008 partea care-i revine precum şi deschiderile pentru accesarea de finanţări sau priorităţile pentru depunerea de cerere de finanţare sau de negocieri cu guvernul pe programele guvernamentale. E un document de lucru, e un document al continuităţii şi aş vrea să se înţeleagă faptul că nu lucrăm de nici un fel haotic, ci extrem de programatic pe toate componentele de dezvoltare ale judeţului Mureş. Susţin foarte serios acest program, el practic va rezolva şi o parte din angajamentele pe care judeţul Mureş le are de îndeplinit vis-a-vis de ceea ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană, mă refer la elementele de mediu, la elementele de epurare, ape ş.a.m.d, ca să nu mai spun de ceea ce înseamnă infrastructură, atât de transport cât şi socială.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc, aş dori să vă fac doar o scurtă prezentare cu privire la programul operaţional regional care ştiţi foarte bine că este în curs de derulare. La infrastructura de transport, din fondurile totale alocate Regiunii „7 Centru” am încercat să facem o împărţire echilibrată pe cele 6 judeţe ca să nu intrăm în competiţie între judeţe ci să încercăm într-adevăr ca fondurile să fie folosite pe proiecte de anvergură, mari şi din care această infrastructură de transport care în fiecare judeţ are nevoie de fonduri să poată să fie îmbunătăţită. Împărţind banii pe judeţe, pe 5 ani, pe fiecare judeţ îi revine 13 milioane de euro. Asta înseamnă un proiect de anvergură mare. În momentul de faţă avem deja în curs de evaluare tehnică proiectul pentru reabilitarea drumului judeţean 142, drum care este de la Coroisânmărtin şi merge către judeţul Sibiu. Să sperăm că evaluarea tehnică va fi pozitivă, acest drum este în valoare, doamna Bochiş spun bine? de 7 miliarde de lei…? Deci înseamnă că noi din cei 13 milioane de euro, noi 7 milioane punem pe acest drum, urmând să analizăm tot aşa, să mai depunem încă un proiect şi cu aceste două proiecte, fondurile pentru infrastructură, transport pe programul operaţional vor fi acoperite. Judeţul Mureş este pregătit, capabil, în curs de elaborare a încă a unui proiect mare ca să atragă aceste fonduri. Ne-am înţeles la nivelul preşedinţilor că decidem la nivelul judeţului ce este mai important pentru fiecare judeţ. Normal, cerinţa ca acel proiect să îndeplinească criteriile tehnice prevăzute în grila dată la nivel naţional şi normal ca să fie un proiect şi de interes general, regional pentru a lega anumite drumuri naţionale dau drumuri judeţene de viabilitate unu. În ceea ce priveşte asistenţa socială, pe lângă fondurile alocate, unde noi pregătim nişte proiecte pe şcoli în primul rând şi un proiect cu Muzeul Judeţean în Cetate, se pregăteşte şi la nivelul municipiului Sighişoara pe P.O.R., singura noastră problemă nerezolvată este această problemă unde am putea să mergem împreună cu municipiul, nu Consiliul Judeţean, ci comunele limitrofe, la fondurile pe Axa 1 pentru dezvoltare durabilă a oraşelor cu peste 20.000 locuitori. Se pune încă o problemă la care va trebui să decidem anul acesta la nivelul Regiune „7 Centru” şi anume, la nivel naţional, tot pe dezvoltare durabilă este în lucru o hotărâre de guvern conform căruia în fiecare regiune va exista un pol de creştere şi aici la noi în Regiunea „7 Centru” este propus ca acel pol de creştere să fie Braşovul, care se dezvoltă foarte puternic. Aici cei şase preşedinţi nu am fost în totalitate de acord cu guvernul şi chiar va trebui să lucrăm şi vă rog domnilor consilieri, în calitatea dumneavoastră de persoane alese şi politicieni, la nivelul reprezentării ministerelor să discutăm ce înseamnă un pol de creştere puternic. Tîrgu Mureş se aşează la întâlnirea a două autostrăzi care se vor construi în viitor, autostrada care duce spre Bucureşti şi autostrada nordică care ne va lega de Moldova. Noi, acum, recunoaştem în momentul de faţă că Braşovul se dezvoltă mult mai puternic decât Tîrgu Mureş dar întrebarea este viitorul şi aceste fonduri de la Programul Operaţional Regional care intră în Regiunea „7 Centru” sunt pe 5 ani, deci va trebui foarte atent şi cu foarte mare răspundere să decidem pe viitor ce va însemna pol de creştere, dezvoltare regională. Dacă acesta este Braşovul, care este la trecere spre o altă regiune sau este centrul regiunii unde se întâlnesc nişte autostrăzi. Normal că o să mă lupt ca să obţinem, eventual, noi acest titlu pentru că din totalul fondurilor de pe Axa 1 se asigură acestui pol 20% ,…între 20 şi 40%. Asta se va vota iar, dacă va fi 20 sau 25, dacă 30, 40 la nivelul regiunii dar oricum este o sumă care va fi posibil să fie accesată de acel municipiu sau acel judeţ care va fi declarat pol de creştere. Rog atenţie, acum va intra în lucru acest proiect de hotărâre de guvern şi va trebui să determinăm la nivel naţional să se revizuiască deja punctul de vedere exprimat. Vă mulţumesc.

Domnul consilier Balogh: Mulţumesc doamna preşedinte, stimaţi colegi, ori de câte ori am posibilitatea voi ridica problema drumului de centură Livezeni - Ernei. Ori de câte ori am posibilitatea ridic problema circulaţiei traficului între Tîrgu Mureş şi Reghin. Ne aflăm într-o situaţie foarte neplăcută fiindcă din 2004 astăzi s-a ajuns la al treilea traseu la acest drum de centură. Ştim că vin câteva zile, săptămâni, luni destul de importante iar noi ceea ce am promis în 2004 nu se va realiza nici în 2012. Fiindcă autorizaţiile de construcţie momentan sau înainte cu un an, un an jumătate, în aceste două localităţi Tîrgu Mureş şi Corunca, care nici de data asta sunt foarte departe, sau Livezeni-ul, de a aproba aceste drumuri de centură, s-au acordat nişte autorizaţii de construcţii cum se dau şi concediile medicale, îmi cer scuze dacă greşesc. Deci cine vrea o autorizaţie de construcţie poate să amplaseze clădirea exact în mijlocul acestui obiectiv. Dacă astăzi avem ceva exact în legătură cu studiul de fezabilitate, proiectul tehnic de execuţie şi cel puţin putem să spunem unui om care ne opreşte pe stradă. Sunt foarte mulţi oameni, domnule mai aşteptaţi că banii sunt de la Banca Mondială. Asta este cea mai mare figură a noastră. Banii sunt de la Banca Mondială, se pot accesa exact peste o lună jumătate sau două, în schimb traseul este la cheremul celor două primării Livezeni şi Corunca, … Livezeni şi Tîrgu Mureş. Nu ştiu dacă mai are rost vreodată dar cred că probabil va fi ultima dată când pot să mai vorbesc despre acest traseu în această legislaţie fiindcă nu se va rezolva drumul de centură nici în viitor. Mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Nu este chiar aşa de sumbră situaţia…. Proiectul este un proiect al Ministerului Transportului şi nu al Consiliului Judeţean, fondurile nu pot fi accesate de noi decât de minister, ministerul a licitat proiectarea anul trecut în luna august, proiectanţii vin lunar şi se întâlnesc cu doamna director de la urbanism, cu localităţile pe care le-aţi amintit, cu primăria Tîrgu Mureş şi se reface, adică se adaptează proiectul la situaţia de la faţa locului. Vedeţi domnule consilier, dumneavoastră puneţi vina pe cele două comune, eu pun vina pe minister care nu s-a ocupat cu acest proiect al său, consider că se va găsi soluţia de construire a acestui drum, este problemă şi la nivelul municipiului Tîrgu Mureş pentru că municipiul Tîrgu Mureş are o anumită concepţie care nu poate să fie adaptată la faţa locului cu situaţia reală, sunt probleme şi din partea proprietarilor la care le pică foarte rău că vor fi expropriaţi, deci sunt o serie de probleme dar eu am informaţii de la doamna Csortan că este spre finalizare proiectul tehnic şi dacă proiectul tehnic va găsi soluţiile, execuţia va intra anul acesta în activitate. Noi, Consiliul Judeţean, ce am putut să facem pe parcursul anilor am făcut, eu personal am făcut, nu odată am vorbit cu respectivii secretari de stat care s-au schimbat şi au urmat unul pe celălalt. Întotdeauna mi s-a dat răspunsul că tema este în lucru şi că se are în vedere, eu am atenţionat şi de expirarea autorizaţiilor anterioare pentru că între timp şi asta s-a întâmplat. Normal că oamenii văzând că a expirat autorizaţia ministerului au început să construiască dar am atenţionat şi primarii să nu dea pe linia proiectată în S.F., prevăzută în S.F., autorizaţii. În momentul de faţă Corunca este blocată de către Direcţia de Urbanism a judeţului şi nu se mai eliberează nici un aviz până ce Corunca nu îşi pune la punct P.U.G.-ul, aceeaşi este situaţia şi cu Livezeni-ul, domnii primari aici sunt de vină şi vă dau dreptate, stau cu actele pregătite în seifuri, nu le dau drumul pentru a obţine avizele şi autorizaţiile, atunci vom fi obligaţi să luăm măsuri mult mai drastice faţă de ei cu toate că este an politic şi nu este benefic acest lucru dar musai să-l facem. Deci eu cred că într-o lună Corunca şi Livezeni va intra în legalitate şi acest lucru, că noi l-am blocat cu autorizaţiile de construcţie, nu înseamnă că drumul de ocolire nu poate fie construit mai departe. Vă spun, avem multe întâlniri şi prefectura s-a implicat în acest proiect şi efectiv ţinem pulsul pe demararea lucrărilor. Nu ştiu dacă domnul vicepreşedinte doreşte să mai facă aici ceva precizări.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Nu cred că din punct de vedere tehnic se mai poate spune ceva aici. Şi eu regret că o lucrare atât de importantă nu a fost continuată de Ministerul Transporturilor în graficul pe care singur şi l-a stabilit şi l-a negociat împreună cu noi.

Domnul consilier Boloş: Vă mulţumesc. Doamna preşedintă, domnilor vicepreşedinţi, stimaţi colegi, am parcurs materialul şi constat că într-adevăr s-a avut în vedere toate aspectele, sau aspectele cele mai importante, legate de viaţa economico-socială a judeţului Mureş şi cu experienţa acumulată în anii anteriori s-a încercat şi cred că s-a reuşit în mare măsură realizarea unui program care să aibă în vedere toate domeniile de interes. Eu m-aş opri la două capitole, cu permisiunea dumneavoastră şi aceasta şi datorită preocupărilor pe care le am, este vorba despre capitolul 6 şi capitolul 7, programul colaborărilor externe şi respectiv programul privind perfecţionarea profesională. Am constatat că există dorinţa şi există expres precizat faptul că principalele contacte externe ale judeţului nostru sunt menţinute în continuare, însă din experienţa pe care o am coordonând acest compartiment la Universitatea Petru Maior, niciodată nu este suficient. În materia aceasta de relaţii externe tot timpul trebuie să ne propunem foarte mult ca să putem realiza măcar o parte. De aceea consider că în special partea executivă, cea care are constanţă în activitate, în permanenţă trebuie să construim noi punţi cu alte instituţii, cu alte organisme din Comunitatea Europeană pentru că o parte din ele vor reuşi, o parte nu, dar aceasta trebuie să fie o preocupare care, cred eu, trebuie să aibă o importanţă deosebită. Deci să lărgim spectrul relaţiilor noastre internaţionale şi nu atât la nivelul protocolar cât mai mult la aspectul elementelor pragmatice, adică să putem să preluăm, să transferăm experienţe reuşite în zona noastră. Referitor la programul de perfecţionare profesională, aici trebuie să spun, având în vedere că este o schimbare de…, ca să spun aşa, de mandat, eu din experienţă proprie am constatat că deşi am avut impresia că ştiu o mulţime de lucruri despre obligaţiile unui consilier, am constatat că viaţa este puţin mai complicată şi trebuie să citeşti şi trebuie să te ajute cei care cunosc acest domeniu ca să poţi să cunoşti exact domeniul şi responsabilităţile, de aceea consider că este foarte important ca echipa nouă care se va constitui la Consiliul Judeţean, pentru că intrăm în partea a doua a anului, să beneficieze de un training specializat indiferent de domeniul din care provine. Şi când mă refer la training, mă refer în special la legislaţia europeană, pentru că dacă facem un test privitor la această problemă să ştiţi că cred că am avea surprize foarte mari. Mă opresc aici cu aprecierile, dar cred că pentru nimeni nu este supărător de a beneficia de un training în acest domeniu, în special pentru domeniile pe care le vor avea în grijă comisiile care se vor forma. Restul, fiecare în măsura în care se simte necesar, va face aceste lucruri dar aici cred că este o obligaţie a executivului Consiliului Judeţean de a asigura pentru toată lumea accesul, dar într-o formă organizată, la aceste informaţii şi la modul de lucru din comunitatea europeană. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc pentru aceste recomandări, pot să fie numite recomandări, este o idee bună, trebuie să vă informăm că la nivelul Direcţiei de Dezvoltare Regională am câştigat un proiect tocmai pentru a dezvolta aceste relaţii parteneriale existente, în luna aprilie va avea loc derularea acestui proiect şi vă vom invita şi pe dumneavoastră, domnilor consilieri, să sperăm că vom găsi căi noi pentru dezvoltare. De asemenea vă informez că la nivelul Regiuni „7 Centru” vom deschide un birou de reprezentare la Bruxelles, deocamdată în clădirea landului Brandemburg, dânşii ne-au oferit un spaţiu unde Regiunea „7 Centru” să fie un reprezentant permanent şi să ne promoveze, această persoană este un angajat de la Agenţia de Dezvoltare Regională şi vom suporta toate cele 6 judeţe cheltuielile unui birou, de asemenea noi continuăm ca, pe perioade de trei luni, câte un tânăr de aici din aparatul propriu să meargă pentru o experienţă şi perfecţionare la Bruxelles şi este o idee minunată ca la următorul mandat consilierii care vor intra în Consiliul Judeţean să facă împreună un training la cunoaşterea legislaţiei, de data aceasta unificată, a României cu Uniunea Europeană, şi să facem şi alte traininguri şi vă rog frumos, domnul Băţagă, să urmăriţi viitoarele proiecte lansate la nivelul Bruxelles-ului pentru că acolo sunt aceşti bani, puţini, mici, dar foarte importanţi şi să încercăm să atragem fonduri. Rugaţi pe colega noastră care este în momentul de faţă acolo şi să lucreze împreună cu reprezentantul agenţiei de dezvoltare să vedem, să găsim asemenea proiecte. Tocmai ieri a mai intrat o adresă prin care se caută un partener pentru un proiect, vă supun în atenţia dumneavoastră să nu scăpăm.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc doamna preşedintă, ca să punctez, excelentă ideea aceasta a dumneavoastră a Regiunii „7 Centru” de a avea un reprezentant şi este, eu zic, că nu numai benefic, era necesar să fie un om acolo şi sigur chiar vreau să vă întreb dar mi-aţi dat deja un răspuns, vroiam să vă întreb cu vreo două şedinţe în urmă, ca să nu întrerupem acea perfecţionare sau schimb de experienţă a colegilor noştri din executiv la Bruxelles. Eu cred că este un lucru bun pentru că, de fapt, acolo trebuie să ajungem toţi şi încă suntem învăţăcei. Avem multe de învăţat şi multe de acumulat în sensul acesta. În legătură cu ce spunea colegul Balogh, nu întâmplător am vorbit ieri, ieri am fost în Bucureşti, cu domnul ministru şi la rugămintea mea l-a chemat pe directorul Direcţiei de Programe şi Investiţii din Ministerul Transporturilor pe D.N.-uri şi s-a discutat. Este o problemă doamna preşedinte, care cred că până la urmă nu e responsabilitatea noastră ca şi proprietar de lucrare sau de drumuri sau beneficiar direct, dar oricum indirect noi suntem beneficiarii acestei lucrări în mare măsură, judeţul Mureş, ar trebui să luăm noi această iniţiativă, dacă vreţi, şi poate că nu ne depăşim competenţele şi nici nu sărim peste cal, să avem pe cineva din aparatul Consiliului Judeţean împreună cu un consilier să ţină legătura cu directorii pentru că ceea ce spunea acest domn director vis-a-vis de aceste două centuri, a abordat şi el discuţia vis-a-vis de centura Reghin, Apalina, nu există, aşa cum spuneaţi dumneavoastră şi spuneau colegii antevorbitori, încă soluţia tehnică terminată, şi nu există pentru că sunt aceste disfuncţionalităţi şi, dacă vreţi, o oarecare lentoare şi delăsare a unor primari direct implicaţi şi în primul rând de Tîrgu Mureş este vorba pentru că Livezeni am înţeles că ei au soluţia pe partea lor de teritoriu sau de administrativ. Haideţi să vedem, să meargă cineva de la Consiliul Judeţean şi cu reprezentativitate şi cu autoritate, consilieri sau din executiv şi să-i ajutăm să terminăm acest proiect pentru că până la urmă e în interesul nostru. Dânşii au spus da, sigur că noi suntem primii interesaţi şi responsabili şi răspunzători de ce se întâmplă, noi vom gestiona banii şi vom recepţiona lucrarea dar până la urmă nu este în interesul nostru în exclusivitate ci este în interesul comunităţii din judeţul respectiv. Şi este această, dacă vreţi, nefuncţionalitate şi necoordonare şi coroborare a intereselor celor două primării că am înţeles că este Livezeniul şi Tîrgu Mureş, Corunca nu are probleme cu terenul pentru drumul acesta, nu? Sau şi Corunca este atinsă?

Doamna preşedinte Lokodi: Deci practic, după noua concepţie, lângă Sapientia s-ar lega cu drumul de ocolire al oraşului, oraşul acolo doreşte să construiască un drum de ocolire, la Sapienţia va intra între Corunca şi Tîrgu Mureş acest drum, se pare că ultimele măsurători au clarificat că mai mult este pe teritoriul Tîrgu Mureşului decât pe teritoriul administrativ al comunei Corunca şi va trece către Livezeni şi va intra mai jos de cartierul nou rezidenţial, peste dealuri cu ieşire între Sîngeorgiu de Pădure şi Ernei, deci tot tronsonul problematic este acest tronson între Tîrgu Mureş şi Corunca. Am înţeles ultima variantă că Tîrgu Mureş este teritoriul administrativ.

Domnul consilier Giurgea: Da, aşa ştiau şi dânşii la Bucureşti, ce aţi spus adineauri dar haideţi, cum am spus, să fim foarte exigenţi şi drastici prin serviciul nostru de urbanism, mă rog, doamna arhitect să fie foarte atentă să nu mai dea nici o autorizaţie de construcţie, să nu mai vizăm nici o autorizaţie de construcţie pe zona aia până nu vedem exact despre ce este vorba, că, într-adevăr din câte spuneau ei, şi nu ştiu dacă este adevărat sau nu, cu sau fără autorizaţie, dar s-au construit încă unele obiective pe acest traseu, probabil că şi fără autorizaţie şi ştiţi ce întâmplă, amenzi şi până la urmă li se dă şi intră în legalitate, ceea ce pe noi ne încurcă extraordinar de mult, nu mai vreau să insist sau să subliniez ce importanţă are acest drum ocolitor pentru Tîrgu Mureş dar şi pentru noi ca mureşeni, cât de mult se descongestionează traficul în Tîrgu Mureş că până la urmă noi suntem tîrgumureşeni chiar dacă suntem Consiliul Judeţean. Azi, mâine, eu cred că peste 2 ani de zile vom fi blocaţi complet la orele de vârf pe străzile Tîrgu Mureşului. În acest sens am terminat, în acest sens eu mă pot oferi, dacă vreţi, am o legătură foarte bună cu ministrul transporturilor, cu Ludovic Orban dar, sigur, nu dânsul va fi cel direct implicat ci oamenii din subordinea dânsului şi haideţi să forţăm un pic sau dacă vreţi să dăm o mână de ajutor în a grăbi lucrurile pentru a intra în demararea acestor lucrări.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Domnilor, pe cineva de la secretariat rog să invite domnii consilieri în sală ca să începem votul. Doriţi domnul consilier Kolozsvari? Haideţi, vă dăm un microfon pentru că vrem să înregistrăm ce spuneţi.

Domnul Kolozsvari: Vă mulţumesc, de fapt voiam să spun câteva cuvinte legate de dezvoltarea aeroportului la punctul respectiv dar dat fiind că aţi vorbit de infrastructură şi aţi vorbit de problemele mari ale judeţului am considerat că este mai bine să amintesc câteva probleme…nu probleme, câteva idei aici. Înainte de toate trebuie să mulţumesc colegilor consilieri că ne-au ajutat atât de mult cu aeroportul cât ne-a ajutat, în numele consiliului de administraţie şi sper că vom avea în continuare această înţelegere şi sprijin, cu atât mai mult că probabil că suntem într-un moment critic, într-un moment critic în sensul că un punct extrem de important al infrastructurii este aeroportul, în mod cert, pentru că este poarta judeţului pentru o deschidere mult mai largă. Ştim de asemenea după părerea specialiştilor şi vorbesc acum şi despre părerea specialiştilor externi nu numai de aici, că zona geografică a Târgu Mureşului este extrem de favorabilă ca un aeroport, chiar regional, pentru Transilvania, chiar dacă Clujul este acum în faţa noastră cu un sprijin, poate, mai puternic dar în nici un caz nu într-o situaţie mai favorabilă. Deci din cauza aceasta spun că este un moment extrem de important şi m-a bucurat faptul că a spus doamna preşedinte că luptaţi ca polul de dezvoltare puternic să fie Tîrgu Mureşul pentru că aceasta se integrează exact în această idee. Ce vă propun, şi ce propun colegilor din Consiliul Judeţean, am avut câteva discuţii în cadrul Consiliului Municipal, cu colegi din Consiliul Municipal şi cred că ar fi extrem de util ca atât în Consiliul Judeţean cât şi în Consiliul Municipal să adoptăm o hotărâre prin care declarăm de importanţă prioritară dezvoltarea aeroportului şi declarăm că acest lucru vrem să-l facem împreună, vedeţi exemplul Sibiului, ne arată foarte bine că dacă reuşim să unim eforturile şi eu cred că până la urma urmei, chiar dacă mai sunt unii contra, noi vom reuşi, cred că există premisele ca să reuşim să facem acest lucru, atunci să facem un contract între cele două consilii într-o formă rezonabilă şi corespunzătoare care să asigure această deschidere pentru dezvoltarea aeroportului. De asemenea, desigur o dezvoltare infrastructurală de genul acesta nu se poate face pe bani mărunţi, aici sunt foarte mulţi bani, dar dacă împreună Consiliul Judeţean, Consiliul Municipal şi cu puţin sprijin al guvernului accesăm anumite credite şi anumite fonduri la Bruxelles care se pare că totuşi mai există şi acolo posibilităţi, atunci probabil că şansele noastre sunt mari ca să realizăm infrastructura, respectiv pista care trebuie să rămână în proprietate publică, restul pe urmă se poate face prin tot felul de construcţii. Deci ce vă sugerez, să studiem posibilitatea de a declara atât în Consiliul Judeţean cât şi în Consiliul Municipal dezvoltarea aeroportului o problemă prioritară pentru viitor, să găsim o modalitate de conlucrare fixată printr-un contract într-o perioadă cât se poate de urgentă şi de asemenea să găsim modalitatea de accesare de fonduri. Sigur, am făcut în consiliul de administraţie pe cale îl aveţi şi dumneavoastră nişte propuneri concrete cu consultanţă externă ş.a.m.d. care cred că sunt doar modalitatea de rezolvare dar înainte de toate este important ca să fim convinşi de importanţa acestui lucru. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie şi doar atât aş vrea să mai spun că domnul Groza, mulţumesc pentru aprecieri, nu sunt specialist în problema aeroportului dar dumneavoastră m-aţi pus acolo şi atunci am considerat că trebuie să mă implic, şi ca să mă implic trebuie să mă informez.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Domnul Radu Mircea şi după aceea domnul vicepreşedinte Frătean.

Domnul consilier Radu: Dacă îmi este permis domnule consilier, aş avea o singură întrebare, în bugetul consiliului local cât aţi prevăzut pentru anul 2008 sume pentru aeroport pentru că noi am prevăzut aici 22.474.642, deci sunt nişte investiţii foarte importante pe care le facem la aeroport şi suntem într-adevăr convinşi că trebuie şi faptic am prevăzut aceşti bani. Vă mulţumesc.

Domnul Kolozsvary: Vă mulţumesc, întrebarea este de 20 de puncte, foarte bună, să ştiţi că chiar ieri în şedinţa comisiei de buget am discutat că prindem aeroportul, suma nu v-o pot spune în momentul de faţă pentru că în rezerva bugetară avem o sumă foarte mare şi în funcţie de ce modalitate de conlucrare putem găsi formală vă garantez că de data aceasta prindem o sumă considerabilă pentru aeroport.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Stimaţi colegi, chiar dacă şedinţa aceasta va fi lungă, dar acest punct, ţinând cont că au început câteva detalieri, cred că trebuie puţin subliniat sub diferite aspecte ale sale. Noi încercăm să dezvoltăm judeţul Mureş, de multe ori împotriva unor administraţii locale. Oricum ai judeca lucrurile şi doamna preşedinte a făcut o referire la centrii şi la poli de dezvoltare, indiferent dacă Tîrgu Mureşul va fi sau nu un pol din cei 7 poli naţionali regionali, pentru judeţul Mureş este polul de dezvoltare al judeţului Mureş. Tîrgu Mureşul nu este un oraş în sine ca Reghinul sau Sighişoara sau oricare altul, cu toată stima pentru fiecare dintre aceste municipii, ci este capitala judeţului Mureş. Tîrgu Mureş şi judeţul Mureş nu se va dezvolta decât într-o armonie constructivă între administraţii. Asta este evident. Să vă dau exemplu Clujul? Să vă dau exemplu Sibiul? Deci ce se întâmplă în Tîrgu Mureş nu este indiferent pentru judeţul Mureş şi ce se întâmplă în judeţul Mureş nu trebuie să fie indiferent pentru Tîrgu Mureş. Aeroportul, alături de zona industrială a cărui pol la ora actuală este Parcul Industrial, care atât de mult a fost…în loc să fie sprijinit a fost faultat şi iată că este un mare succes, din păcate este de numai 42 de ha în loc de 420 ha, când de fapt avem acolo teren în zonă şi este clar că dacă vrem să ne dezvoltăm, fără investiţii şi investitori serioşi nu ne vom putea. Noi ne zbatem şi vedeţi în acest program ce înseamnă a asigura logistică şi infrastructură pentru o viaţă economică şi socială care este criteriul fundamental de evaluare în Uniunea Europeană şi a proiectelor dar cred că măcar în ceasul al 12-lea, care să fie 2008, nu ştiu, să fie acum sau după alegerile locale, administraţia să-şi stabilească, nu declarativ, faptic, câteva obiective comune. Şi nu vreau să intru în campanie electorală sau să fac politică de partid acum dar cred că electoratul ar trebui să ne judece în această campanie electorală şi după proiectele comune nu numai după proiectele separate, pentru că, repet, Tîrgu Mureş nu este un oraş în sine, este capitala judeţului Mureş. Fiecare tîrgumureşean trebuie să fie mândru că este în capitala judeţului şi beneficiem de avantajele unei capitale ale judeţului. Aici sunt principalele instituţii ale guvernului reprezentate, aici vin primii investitori, de aici pleacă totul iradiind în tot judeţul, deci nu putem să ne considerăm diferiţi şi instituţii diferite. Pentru că eu sunt tîrgumureşean de când m-am născut şi nu-mi convine să mă simt că nu sunt tîrgumureşean când sunt la această tribună şi invit şi provoc pe toată lumea să se racordeze la programul de dezvoltare al judeţului, cu problemele specifice care să se sprijine reciproc, să se multiplice prin adăugire şi nu să se faulteze reciproc.

Doamna preşedinte Lokodi: Sper că aceste mesaje vor fi transmise, dar nu transmiterea în sine ne interesează ci ascultate şi după aceea domnul Kolozsvary ştie că se luptă împreună cu consilierii dar există după aceea un pix împotrivă, şi acest pix ar trebui să fie cunoscut de alegători pentru că a zis domnul vicepreşedinte că nu ne interesează proiectele separate ale noastre ci proiectele împreună, din păcate, nici la capitolul proiecte separate analiza nu este în favoarea municipiului, deci în aceşti 4 ani, din păcate, municipiul nu a reuşit să câştige nici un proiect, şi fonduri erau şi la nivelul fondurilor de preaderare şi la nivelul fondurilor deja structurale. Domnilor, dacă nu mai doreşte nimeni să mai facă comentarii pe marginea proiectului de hotărâre aş trece la vot rugând colegii care sunt pe hol să vină şi să voteze acest proiect important, de lungă bătaie, cum se zice, privind dezvoltarea judeţului pe 2007-2013. Nu mai este nimeni pe hol? Deci atunci vă supun la vot articolul 1. Cine este pentru?

Articolul 1 se aprobă cu: 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Articolul 2 se aprobă cu: 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Hotărârea în întregime se aprobă cu: 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Deci efectul deciziei noastre luate astăzi se va reflecta în următorii 4-5 ani, această hotărâre a noastră şi-a luat acum drumul şi sper că după 4-5 ani se va vedea în mod efectiv dezvoltarea pe proiecte a judeţului.

4. Raportul privind activitatea desfăşurată de Consiliul Judeţean pe 2007

Doamna preşedinte Lokodi: Am încercat pe lângă materialul pe care vi l-am comunicat de 42 de pagini, să facem o sinteză, un slide show ca să puteţi să vedeţi, şi aşa este un material de 21 de pagini, deci am redus la jumătate. Eu vă consult, doriţi o pauză sau să intrăm în material? După acesta pauză? Bine.

Raportul privind principalele activităţi pe 2007: începem cu analiza bugetului: Consiliul Judeţean a gestionat suma totală de 205.542.953 lei, din care: 189.298.953 lei bugetul propriu al Consiliului Judeţean, cu următoarele surse de finanţare: venituri proprii: 2.716.000 lei, cote defalcate din impozitul pe venit: 48.157.118 lei, sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale: 17.140.000 lei, sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor: 40.822.000 lei, sume defalcate din TVA pentru drumuri judeţene şi comunale: 25.108.000 lei, subvenţii pentru planuri şi regulamente de urbanism: 85.000 lei, subvenţii pentru finanţarea lucrărilor de cadastru imobiliar: 210.000 lei, subvenţii pentru finanţarea drepturilor persoanelor cu handicap: 35.314.000 lei, fond de rulment pentru investiţii: 13.006.539 lei.

Alte venituri extrabugetare : în sumă de 6.740.296 lei, din care: venituri proprii instituţii de cultură: 1.201.796 lei; venituri proprii RA Aeroport Transilvania Tîrgu Mureş: 3.000.000 lei; fonduri nerambursabile: 855.000 lei; împrumut extern Dexia Kommunalkredit AG: 1.683.500 lei; 16.244.000 lei aferent bugetelor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, a fost împărţit la începutul anului 2007 din care: cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale: 8.759.000 lei, sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale: 7.485.000 lei

Din păcate nu se vede dar dumneavoastră aveţi un material şi în materialul dumneavoastră puteţi să urmăriţi aceste sume care sunt acolo şi vizual prezentate.

Structura cheltuielilor: autorităţi publice şi acţiuni externe ale Consiliului Judeţean Mureş: 15.400.822 lei ; alte servicii publice generale : 1.318.954 lei, din care: Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanei: 924.858 lei ; Serviciul Public Judeţean de Salvamont: 394.096 lei ; apărare: (Centrul Militar Judeţean): 325.314 lei ; învăţământ: 14.501.443 lei, din care: cele 3 şcoli speciale: 5.656.443 lei; finanţarea Programului „Laptele şi cornul” : 8.300.000 lei; 25.472 de elevi din clasele I - IV din învăţământul de stat ; 16.255 copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore; reabilitare Grădiniţa din Pănet care este un program prin care am câştigat fonduri nerambursabile: 510.000 lei ; alte cheltuieli: 35.000; sănătate: 2.543.000 lei , din care: pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă: 2.020.000 lei ; pentru Spitalul Municipal ”dr.Gh. Marinescu” Târnăveni: 450.000 lei ; pentru Preventoriul Gorneşti: 33.000 lei; pentru PUZ Spital Regional: 40.000 lei: cultură, recreere şi religie, anul trecut a avut alocat un fond de 23.187.361 lei, iată că nici anul trecut nu am fost părinţi vitregi ai culturii , cele 10 instituţii de cultură au cheltuit 17.838.361 lei; pentru cele 734 de posturi finanţate pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din judeţ: 4.449.000 lei ; proiecte culturale: 300.000 lei, fiind depuse şi evaluate în total 151 de proiecte pentru ONG-uri deci pentru sfera civilă, din care selectate şi finanţate 128 pe judeţ; proiecte pentru culte religioase: 300.000 lei, fiind depuse şi evaluate în total 135 de proiecte, din care selectate şi finanţate 102 ; proiecte de sport: 270.000 lei, fiind depuse şi evaluate în total 48 de proiecte, din care selectate şi finanţate 41 ; alte cheltuieli cu sportul - premiere sportivi: 30.000 lei; asigurări şi asistenţă socială: Consiliul Judeţean a alocat 79.705.171 lei din care: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Mureş: 79.375.171 lei, beneficiarii fiind: Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului cu 27.435.931 lei; Direcţia de Asistenţă Socială cu 35.754.154 lei ; Centrele de îngrijire, asistenţă, recuperare şi reabilitare cu 16.185.086 lei, din care : 74.758.896 lei pentru cheltuieli de funcţionare cu un număr total de 1744 salariaţi şi 17.833 asistaţi, 303.146 lei reparaţii la imobilele instituţiilor, 4.313.129 lei cheltuieli de capital la aceste instituţii: proiecte pentru asociaţiile, fundaţiile şi persoanele fizice care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială de interes judeţean: 300.000 lei, fiind depuse şi evaluate în total 37 de proiecte, din care selectate şi finanţate 30 ; studiu de fezabilitate pentru construcţie sanatoriu de recuperare neuropsihiatrică Brâncoveneşti: 30.000 lei. locuinţe, servicii şi dezvoltare publică: 3.931.400 lei, investiţii la SC. SURM SA, lucrări de alimentări cu apă etc.; protecţia mediului ne-a costat 475.000 lei - studii de fezabilitate ; acţiuni economice, comerciale şi de muncă : 141.080 lei; transporturi: 42.688.766 lei, din care: drumuri şi poduri: 28.983.500 lei ; RA Aeroport Tîrgu Mureş: 10.585.600 lei ; alte: 1.469.666 lei pentru achiziţii teren la Aeroport; 400.000 pentru studii de fezabilitate reabilitări drumuri judeţene; 450.000 lei pentru cofinanţarea unor programe Phare, rambursare credit extern 800.000 lei; alte acţiuni economice - finanţări în parteneriat şi asociere : 1.660.039 lei pentru: servicii de intervenţie - Dispecerat SMURD, PSI, Serviciul de Mobilizări, ATOP, Poliţie ; cofinanţări programe - Asociaţia pentru Dezvoltare Montană, Asociaţia Judeţeană de Turism ; acţiuni cultural-sportive - manifestări cu ocazia sărbătorilor de iarnă ; inventarierea monumentelor istorice ; cotizaţii ; diplome de onoare Pro Causa Marisiensis Comunitatis a fost în vedere în tot parcursul anului, din păcate nici acum la a doua strigare, la a treia strigare nu am găsit artişti care să vină alături de noi şi să proiecteze acea placă comemorativă, eu vă rog acum şi am scris de fapt pe o adresă, adresaţi-vă institutului de arte de la Cluj Andreescu, probabil că studenţii vor fi mai îndrăzneţi.; expoziţia judeţeană de animale şi produse agricole de asemenea s-a bucurat de sprijinul Consiliului Judeţean; ne-a rămas în fondul de rezervă la sfârşitul anului 2.445.603 lei pe care astăzi l-am readus în buget şi îl vom aloca la acele proiecte pe care l-am propus. Am contracta de la banca Dexia sume care încă nu sunt cheltuite dar pe care anul acesta le vom cheltui, dobânzi şi comisioane aferente creditului contractat cu Dexia Kommunalkredit AG Austria: 975.000 lei.

Sume alocate prin hotărâri de guvern - 134.501.000 lei pentru: lucrări de construcţii, consolidări, reparaţii capitale şi reabilitare imobile în domeniul învăţământului preuniversitar de stat - 59.123.000 lei; sedii primării - 1.815.000 lei ; drumuri comunale, străzi, poduri - 8.618.000 lei; retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de producere şi distribuire a energiei termice, aici sumele au fost primite de Tîrgu Mureş - 18.000.000 lei ; canalizare, alimentare cu apă - 430.000 lei; programul de dezvoltare a infrastructurii în spaţiul rural - 35.865.000 lei; finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale autorităţilor administraţiei publice locale - 9.465.000 lei; reconstruire case din zonele calamitate - 235.000 lei; achiziţii teren, terenul este la aeroport în totalitate şi încă anul acesta continuăm acest proiect, - 700.000 lei; case de cultură - 250.000 lei

Îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri: Bugetul propriu al Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2007 : 12.600.000 lei. Din Fondul de rezervă al Guvernului: 14.500.000 lei, din care: 13.500.000 lei pentru reparaţii executate pe 13 drumuri judeţene - 37,8 km; 1.000.000 lei pentru documentaţii tehnico-economice, pentru lucrări de reparaţii pe drumuri judeţene ce se vor executa în anul 2008. Reţeaua de drumuri judeţene în administrarea Consiliului Judeţean Mureş este în totalitate de 774,6 km, din care: 372,3 km în stare de viabilitate bună, 279,0 km în stare mediocră , 123,3 km în stare rea. Vedeţi că mai avem mult de lucru şi de a atrage fonduri şi pe anul acesta şi în continuare.

Lucrări de întreţinere curentă, periodică, finalizate pe 5 drumuri judeţene: DJ 106 limită judeţ Sibiu – Apold – Sighişoara, DJ 152A Tîrgu Mureş – Band – Iernut, DJ 142 Tîrnăveni – Bălăuşeri, DJ 153 Reghin – Eremitu – Sovata, DJ 154 Reghin – Batoş.

Lucrări de reparaţii pe drumuri judeţene, vedeţi că avem o serie de drumuri judeţene care au fost reparate, între timp am mai presărat câteva poze să vedeţi în anumite locuri cum arătau înainte de reparaţie. - H.G. nr.917/2007: DJ 135 Livezeni - Miercurea Nirajului – Sărăţeni, DJ 153A Ernei – Eremitu, DJ 135A Viforoasa – Rigmani - Miercurea Nirajului, DJ 153 Eremitu – Sovata, DJ 153F Bichiş – Ozd, DJ 151A Şăulia - Grebenişu de Cîmpie – Band, DJ 151 Luduş – Sărmaş, DJ 151B Bahnea - lim. jud. Sibiu, DJ 154 Reghin – Batoş, DJ 154A Reghin - Ruşii Munţi – Deda, DJ 151C Zau de Cîmpie - Valea Largă, DJ 152B Şăulia – Pogăceaua şi DJ 152A Sîncraiu de Mureş – Nazna – Band.

Lucrări pentru repararea şi întreţinerea drumurilor judeţene din bugetul propriu al Consiliul Judeţean Mureş : plombări 211,00 km, în valoare de 2.242,00 mii lei, tratamente bituminoase 70,700 km, în valoare de 3.645,00 mii lei; covoare bituminoase 6,400 km, în valoare de 1.275,00 mii lei; ranforsări de sistem rutier 5,71 km, în valoare de 1.215,00 mii lei; întreţineri drumuri pietruite 13,00 km, în valoare de 659,00 mii lei; protejarea corpului drumului pietruit 1,000 km în valoare de 60,00 mii lei ; siguranţa circulaţiei în valoare de 100,00 mii lei.

S-a început executarea lucrărilor de consolidare a podului peste râul Mureş, pe DJ 154A Reghin – Ruşii Munţi - Deda, în localitatea Filea. Anul acesta continuăm aceste lucrări de consolidare, anul acesta avem acolo un fond de încă 10 miliarde.

Lucrări de reabilitare la drumuri comunale, s-a lucrat foarte mult în afara fondurilor venite direct la comune prin H.G. 112, DJ Tăureni, DC 113 Zau de Cîmpie – Bărboşi, DC 101 Şăulia – Pădurea, DC 72 Bahnea – Daia – Idiciu, DC 127 Papiu Ilarian – Dobra, DC 63 DJ 142C – Şoimuş – Seleuş, DC 3 Aluniş – Fiţcău, DC 42 Păsăreni – Gălăţeni, DC 65 Tîrgu Mureş – Budiu Mic – Crăciuneşti - parte a Programului judeţean de reabilitare a drumurilor comunale prin co-finanţare. Consiliul Judeţean Mureş a sprijinit cele 9 comune cu suma de 4.000.000 lei.

Pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local: s-au alocat 6.038.957,53 lei, din care: lucrări finalizate pe 4 drumuri comunale: DC 41 Murgeşti – Roteni, DC 21 Icland – Săcăreni, DC 59 Seleuşi – Venchi - DN 13, DC 18 Dumbrăvioara - DN 15 - Sîngeru de Pădure. Lucrări de pietruire în execuţie: pe 22 drumuri: DC 125 Sîntioana de Mureş, DC 37 Miercurea Nirajului – Dumitreşti, DC 150 DN 16 – Milăşel, DC 75 Mica – Ceuaş, DC 72 Bahnea Daia – Idiciu, DC 70 Suplac – Ormeniş – Sîntioana, DC 61 Bălăuşeri - Agrişteu-Senereuş, DC 156 Breaza - DN 16 - Filpişu Mic, DC 123 DN 15 – Chirileu, DC 65 DN 15 – Budiu Mic – Crăciuneşti, DC 36 Neaua – Ghineşti, DC 142 DN 15E - Ulieş, DC 53 DN 13 – Cloaşterf, DC 51 Ţopa - Boiu, DC 5 Ideciu de Jos - Deleni, DC 113 Zau de Cîmpie – Bărboşi, DC 64 Stejeriş – Gruişor, DC 42 Păsăreni – Gălăţeni, DC 162 Batoş – Uila, DC 45 Ghindari – Solocma, Străzi principale în Cuci, Strada Gării în Daneş.

Anul acesta am primit deja fondurile pe H.G. 577 urmează să împărţim pe aceste drumuri care sunt în continuare. Dorim să finalizăm, dacă putem, acele tronsoane unde ne rămân 1 sau 2 km şi să începem şi tronsoane noi.

Proiectul „Reabilitare şi modernizarea sistemului rutier pe drumurile judeţene DJ 107 lim. jud. Alba – Adămuş – Târnăveni (DN 14 A) şi DJ 107 D lim. jud. Alba – Crăieşti - Adămuş” - ştiţi că este un proiect PHARE, „drumul vinului”, s-a început execuţia lucrărilor iar valoarea totală a proiectului este de 9.653.229,26 € + TVA, din care: valoarea aferentă judeţului Mureş este de 3.010.790,40 €, 2.666.800 € - grant, 343.990,40 € - contribuţie proprie a Consiliului Judeţean Mureş. Din păcate executantul care a câştigat iniţia licitaţia la nivelul ministerului dezvoltării nu a putut să onoreze graficele stabilite, pe parcurs s-a schimbat executantul, se pare că acum este o persoană serioasă şi vom putea demara lucrarea, ca anul acesta s-o putem termina.

Proiectul Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 142C Coroisînmărtin – limită judeţ Sibiu – acest proiect a fost depus în luna noiembrie, este primul proiect al Consiliului Judeţean Mureş pentru obţinerea de Fonduri Structurale, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură. Valoarea proiectului este de 23.090.300,03 lei, din care: finanţare nerambursabilă: 18.290.237,35 lei, cofinanţare CJ Mureş: 1.169.942,77 lei şi 3.630.119,90 lei TVA, rezultatele proiectului vor fi: reabilitarea a 20,5 km de drum, modernizarea a 7 poduri şi 52 de podeţe, modernizarea cu elemente prefabricate de beton a 4.910 m de şanţuri, amplasarea a 900 m³ de rigole, modernizarea a 550 metri liniari de parapet metalic, reabilitarea a 45 de intrări laterale.

Proiectul „Reabilitarea DJ Sîngeorgiu de Pădure – Bezidu Nou – limită judeţ Harghita” - s-au contractat servicii de proiectare şi se urmăreşte obţinerea fondurilor structurale pentru lucrări de reabilitare a sistemelor rutiere pe drumuri judeţene, poate nu-l vom putea promova pe programul operaţional regional pentru că vă spuneam mai înainte noi avem un fond de 13 milioane de euro şi din aceştia va trebui să folosim fonduri pentru Coroisânmartin, proiectul este gata.

Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 135 Măgherani-Sărăţeni, drum care de vreo 15 ani nu mai există, este un drum judeţean, acest drum va descongestiona circulaţia şi ar putea atrage fonduri europene: proiect elaborat pentru accesarea unui program de asistenţă tehnică; contractul pentru asistenţă tehnică cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor s-a semnat în data de 4 decembrie 2007; scopul: obţinerea de sprijin financiar pentru pregătirea tehnică a proiectului, ce va fi depus spre finanţare în cadrul POR.

Îmbunătăţirea infrastructurii de apă şi canalizare, să ştiţi că aici am reuşit să atragem fonduri importante şi încă odată felicitări direcţiei de Dezvoltare regională şi domnului Frătean care a coordonat aceste proiecte - Proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă din judeţele Mureş şi Harghita” – SAMTID: s-a continuat implementarea proiectului Phare, s-a urmărit stadiul realizării lucrărilor şi efectuarea plăţilor, în termenele stabilite, în luna noiembrie s-au predat lucrările în fiecare localitate. Judeţul Mureş este primul judeţ din România care a terminat lucrările în cadrul acestui program şi singurul dintre cele cinci judeţe care au beneficiat de finanţare în cadrul Programului SAMTID, care a reuşit să le finalizeze în termen. Valoarea totală a proiectului este de 14.068.401,02 Euro + TVA. Până la 30 aprilie 2008 vor mai fi efectuate unele remedieri care nu afectează semnificativ funcţionalitatea lucrărilor, precum şi lucrări suplimentare cerute de beneficiarii locali, respectiv primăriile din cele şase oraşe. Recepţia finală a lucrărilor va avea loc după expirarea perioadei de garanţie de un an, adică în luna aprilie a anului 2009.

Programul de alimentări cu apă a satelor - H.G. nr.577/1997 - s-au alocat 3.695.233 lei, din care s-au executat: lucrări în continuare: Ernei - satul Ernei, Brâncoveneşti - satele Brâncoveneşti, Vălenii de Mureş, Hodac - satele Hodac, Toaca şi Dubiştea. Lucrări noi: Pănet - satul Pănet, Grebenişu de Cîmpie, Şăulia, Aţintiş.

Programul guvernamental de alimentare cu apă a localităţilor rurale - finanţat din credit extern garantat de Guvern conform HG 687/1997, HG 888/1999 şi HG 1036/2004 - s-au realizat următoarele reţele: Sânpaul, Valea Izvoarelor, Chirileu. Valoarea : 1.537,513 lei, lungimea reţelei de distribuţie: 25,4 km şi deserveşte 3226 locuitori; Gorneşti, Periş - valoare: 1.597,604 lei , lungimea reţelei: 29 km şi deserveşte 2675 locuitori; Eremitu, Cîmpu Cetăţii, Mătrici, Dămieni, Călugăreni - valoare: 3.663,77 lei, lungimea reţelei: 52,76 km, deserveşte 3912 locuitori; Chiheru de Sus şi Chiheru de Jos: - valoare: 654,316 lei, reţea de 11,3 km, deserveşte: 811 locuitori.

S-a depus proiectul „Întocmirea studiului de fezabilitate pentru extinderea reţelei de apă în zona de vest a judeţului” prin programul PHARE 2005, Programul de Coeziune Economică şi Socială, Schema de Granturi pentru Sectorul Public pentru pregătirea de Proiecte în domeniul Protecţiei Mediului. Studiul va sta la baza dezvoltării reţelelor de apă în 6 localităţi, membre ale Asociaţiei „Mureşul 2005”: Miheşu de Câmpie, Sânger, Şăulia, Tăureni, Valea Largă şi Zau de Câmpie. Proiectul are o valoare totală de 67.000 de euro, din care: finanţare nerambursabilă: 60.000 euro , contribuţia Consiliului Judeţean: 7.000 euro. Contractul de finanţare nerambursabilă a fost încheiat cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi Consiliul Judeţean Mureş în 21 septembrie. În decembrie a fost selectat prin licitaţie deschisă proiectantul care a elaborat studiul de fezabilitate.

Întocmirea master plan-ului pentru alimentare cu apă şi canalizare pentru judeţul Mureş este în curs de elaborare. Scopul: realizarea unui proiect privind dezvoltarea unui sistem integrat apă - canal în toate oraşele din judeţul Mureş. Se colaborează cu Ministerul Mediului, Gospodăririi Apelor , a fost selectată firma care va pregăti studiile de fezabilitate pentru o serie de localităţi în vederea depunerii cererii de finanţare în cadrul Fondului de Coeziune. Este în curs de constituire Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Aqua Invest” Mureş, asociaţie care va avea ca scop realizarea de investiţii în domeniul apă-apă uzată în judeţul Mureş, respectiv în localităţile membre ale asociaţiei.

Alte judeţe, trebuie să vă spun că încep să regrete prostia pe care au făcut-o şi mă refer aici în special la cei din Harghita că se pare că nu vor putea veni la ministerul mediului pentru atragerea acestor fonduri. Luptele locale, ca şi la noi, constituie un dezavantaj dureros, care ulterior se va resimţi.

Proiectul „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie sub 50.000 locuitori” este program finanţat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în cooperare cu Guvernul României. Beneficiarii sunt 9 localităţi - Sighişoara, Reghin, Fântânele, Sovata, Sărmaşu, Sîngeorgiu de Mureş, Sîncraiu de Mureş, Ernei şi Corunca, valoarea proiectului: aproximativ 31 milioane euro, în martie sau aprilie 2008 va porni execuţia lucrărilor.

Proiectul ISPA Europeaid 123051 - "Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor de modernizare a infrastructurii de apă şi apă uzată” în 5 judeţe - Dâmboviţa, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov. Proiectule se află în derulare, scopul este dezvoltarea sistemelor de apă şi canalizare. S-a iniţiat prima fază a proiectului - culegerea şi centralizarea datelor referitoare la infrastructura de apă şi apă uzată din judeţ - în vederea elaborării unui masterplan până la sfârşitul lunii ianuarie 2008. consultanţi: EPTISA România, MVV şi Energie AG.

Gestionarea deşeurilor este o problemă pe care am moştenit-o, o problemă foarte grea, care ne-a preocupat tot timpul faptul că nu am găsit soluţia nu a depins de noi sau de nepăsarea noastră ci de faptul că s-a depins de acest contract nefericit de parteneriat public-privat. S-a rămas în pronunţare… instanţa ne-a sprijinit şi a decis trimiterea dosarului în primă instanţă la Braşov. Proiectul „Depozit Ecologic Zonal în judeţul Mureş”. S-a solicitat instanţei judecătoreşti desfiinţarea contractului, Tribunalul Mureş a dispus rezilierea Contractului PPP nr. 8839/2003, s-a constatat încetarea dreptului de administrare asupra terenurilor. Pârâtul SC Agenda 21 SA a fost obligat să evacueze amplasamentele şi să predea amplasamentele şi investiţiile efectuate.

Proiectul: Staţie de transfer deşeuri menajere în Zona de Câmpie a judeţului Mureş. S-a acordat asistenţă Primăriei Râciu în elaborarea cererii de finanţare, proiectul a fost depus în cadrul Programului PHARE, Programul de Coeziune Economică şi Socială, Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu. Obiectivul general: îmbunătăţirea colectării, transportului şi a metodelor de procesare primară a deşeurilor în 11 localităţi din Zona de Câmpie a judeţului Mureş. Beneficiari: Sărmaşu, Râciu, Şincai, Grebenişu de Câmpie, Şăulia, Sânpetru de Câmpie, Pogăceaua, Miheşu de Câmpie, Băla, Crăieşti şi Ceuaşu de Câmpie . Proiectul a fost declarat câştigător, valoarea proiectului: 978.234,90 EUR, din care: 875.000 EUR finanţare nerambursabilă, 103.234,9 EUR cofinanţare. Rezultate: înfiinţarea staţiei de transfer deşeuri; înfiinţarea serviciului de salubritate; dotarea staţiei de transfer deşeuri cu utilajele necesare funcţionării; angajarea şi instruirea corespunzătoare a unui număr de 14 persoane; campanie de informare a populaţiei.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) la nivelul judeţului Mureş realizat în conformitate cu Directivele UE, au avut loc consultări cu APM Mures. PJGD a fost finalizată şi transmisă la ARPM Sibiu pentru încadrare şi evaluare.

Master Plan cu tema gestionarea integrată a deşeurilor la nivelul judeţului Mureş : s-au demarat şi finalizat procedurile pentru achiziţionarea masterplan-ului

Constituirea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor la nivelul judeţului Mureş - s-a iniţiat procedura de înfiinţare a Asociaţiei (autorităţi publice locale din judeţ), necesară pentru accesarea finanţărilor UE din Fondurilor Structurale în domeniile Programelor Operaţional

Alte proiecte de mediu : în curs de pregătire proiecte pentru POS Mediu, Axa Prioritară 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”; studiu de risc privind decontaminarea depozitului de carburanţi de la Gorneşti.

Îmbunătăţirea siguranţei publice : Proiectul „Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, în Regiunea 7 Centru”. Este un proiect regional pentru atragerea unei finanţări comunitare - Fonduri Structurale, Fondul de Coeziune în colaborare cu SMURD Mureş. Obiectivul principal: îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat. Valoarea estimată: aproximativ 10 milioane Euro. A fost semnat Acordul de asociere între Consiliile judeţene din Regiunea 7 Centru -judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, au fost elaborate Statutul şi Actul Constitutiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Centrul Transilvaniei”, este în curs de elaborare cererea de finanţare pentru a fi depusă în cadrul POR 2007-2013, Axa prioritară 3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

Asistenţă acordată administraţiilor locale şi asociaţiilor microregionale în elaborarea de cereri de finanţare pentru a fi depuse: la Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la Nivel Local – Phare 2005 şi Phare 2006 ; în domeniul protecţiei mediului pentru diferite scheme de finanţare; programului Phare 2003 – Infrastructură regională şi locală/inundaţii - Comuna Pănet; în implementarea proiectelor finanţate prin Ordonanţa nr.7/2006.

Măsuri pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale - Proiectul „Reţea judeţeană pentru absorbţia Fondurilor Structurale” - programul Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la Nivel Local – Phare 2005 şi Phare 2006; proiect elaborat de Consiliul Judeţean, în parteneriat cu: Instituţia Prefectului – judeţul Mureş, cele 11 Asociaţii microregionale din judeţ, Fundaţia „Centrul Zonal pentru Educaţia Adulţilor” Tîrgu Mureş . La 28 noiembrie 2007 s-a semnat contractul de finanţare, costul total al proiectului: 103.435 Euro ( 91.435 Euro fonduri Phare), scopul: creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale, prin pregătirea personalului din administraţia publică locală în domeniul managementului de proiecte şi diseminarea în reţea în timp real a informaţiei privind fondurile structurale.

Principalele activităţi: înfiinţarea reţelei judeţene de birouri teritoriale de informare -12 birouri; dotarea birourilor cu mobilier, echipamente de calcul şi comunicare; organizarea de seminarii de pregătire a personalului ce va lucra în cadrul birourilor, precum şi a personalului din cadrul localităţilor componente asociaţiilor - 60 persoan; publicarea de materiale informative - pliante, broşuri, manuale, afişe.

În 2007 au fost adjudecate pentru judeţul Mureş proiecte finanţate din fonduri europene şi fonduri guvernamentale în valoare de aproximativ 9.400.000 euro.

Alte programe: Programul ”Sistemul informaţional specific domeniului imobiliar edilitar şi băncii de date urbane” . Beneficiari: Târgu Mureş, Tîrnăveni, Reghin, oraşul Sovata, Miercurea Nirajului, Eremitu, Vărgata . Suma alocată de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor: 145.000 lei.

Reparaţii, amenajări, modernizări clădiri în : Str. Mărăşti nr. 8 - fostul internat al Şcolii Speciale nr. 2. s-a amenajat ca sediu administrativ pentru: Muzeul Judeţean Mureş, Centrul de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale, Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Mureş. S-au creat spaţii pentru depozitarea pieselor arheologice cu laboratoare aferente şi camere pentru oaspeţi, clădirea are 3 etaje - arie construită -704 mp, arie desfăşurată -2816 mp ;

Fostul Cinematograf „Unirea” - Bd. 1848 s-a amenajata sediu pentru Ansamblul Artistic „ Mureşul”, valoarea totală a investiţiei este de 1.818.690 lei, suprafaţă amenajată: 1350 lei/m² , are o sală modernă de spectacole, sală de repetiţii şi birouri pentru administraţie , sala de spectacole are 332 locuri. Lucrări executate: mărirea scenei la dimensiuni corespunzătoare, înzestrare cu fotolii moderne, execuţia unui tavan fals, tapiţarea pereţilor, mochetarea sălii, schimbarea şi mutarea faţadei principale înspre exterior în vederea obţinerii unui spaţiu pentru sala de repetiţii, modernizarea grupurilor sanitare, , amenajare birouri, dotarea sălii cu instalaţie proprie de încălzire, , instalaţie modernă de sunet şi lumină, refacerea sistemului de ventilaţie, zugrăveli exterioare şi o hidroizolaţie corespunzătoare a acoperişului. Palatul Administrativ - restaurarea vitraliilor: lucrarea este în curs de execuţie şi se va finaliza în cursul anului 2008, valoarea lucrării: 460.000 lei; reparaţii la centrala termică .

Centru de perfecţionare pentru personalul din administraţia publică : s-a întocmit proiectul de execuţie, s-a obţinut autorizaţia de construire, procedura de achiziţie pentru execuţia lucrării a avut loc în decembrie 2007, construcţia se va realiza cu subsol, parter şi mansardă - 136 mp, Reparaţii la fosta clădire a Centrului Militar din Cetate: lucrări de reparaţii la şarpantă şi învelitoare, fondul alocat pentru această lucrare: 250.000 lei, reparaţii la clădirea Bibliotecii Teleki; consolidarea fundaţiei şi drenaj pentru înlăturarea umidităţii din pereţi -200.000 lei – program guvernamental, s-a renovat subsolul clădirii prin montarea unei noi pardoseli şi repararea zidăriei aparente, s-a întocmit studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru o nouă centrală termică .

Reparaţii la Palatul Culturii - Sala Mare a fost restaurată complet, valoarea lucrării: peste 1.120.000 lei, lucrări interioare de reabilitare totală, restaurarea reliefurilor decorative, retapiţarea scaunelor, a pereţilor şi balcoanelor, s-a înlocuit instalaţia de încălzire centrală etc.

Restaurare vitralii: s-au restaurat cca. 70 mp vitralii, lucrările se vor finaliza în 2008 Modernizarea instalaţiei electrice : s-au înlocuit toate tablourile electrice

Parcul Industrial Vidrasău Tîrgu Mureş este un succes, avem însă probleme cu alimentarea cu energia electrică, trebuie să depunem eforturi ca să soluţionăm şi această problemă, să nu plece investitorii, din păcate societatea Electrica nu are posibilităţi financiare, am identificat o societate care este autorizată şi care are şi fonduri care ar putea să facă aceste lucrări. S-au validat toate cele 17 contracte de concesiune negociate şi semnate de către conducerea SC Parc Industrial Mureş SA cu investitori . Suprafaţa totală concesionată: 20,2 ha = 80% din suprafaţa disponibilă pentru concesionare. AGA a aprobat înaintarea la Administraţia Fondului de Mediu proiectul „Staţie de pompare, staţie de epurare, canalizare de deversare ape epurate la Parcul Industrial Vidrasău” pentru finanţare nerambursabilă, a fost majorat capitalul social al PIM, a fost completat obiectul de activitate şi au fost modificate Actul Constitutiv şi Statutul.

Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureş - şi-a menţinut calitatea de membru permanent al Consiliului Internaţional al Aeroporturilor, taxele şi tarifele aeroportuare au fost reduse, activitatea de trafic aerian a crescut: 158.038 pasageri transportaţi din care 150.368 în regim internaţional. Operatori: Tarom, Malev, Carpatair, Wizz Air -s-a retras în 13 noiembrie. Investiţii şi reparaţii : valoarea totală: 4.949.930, din care: 4.153.803 lei cu TVA inclus pentru investiţii, 796 127 lei reparaţii. Veniturile proprii au fost depăşite cu 1,5 milioane lei . Gradul de autofinanţare s-a realizat în procent de 67% faţă de 37% prognozat. Credite accesate: 1.050.000 euro (pentru autospecială performantă pentru stins incendii, air starter, autodegivror de aeronave. Sume transferate de la bugetul de stat: 3.300.000 lei din Fondul de rezervă bugetară; destinaţie: modernizare aeroport şi extindere pistă de decolare aterizare şi platformă de operare pentru aeronave, inclusiv instalaţiile aferente şi modernizarea instalaţiilor de balizaj. Volumul total al BVC în 2007 a fost de: 5.114.000 lei cheltuieli curente (cheltuieli de exploatare) şi 4.019.600 cheltuieli de capital. veniturile proprii au fost depăşite cu 1,5 milioane lei , gradul de autofinanţare s-a realizat în procent de 67% faţă de 37% prognozat. Investiţii efectuate: autoturism de intervenţie, echipament tractabile pentru vidanjare aeronave, autobandă transportoare bagaje de cală, echipament pentru îndepărtarea păsărilor, autospecială performantă pentru stins incendii, air starter, mărirea suprafeţelor betonate pentru parcare, mărirea spaţiilor de fluxuri pasageri, dotări noi cu echipamente de handling, punerea în funcţiune a benzii rotative pentru bagaje, 6 birouri pentru închirieri maşini, un ATM pentru procesări bancare , 3 birouri pentru servicii de ticketing. S-a întocmit un studiu de fezabilitate pentru zona cargo, s-a reactualizat studiul de fezabilitate pentru extinderea pistei şi modernizarea balizajului la categoria II OACI. Evaluarea bunului ce urmează a fi expropriat în vederea extinderii aeroportului .

Administrarea patrimoniului şi serviciilor publice economice: Fosta Cazarmă 542 de la Podul Mureş: s-a promovat proiect de Hotărâre de Guvern pentru transferul de la Ministerului Apărării, în domeniul public al judeţului , nu în folosul Consiliului Judeţean ci ca să rezolvăm problema serviciului nostru de Evidenţa Informatizată a Persoanei.

În continuare încercăm restructurarea societăţii SC SURM SA - reorganizarea serviciului public de apă-canal în mediul rural; demersuri pentru preluarea de către operatorul regional Aquaserv; s-au promovat noi preţuri la serviciile de apă şi canalizare, care să acopere nivelul costurilor; promovare proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea efectuării concedierii colective în temeiul OUG nr.116/2006 ; participare la întocmirea planului de concediere colectivă şi întocmirea actelor de modificare a structurii capitalului social al acestei societăţi.

Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale: s-au acordat subvenţii nerambursabile pe bază de proiecte depuse , valoare totală: aproximativ 1.200.000 lei, beneficiari: 303 ONG-uri dintre care: 128 pentru cultura , 43 sport, 30 asistenta sociala, 102 culte.

Asistenţă socială şi protecţia copilului, pe percursul anului am alocat fonduri importante. - Bugetul pentru 2007: 77.743.871 lei.

Protecţia copilului - Situaţia pe anul 2007: 430 de copii sunt plasaţi la 299 asistenţi maternali profesionişti; 25 de cereri pentru adopţii naţionale; 847 de copii se află în plasament familial; 25 mame şi 32 de copii au beneficiat de serviciile Centrului Materna; 71 copii au fost plasaţi în Serviciul de intervenţie în regim de urgenţă ; au fost identificaţi 1012 copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate; 1417 copii au fost încadraţi într-un grad de handicap ; pentru 367 s-a făcut evaluarea pentru orientarea şcolară şi profesională; 255 de copii se află în plasament la case de tip familial, centre de zi sau centre de recuperare patronate de ONG-uri şi culte.

Centrul de Plasament Luduş a fost închis. Ca măsură alternativă au fost înfiinţate: 3 case de tip familial la Miercurea Nirajului, 1 serviciu pentru copiii cu dizabilităţi la Ceuaşu de Cîmpie, 2 centre de tranzit în 2 apartamente din Tîrgu Mureş pentru 10 tineri proveniţi din Centrul de Plasament Luduş.

Asistenţa Socială a Persoanelor Adulte - Consiliul Judeţean a contribuit la înfiinţarea: 2 Centre de Integrare prin Terapie Ocupaţională (CITO) la : Glodeni - 30 locuri, Căpuşu de Câmpie - 20 locuri; 2 Centre de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică (CRRN) - Brâncoveneşti - 50 locuri , Călugăreni - 50 locuri , 1 Centru de Îngrijire şi Asistenţă (CIA) „Casa Speranţei” Reghin - 30 locuri, 1 locuinţă protejată pentru asigurarea serviciilor alternative la Căpuşu de Cîmpie - 10 locuri. Investiţia în valoare de 3 mil. Euro din fonduri PHARE şi fonduri de la bugetul Consiliului Judeţean.

Îmbunătăţirea situaţiei romilor - Proiectul “Şi romii au dreptul la integrare” - program PHARE 2005 „Accelerarea Implementării Strategiei pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor . Parteneri: Uniunea Democratică a Romilor şi Ţiganilor, Primăriile Gorneşti, Glodeni, Petelea şi Serviciile Publice Comunitare Locale de Evidenţă a Persoanelor din cadrul municipiilor Reghin şi Tîrgu-Mureş. Contractul a fost semnat în luna noiembrie 2007. Valoarea totală: peste 50.000 Euro (din care 10%-cofinanţare).

Proiectul “ Acte de proprietate şi stare civilă pentru romii din Miercurea Nirajului şi Livezeni” - program PHARE 2005 „Accelerarea Implementării Strategiei pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor . Parteneri Asociaţia ELI, Primăria Miercurea Nirajului, Livezeni şi Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Tîrgu-Mureş. Contractul a fost semnat în luna noiembrie 2007. Valoarea totală: peste 50.000 Euro (din care 10%-cofinanţare. Principalele activităţi: amenajarea de birouri în cadrul primăriilor partenere, servicii de consiliere pentru romi (importanţa deţinerii actelor), baze de date despre: situaţia actelor de identitate, de stare civilă şi a titlurilor de proprietate aferente populaţiei de etnie romă din locaţiile vizate de proiecte; soluţionarea problemelor identificate în legătură cu actele de identitate, de stare civilă şi titlurile de proprietate

Creşterea calităţii serviciilor turistice - Restaurarea clădirii centrale din Cetatea Tîrgu-Mureş. Proiectul a fost elaborat pentru accesarea unui program de asistenţă tehnică. Contractul pentru asistenţă tehnică cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor s-a semnat în data de 4 decembrie 2007. Scopul: obţinerea de sprijin financiar pentru pregătirea tehnică a proiectului, ce va fi depus spre finanţare în cadrul POR.

Crearea unui Parc Auto pentru Sporturi cu Motor la Ungheni, proiect pe care CJ Mureş doreşte să-l depună în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice. S-a demarat procedura de licitaţie publică în vederea desemnării proiectantului, pentru SF. În data de 10 decembrie 2007 s-a publicat anunţul de atribuire în SEAP

Centrul de Informare Turistică: Nr. vizitatori CIT: 4.862 de vizitatori din 50 de ţări diferite (ianuarie-noiembrie); Nr. vizitatori obiective turisitice: Palatul Culturii: 37.348 de turişti ; Turnul cu Ceas de 1.145 turişti; Biblioteca Teleki-Bolyai: 24.146 persoane. Reeditarea broşurii de prezentare a judeţului Mureş - format A4 - opt pagini - în limbile română, maghiară, engleză, franceză şi germană.

Asociaţia Judeţeană de Turism Mureş- s-au atras noi membri - numărul membrilor a crescut la 42, a fost elaborat Ghid turistic al judeţului Mureş în trei limbi – română, maghiară şi engleză, s-a deschis un punct de vânzare pentru cărţi, broşuri, pliante, vederi, albume, în Palatul Culturii; aderarea AJTM la Asociaţia Regională de Turism Transilvania (ARTT) - membrii: asociaţiile de turism, consiliile judeţene din Regiunea 7 Centru. Participare la târguri de turism: Braşov, Covasna, Ungaria, Montigny le Bretonneaux. A fost dezvoltat în continuare site-ul AJTM

Diseminarea informaţiei europene - Centrul de Informare Europa. Rolul: diseminarea informaţiilor legate de Uniunea Europeană. Activităţi: seminarii, mese rotunde, campanii de informare pe teme europene, dezbateri; buletine informative lunare; dezvoltarea Biroului Judeţean de Informare privind Fondurile Structurale (BJIFS); participarea la acţiunile Asociaţiei Centrelor EUROPA (ACE); organizare de evenimente legate de UE; participare la Reţeaua multiplicatorilor de informaţie europeană.

Proiectul Centrele de Informare din Reţeaua Europe Direct: contractul de finanţare s-a semnat în luna noiembrie, proiectul se va derula pe parcursul anului 2008 şi are o valoare de 24.000 Euro, din care: 12.000 Euro finanţare nerambursabilă; 12.000 Euro cofinanţare din partea Consiliului Judeţean Mureş.

Relaţii internaţionale - Scopul Programului colaborărilor externe: dezvoltarea relaţiilor de colaborare existente; iniţierea de noi proiecte de colaborare cu diverse instituţii şi autorităţi. Participare la: seminarii, conferinţe, vizite de studiu şi schimburi de experienţă, etc.; stagii de formare la Bruxelles în cadrul Biroului UNCJR. Vizite pe bază de reciprocitate: Budapesta, Győr-Moson-Sopron, Szabolcs-Szatmár-Bereg – Ungaria, Montigny le Bretonneux – Franţa, Provincia Lecce (Italia)

Activitate în cadrul organizaţiilor internaţionale: Adunarea Regiunilor Europei, Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa, CoR - preşedintele Consiliului Judeţean Mureş

Reprezentarea în instanţă a Consiliului Judeţean Mureş şi a instituţiilor subordonate: 42 litigii, din care: 9 contencios administrativ; 2 în materia aplicării legilor proprietăţii; 9 litigii de muncă; 17 având ca obiect alte cereri: pretenţii, acţiuni în constatare, rectificare CF, evacuare, furt, plângere contravenţională şi stabilire modalitate de exercitare drepturi părinteşti.

Dezvoltarea resurselor umane - Cursuri de master şi postuniversitare : 11 funcţionari au urmat cursuri la programul „Managementul administraţiei publice în procesul integrării europene”, 1 în domeniul informatizării, , 3 funcţionari în domeniul „Afaceri Europene şi Management de Programe”, , 2 persoane în domeniul „Noi instituţii şi tendinţe în Dreptul Privat managementului mediului”

Cursuri organizate de Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Sibiu - au participat 99 de persoane la cele 45 de programe organizate; acţiune de formare pentru guvernarea dezvoltării locale „Italia-România: resurse în reţea”, concursuri de ocupare a unor funcţii publice, sprijinirea primăriilor în aplicarea legislaţiei muncii.

Informatizarea administraţiei publice: s-a acordat asistenţă utilizatorilor din reţeaua Consiliului Judeţean Mureş,inclusiv cabinetele senatoriale unde a fost cazul de acces în reţea sau poşta electronică/Internet; s-a acordat asistenţă şi s-a realizat instalarea şi configurarea laptop-urilor consilierilor judeţeni; s-a realizat gestionarea staţiilor - 126 calculatoare, 64 imprimante şi a user-ilor - parole, drepturi de acces pe servere etc. - şi securizarea staţiilor, protecţia la atacurile viruşilor; s-a asigurat actualizarea săptămânală a programului LEX, baza de date legislativă accesibilă de pe toate calculatoarele; s-au achiziţionat echipamente de calcul - 20 de calculatoare, 10 imprimante, 2 multifuncţionale, 1 scaner, 2 camere foto - în valoare de 86.596,8 lei; s-a achiziţionat un server de date în valoare de 56.170,5 lei; s-a achiziţionat un server de comunicaţii în valoare de 7.854 lei; a avut loc modernizarea reţelei de calculatoare şi extinderea acesteia, instalare de swich şi cablarea calculatoarelor.

Transparenţa decizională, relaţii publice, comunicare: s-au înregistrat 237 de cereri scrise şi verbale privind liberul acces la informaţiile de interes public; comunicate de presă, în medie 2,44/săptămână; interviuri, emisiuni informative, spoturi de informare la TV şi radio locale.

Evenimente organizate de Consiliul Judeţean Mureş : Zilele Europene (6-13 mai 2007) - program cultural, sportiv, educativ şi de recreere diversificat, organizat în colaborare cu : Muzeul Judeţean Mureş , Filarmonica de Stat, Teatrul Naţional, Teatrul de Păpuşi şi Tineret „Ariel”, Biblioteca Judeţeană Mureş , Ansamblul Artistic Profesionist Mureşul , Centrul de Informare Europa, Societatea Carpatină Ardeleană (EKE), Serviciul Public Judeţean „Salvamont”, Gimnaziul „Papiu Ilarian”, Liga Pro Europa.

Din activitatea instituţiilor subordonate - Serviciul public judeţean de alimentare cu apă la sate . Servicii efectuate :livrare apă: cantitatea de apă vândută în anul 2007 este de 971.304 la preţul de 4.23 lei + TVA; cantitatea de canal vândut in anul 2007 este de 305.013 la preţul de 1.58 lei + TVA; intervenţii la reţelele de apa in medie 2-3/zi; intervenţii la reţelele de canalizare in medie 1-2/zi; dezvoltarea reţelei de apa si canalizare noi clienţi racordaţi în anul 2007 persoane fizice: 350 si persoane juridice: 26

Numărul clienţilor racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare: persoane fizice 613; persoane juridice 434. Cifra de afaceri lunară este de: 349.942,09. Cifra de afaceri pe an - 11 luni - este de: 3.849.962,99 . S-au preluat în concesiune investiţiile Solel Boneh din localităţile Gorneşti, Sânpaul, Periş, Chirileu, Valea Izvoarelor. Tot ca investiţie Solel Boneh s-a continuat exploatarea sistemului Deda Bistra .

Instituţii de cultură - Biblioteca Judeţeană Mureş şi-a îmbunătăţit serviciile oferite cititorilor, printr-o informatizare comparabilă cu cea a bibliotecilor similare europene. S-a insistat pe diversificarea acţiunilor culturale, perfecţionarea personalului şi îmbunătăţirea atmosferei de studiu. Acţiuni culturale desfăşurate în anul 2007: medalioane omagiale, reuniuni culturale; simpozioane ştiinţifice, expoziţii de carte; şezători artistice, concursuri, vizionări de filme; acţiuni în spectacole de teatru.

Revista „LATO” - Participare la numeroase activităţi culturale, în ţară şi străinătate: concursul de creaţie, organizat de Asociaţia „Makosz”; Festivalul Internaţional de Carte din Budapesta ; Tabăra Scriitorilor Maghiari din Tokaj Ungaria ; Sibiu, Capitala Culturală a Europei ; Debreceni Irodalni Napok.

Revista „VATRA” S-au tipărit două lucrări sub egida revistei: “Târgu Mureş – oraş al artelor” şi“Târgu Mureş – trei decenii de poezie” (ediţie trilingvă).

Ansamblul Artistic Profesionist „Mureşul” a obţinut Diploma de Excelenţă urma participării la Festivalul Internaţional de Folclor al Pirineilor de Sud organizat în Franţa şi Spania. Acţiuni desfăşurate: turneele în ţară şi străinătate; îmbogăţirea repertoriului cu noi elemente muzicale şi coregrafice la ambele secţiuni; punerea în scenă, sub formă de dans şi muzică, a trei legende legate de domnia lui Matei Corvin; arhivarea celor mai importante piese muzicale şi coregrafice ; realizare de CD-uri şi broşuri aniversare

Filarmonica de Stat - Acţiuni culturale: concerte săptămânale; concertele de Anul Nou şi cele ale Re-revelionului, concerte de operă; trei festivaluri anuale tradiţionale: Zilele Muzicale Tîrgumureşene din luna mai - a adus pe scenă corul Universităţii din Copenhaga şi Filarmonica Naţională din Budapesta, dirijată de renumitul muzician de talie mondială Kocsis Zoltán; Festivalul “In memoriam Constantin Silvestri” din luna octombrie; Festivalul “Musica Sacra” din luna decembrie; concert de muzică americană dirijat de Pablo Boggiano din Argentina; concertele simfonice şi vocal-simfonice în Biserica din Cetate, cele camerale în sala mică a Palatului Culturii, cele corale în diferite biserici; concertele Corului Mixt.

Teatrul Pentru Copii Şi Tineret „Ariel”: Număr spectatori:aproximativ 45.000 de copii şi tineri; participări la festivalurile de gen din ţară şi străinătate ; turnee în ţară şi străinătate; s-a diversificat oferta de spectacole a Teatrului. Finanţări obţinute de la: United Experts; Goethe Institute, Inter Nationes ; Fundaţia Culturală Europeană ; Agenţia Naţională Socrates – Grundwig, Kultur Kontact Viena etc. Colaborare cu: teatrele de animaţie din Ungaria; Ministerul Educaţiei şi Culturii din Ungaria; Universitatea de artă Teatrală, Ministerul Culturii şi Cultelor, Teatrul „Puck” din Cluj; Teatrul din turn Sighişoara

Centrul Judeţean Pentru Conservarea Şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş :

Cele mai importante acţiuni desfăşurate: festivaluri folclorice: „Jocul din Bătrâni”, „Nestemate mureşene”, „Tiszta Forràsból”; festivaluri de teatru: “SCENA” şi “SZINPAT”, în limba română şi maghiară; festivalul de cântece şi dansuri ale rromilor „Rromani Iag”; taberele de pictură pe şevalet Sovat; s-a editat o nouă broşură „Tradiţii Mureşene”

Muzeul Judeţean Mureş: s-a comasat administraţia muzeului cu biblioteca, secţia de restaurare, secţia de arheologie şi depozitele secţiei de istorie, s-au eliberat 4 săli spaţioase din incinta Palatului Culturii; s-au făcut demersuri pentru amenajarea camerei Emil Dandea, expoziţiile „Tîrgu-Mureş” şi „Art Nouveau” - programate pentru anul 2008; cercetări istorice şi arheologice în Cetatea Medievală - descoperi importante de vestigii ale vieţii orăşeneşti ale secolului XVII.

Administraţia Palatului Culturii - contribuţie la restaurarea Sălii Mari a Palatului Culturii .

Şcoala de Arte - rezultate obţinute la concursurile organizate în ţară: participare la Festivalul Internaţional “Zilele Şcolilor de Arte” – 2007.

Alte instituţii subordonate

Direcţia Judeţeană De Evidenţă A Persoanelor Mureş a coordonat şi controlat metodologic: cele 8 servicii publice comunitare locale de evidenţa persoanelor ; 102 servicii şi birouri de stare civilă. Controale efectuate: 163 controale, din care 115 controale de fond şi 48 tematice. Investiţii: amenajări şi dotări cu tehnică de calcul a sediilor Serviciilor Publice Comunitare Locale de Evidenţă a Persoanelor Luduş , Sighişoara şi Nadeş; stadiu avansat de amenajare pentru deschiderea S.P.C.L.E.P. Sărmaşu. Activităţi principale: inventarierea şi monitorizarea cetăţenilor de etnie rromă care nu deţin acte de naştere şi de identitate. Rezultate de la 101 primării (fără primăria Tg-Mureş) : persoane fără acte de stare civilă – 506; persoane fără acte de identitate – 189. În urma verificărilor efectuate de către S.P.C.L.E.P. au rezultat cu situaţia neclară: persoane fără acte de stare civilă – 466; persoane fără acte de identitate – 113. Deplasări la 33 instituţii de protecţie, atât a minorilor, cât şi a persoanelor asistate; controale în unităţi sanitare şi protecţie socială – 59. S-a demarat acţiunea cu privire la schimbarea sistemului de comunicaţie la cele 8 S.P.C.L.E.P. din judeţ în vederea modernizării şi eficientizării sistemului informatic.

Serviciul Public Judeţean Salvamont Mureş a inaugurat două puncte de lucru: Lunca Bradului şi Sovata. Dotări: un ATV şi un snowmobil. Resurse umane: încă 6 membrii al echipei au obţinut atestatul de salvator montan , astfel în judeţul Mureş există 13 salvatori montani atestaţi. Colaborări cu serviciul de urgenţă SMURD, ONG (Societatea Carpatină Ardeleană – EKE, Asociaţia Turistică Perpetuum Mobile şi Asociaţia Freesport), Parcul Naţional Călimani privind amenajarea, întreţinerea şi monitorizarea Parcului Naţional Călimani. Acţiuni: intervenţii - 94, din care 93 de cazuri au fost rezolvate cu succes; amenajarea şi întreţinerea traseelor turistice din judeţ; co-organizator al festivalului sportiv şi cultural Zilele Muntelui în Tîrgu-Mureş; Tabăra Internaţională de Vară (EKE) – 1200 persoane; participare la Festivalul cu Baloane cu aer cald organizat la Cîmpul Cetăţii; ghidaj şi asistenţă la drumeţia în Munţii Trascăului a preşedintelui Ungariei dl. Sólyom László. Cei doi membrii SALVAMONT participanţi au fost medaliaţi cu Medalia de Argint a Preşedinţiei Ungare.

Din acest raport rezultă că banii au fost gospodăriţi cu atenţie de executivul Consiliului Judeţean, urmează să redactăm şi în formă scrisă şi să facem public, să trimitem la primării, pe site-ul Consiliului Judeţean materialul poate fi văzut şi studiat. În ceea ce priveşte acest raport trebuie să întreb consilierii. Facem pauză? Urmează că repede vom merge cu celelalte hotărâri… doriţi să luaţi cuvântul! Iertaţi-mă.

Domnul consilier Lădariu: Doamna preşedinte, domnilor vicepreşedinţi, doamnelor şi domnilor consilieri, în urmă cu vreo oră aminteam o spusă cu largă circulaţie: „să dăm Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu tot ce este al bunului Dumnezeu.” Evident aceste rezultate se datorează unor oameni, vreau să fac 2 remarci şi nu de dragul de a lăuda pentru că în spate se află nişte realităţi palpabile, realităţi care trebuie recunoscute. Recunoaşterea unui merit este un semn de educaţie, de civilizaţie şi nu cad coroane atunci când recunoşti ce s-a făcut, mai ales bun, de către cei din jur. Consiliul Judeţean Mureş, la nivelul ţării, am înţeles că s-a situat pe primul loc la proiecte. Este un merit. Distincţia pe care a obţinut-o domnul vicepreşedinte Alexandru Frătean este tocmai o dovadă a acestor eforturi. Să recunoaştem acest lucru. Şi dacă tot este să dăm Cezarului ce este al Cezarului, m-aş opri la câteva jaloane culturale spunând că pe umerii domnului vicepreşedinte Emil Groza au apăsat în 2007 nişte mari responsabilităţi. Să faci din cinematograful Unirea, dintr-o dărăpănătură, acel sediu pentru Ansamblul Profesionist Mureşul dar mai ales acea sală superbă, nu este de ici de acolo. Normal că nu domnul Emil Groza a luat mistria şi aşa mai departe ci cu oamenii cu care a lucrat acolo, într-adevăr au făcut un lucru bun. În aceeaşi parte includ şi lucrările de la Sala Mare, lucrările de la Teleki, de care a răspuns tot domnia sa, de la Muzeul Judeţean, să nu mai vorbim de revistele Vatra, de Centrul Creaţiei şi aşa mai departe, nu mă opresc la toate. Sunt meritele unui om care trebuie recunoscute. O fac încă odată cu acea deschidere şi cu acea plăcere că, iată, avem când e vorba să dăm seamă cu ce ne lăuda. Şi să o facem noi că alţii n-o s-o facă. Vă mulţumesc.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Numai două idei, stimaţi colegi. Mulţumim pentru aprecieri, eu doresc şi sper că în numele colegilor din executiv să aduc mulţumirile mele călduroase aparatului cu care am colaborat foarte bine şi care de fapt au pus în operă toate gândurile pe care dumneavoastră le-aţi votat. Fără aceste eforturi, rezultatele nu s-ar fi văzut aşa. Avem o mare nerealizare în acest an 2007, ca probabil şi în 2006, poate şi în 2005, sper să nu fie şi în 2008, nu am reuşit să promovăm public, corespunzător, activitatea Consiliului Judeţean. Şi cred că ar trebui să fie provocarea anului 2008, mai ales că suntem şi foarte motivaţi cu toţii, personal în această chestiune.

Doamna preşedinte Lokodi: Eu totuşi cred că săptămânal au plecat…zilnic au plecat cel puţin două comunicate de presă în care am arătat ce facem. Este un handicap în ceea ce priveşte Consiliul Judeţean că lumea care primeşte informaţiile nu distinge în continuare structurile judeţene şi foarte mulţi s-au folosit în promovarea imaginilor personale, şi nu la Consiliul Judeţean mă refer când spun asta, cu proiectele realizate de către noi, şi acesta este un adevăr şi poate că trebuie să facem mult mai mult, noi nu am fost cei care ne-am tot lăudat dar s-a văzut munca noastră şi eu sunt convinsă că lumea ştie deja ce face Consiliul Judeţean.

Domnul consilier Boloş: Mulţumesc, doamna preşedintă, domnilor vicepreşedinţi, stimaţi colegi am să fiu foarte scurt. După o prezentare atât de exhaustivă a raportului nu se cuvine să mai vin cu completări. Trebuie să recunoaştem că s-a depus o muncă deosebită şi rezultatele sunt vizibile şi dumneavoastră spuneţi şi colegii spun că ar putea fi şi mai vizibile şi identificabile de către cei din jurul nostru. Dar eu aş veni cu o chestiune care poate ar surprinde pe colegii mei: activitatea Consiliului Judeţean este numai pe jumătate prezentată aici, cealaltă este pe site, este activitatea consilierilor în rapoartele individuale. M-am uitat ieri după-amiază şi vă mărturisesc că m-am simţit puţin jenat că o bună parte din colegi n-au raportat nici pe anul 2005, 2006 ce să zic de 2007 şi mărturisesc că consider că nu este un gest…de maximă responsabilitate. Accept toate criticile colegilor dar este o chestiune de regulament şi cred că acest raport, cealaltă jumătate este pe acest site, pe fiecare fişă individuală. Îmi cer scuze dar este o realitate.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnilor colegi, invitaţie la bal. Deci atunci facem o scurtă pauză după care, vă rog din suflet nu plecaţi, avem încă decizii de luat, importante şi vă propun că 7 proiecte vor merge foarte rapid şi restul, încercăm de asemenea să grăbim.

După pauză

Doamna preşedinte Lokodi: Deschideţi aparatele….atunci suspendăm şedinţa până vine domnul Giurgea. Unde e? Domnule Sămărghiţan doriţi să luaţi cuvântul? Dar staţi să deschidem. Haideţi să vedem câţi suntem…bine. Înainte să enunţ ordinea de zi doriţi să luaţi cuvântul? Eu am o propunere şi nu ştiu dacă sunteţi de acord, toate proiectele privind reorganizarea centrelor de îngrijire, de asistenţă a adulţilor, a copiilor, nu le putem vota în bloc pentru că sunt nişte articole şi trebuie votate dar să le discutăm deodată. Comisia social culturală nu avizat spunând că lipseşte decizia comisiei de buget-finanţe…, punctul 5 l-am amânat, dacă nu vă supăraţi…mă scuzaţi. Cine vrea să prezinte procedural? Pokorny, un minut, pot să prezint ordinea de zi? Pauza văd că v-a mobilizat. Şi a susţinut că lipseşte numărul de asistaţi din centre, cred că acest lucru s-a remediat şi atunci avizaţi favorabil. Vă mulţumesc. Deci să se reţină în procesul verbal că doamna preşedintă de la comisia socială-culturală zice că toate proiectele se avizează favorabil, de la 6 la 12, inclusiv. Atunci toate comisiile au avizat favorabil şi înainte să întrăm în discuţia proiectului de hotărâre dau cuvântul, procedural, domnului Pokorny.

Domnul consilier Pokorny: Vă mulţumesc. Deci în condiţiile în care s-a retras de pe ordinea de zi proiectul cu numărul 5, atunci ca să fie valabile hotărârile care urmează, este necesar să fie scos din proiect articolul 3, respectiv „ se aprobă organigrama şi statul de funcţii” deoarece aceste se va discuta în luna următoare. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc, este o observaţie pertinentă. Da domnul secretar general, poftiţi.

Domnul secretar Togănel: Aş propune, doamna preşedinte, ca termenul de intrare, respectiv de obţinere a calităţii de personalitate juridică să fie modificat de la 1 februarie la 1 martie.

Doamna preşedinte Lokodi: Ce părere aveţi? Domnul Pokorni? Consultaţi-vă. Eu vă promit că în luna februarie vom discuta organigrama, şi dacă mergem pe 1 martie putem să discutăm. Şi atunci putem să discutăm şi cu privire la organigramă.

Domnul secretar Togănel: Ca să putem aproba acum toate documentele privind centrele şi vor intra în vigoare la 1 martie.

Doamna preşedinte Lokodi: Deci practic în ceea ce priveşte organigrama dumneavoastră…nu, nu e bine pentru că tocmai la organigramă vrem să lucrăm şi eu acum nu pot să spun că organigrama direcţiei este doar greşită, nu pot să spun dacă şi la centre nu vor fi schimbări. Deci rămâne deocamdată amânarea articolului, restul poate să intre. Altfel nici cu personalitatea nu intră numai din 31 martie şi nu vor putea lucra. Intenţia noastră nu este să blocăm centrele ca să funcţioneze independent, intenţia noastră este de a revedea organigrama. Da? Deci prima propunere a dumneavoastră va fi în sensul că articolul 3 se va amâna până la aprobarea organigramei.

Domnul secretar Togănel: Doamna preşedintă, vă rog să mă înţelegeţi, dacă aprobăm acum să aibă personalitate juridică cu 1 februarie atunci trebuie să aibă toate documentele regulamentul, organigramă, stat de funcţii, deci putem aproba că toate sunt pregătite şi putem aproba ca termenul de intrare în vigoare să fie 1 martie şi în luna februarie rezolvăm problema cu organigrama direcţiei sau se amână toate proiectele de hotărâre pentru şedinţa din februarie dar nu putem aproba doar parţial din documentele respective. Ori le aprobăm pe toate trei documente, regulament, stat de funcţii, organigramă, ori nu.

Doamna preşedinte Lokodi: Încă o consultare, cred că vă amânăm…acuma nu e consilier judeţean, acum este director…nu o să voteze, nu o să voteze. Deci este nonsens. Fără o organigramă nu puteţi să funcţionaţi, deci este nonsens şi aceste puncte trebuie amânate până la şedinţa din februarie când vom face o şedinţă numai de Direcţia Protecţiei Copilului şi a Persoanelor cu Handicap, deci domnul Togănel, nu se poate, amânăm şi aceste proiecte de hotărâri până în luna februarie pentru că nu se poate funcţiona cu jumătate de măsură, nu se pot lua decizii şi atunci şi aşa funcţionează direcţia în forma actuală încă o lună.

Domnul secretar Togănel: Da, pentru că organigramele odată aprobate pentru centre…

Doamna preşedinte Lokodi: Ne obligă şi la punctele 5 şi 13, deci trebuie să vă consult amânarea, acum trebuie să votăm şi atunci votăm în bloc proiectele de hotărâri de la punctul 6 până la punctul 12, cine este pentru amânare pentru luna februarie?

Amânarea se aprobă cu: 24 de voturi „pentru”; 7 nu au votat ( Toşa Ioan, Giurgea Teodor, Kakasi Alexandru, Ioan Lazăr Nicolae, Szalkay Iosif Carol, Kardos Mihaela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

5. Informare privind nivelul de asigurare a ordinii şi liniştii publice, securităţii şi siguranţei civice a comunităţii pe raza localităţilor urbane şi rurale din judeţul Mureş în trim. IV. 2007

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Acum vă rog în afara proiectelor de hotărâri, domnul locţiitor al poliţiei judeţene mai trebuie să se prezinte şi la Reghin la o şedinţă, permiteţi-i ca să prezinte informarea. Vă rog, haideţi la microfon.

Domnul comisar Câmpeanu: Mulţumesc doamna preşedintă, mulţumesc domnilor consilieri, vreau mai întâi să mă prezint, sunt comisarul de poliţie Câmpeanu Alexandru, adjunct al şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Mureş. Datorită faptului că din motive obiective domnul chestor de poliţie Căbulea Nicolae lipseşte din localitate, m-a delegat să prezint Informarea Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică în faţa Consiliului Judeţean, respectiv în faţa domniilor voastre. Am înţeles că materialul a fost difuzat şi în aceste condiţii, cu permisiunea dumneavoastră, o să prezint doar sintetic activităţile importante pe care Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, implicit poliţia judeţeană, le-a desfăşurat în cursul anului 2007 şi proiecte pe care noi le propunem pentru 2008. După cum bine ştim cu toţii, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, el funcţionează în cadrul Consiliului Judeţean. În anul 2007 a existat o colaborare fructuoasă între Autoritatea Teritorială şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie al Judeţului Mureş în special pe activităţi preventive, activităţi pe care noi le considerăm foarte importante pentru că este mult mai uşor să previi fenomenul infracţional decât să vii pe urmă cu metode de combatere care presupun şi costuri mult mai mari şi bineînţeles eforturi mult mai mari din partea tuturor structurilor care au atribuţii în combaterea fenomenului infracţional şi aici reamintesc că nu doar instituţia poliţiei are astfel de atribuţii, ci şi autorităţile publice locale şi cele judeţene.

Dintre activităţile importante pe care Autoritatea Teritorială de Ordine Publică le-a realizat în anul 2007 amintesc aici foaia de informare lunară denumită „Siguranţa satului Mureşean”, este vorba de un material tipărit atât în limba română cât şi în limba maghiară care se difuzează în toate comunele de pe raza judeţului Mureş, prin intermediul posturilor de poliţie comunală ele ajung până în cele mai îndepărtate sate din judeţul nostru pentru informarea cetăţenilor privind activitatea noastră şi pentru realizarea unei educaţii, unei pregătiri antiinfracţionale. De asemenea în perioada 8-13 octombrie a avut loc o campanie „Săptămâna prevenirii criminalităţii”, această campanie a avut în vedere patru aspecte importante: prevenirea criminalităţii stradale care cuprinde printre altele şi accidentele rutiere, prevenirea accidentelor rutiere, violenţa în familie şi criminalitatea în rândul tinerilor. Nu intru în amănunte, a fost o activitate pe care am desfăşurat-o în mod efectiv în teren împreună cu reprezentanţii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, cu delegaţia acestei structuri şi rezultatele s-au văzut, vreau să spun aici doar faptul că am avut în atenţie, cu precădere activităţi în unităţile preşcolare inclusiv, în unităţile de învăţământ primar şi gimnazial în condiţiile în care noi considerăm că pentru educarea viitoarei generaţii în spiritul respectării legilor şi în spiritul respectării celor din jurul nostru este nevoie să pregătim tânăra generaţie în aşa fel încât în momentul în care aceştia vor ajunge să ia decizii, să conducă structuri, să aibă un nivel de pregătire aşa cum se cere pentru ca România să fie într-adevăr o ţară care respectă toate normele europene şi cele care se impun pentru aderarea şi pentru a fi parteneri în spaţiul Schengen.

S-au distribuit foarte multe materiale, repet, atât în limba română cât şi în limba maghiară pentru a putea fi accesibile şi cunoscătorilor de limbă maghiară, ne-am axat pe prevenirea accidentelor de circulaţie deoarece vreau să vă spun că, deşi am depus eforturi susţinute, în anul 2007 în comparaţie cu 2006 în judeţul Mureş au crescut semnificativ numărul de accidente grave soldate cu morţi şi cu răniţi grav, acest fapt nu ne descurajează, vom continua să desfăşurăm aceste activităţi, sperăm ca cei care au în tendinţe, în special să depăşească viteza legală care este principala cauză a accidentelor, dar şi celelalte reguli de circulaţie, să înţeleagă că în mod principal este important să respectăm regulile de circulaţie pentru a ne proteja viaţa, sănătatea noastră şi a celorlalţi participanţi la traficul rutier. Activităţile ATOP nu au vizat doar mediul urban ci şi mediul rural, s-au desfăşurat activităţi în şcoli, în localităţi precum Hodac, Ibăneşti, Rîciu, au participat foarte mulţi elevi, peste 100 de elevi şi profesori în fiecare localitate din mediul rural. S-au acordat premii, s-au desfăşurat concursuri, s-au achiziţionat materiale preventive, s-au achiziţionat veste reflectorizante care au fost înmânate conducătorilor de biciclete, posesorilor de căruţe, pietonilor, toate acestea cu scopul de a-i sensibiliza pentru respectarea regulilor de circulaţie şi pentru prevenirea accidentelor de circulaţie. O altă colaborare importantă a avut loc în ceea ce priveşte serviciile europene „ Parteneriat pentru comunitate”, în acest sens, la nivelul Inspectoratului de Poliţie a Judeţului Mureş s-a realizat acel ghişeu pentru eliberarea cazierului judiciar pe loc, s-au demarat deja toate procedurile, s-au încheiat parteneriate cu consiliile locale ale municipiilor şi ale celorlalte municipii şi oraşe decât Tîrgu Mureş, din judeţ, toate au răspuns afirmativ la această colaborare, deja s-au achiziţionat calculatoare şi toate materialele necesare deschiderii de astfel de ghişee la nivelul municipiilor şi oraşelor din judeţ, sperăm ca până la finele lunii februarie să fie date în folosinţă în aşa fel încât locuitorii din aceste localităţi şi din mediul rural pe criteriul arondării să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze pe distanţe foarte mari la nivel de reşedinţă de judeţ, să obţină certificatul de cazier judiciar la nivelul municipiilor şi oraşelor, pe loc, fără să mai fie nevoiţi să aştepte ore în şir eliberarea acestor documente. De asemenea s-a realizat o altă colaborare cu sprijinul şi cu aportul financiar al Consiliului Judeţean în sensul că au fost achiziţionate pentru toate posturile de poliţie din judeţ 91 de calculatoare, fax-uri imprimante şi aparate foto digitale, foarte importante în activitatea poliţiei, ele ajută nu numai la activitatea pe care o desfăşoară poliţiştii la nivel de judeţ dar contribuie şi la realizarea unui serviciu prompt şi de calitate pentru cetăţenii la dispoziţia cărora suntem şi cărora le suntem obligaţi să le asigurăm servicii de calitate şi într-un timp foarte scurt pentru că timpul lor este preţios.

În ceea ce priveşte combaterea criminalităţii putem să spunem că în anul 2007 criminalitatea stradală a cunoscuto uşoară creştere şi această creştere se reflectă în mod special în ceea ce priveşte furturile din autoturisme. Este adevărat că numărul de autoturisme a crescut foarte mult în anul 2007 dar numărul mare al acestor furturi creează un sentiment de disconfort, de nesiguranţă în rândul celor care deţin autoturisme şi în acest sens încercăm în continuare în 2008 să desfăşurăm activităţi preventive pentru ca acel sentiment să nu se mai regăsească în rândul posesorilor de autoturisme. Nu am înregistrat infracţiuni foarte grave şi aici amintesc că infracţiunile de tâlhărie au scăzut la nivelul anului 2007, chiar dacă acest număr scăzut noi considerăm că e important să avem în atenţie în activitatea viitoare şi să reducem şi mai mult. Infracţiunea de tâlhărie presupune atât violenţă cât şi deposedarea persoanei de bunurile pe care le are asupra sa, este o infracţiune gravă care aduce atingere însemnată drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. De asemenea având în vedere numărul foarte mare de cauze penale care au fost în lucru în structurile poliţiei judeţene, s-au depus eforturi susţinute şi am reuşit, raportat la anul 2006, să soluţionăm un număr mai mare de cauze penale. În vederea reducerii fenomenului infracţional stradal, sperăm ca în anul 2008 să se realizeze acel sistem de supraveghere video care s-a promis, acesta este util atât din punct de vedere al prevenirii pentru că cei care se pretează la comiterea acestor infracţiuni, ştiind că sunt monitorizaţi, că sunt supravegheaţi, ei se vor abţine să acţioneze, iar pe de altă parte înregistrările care se realizează pot fi folosite ulterior drept probe în instanţă, putem să facem dovada celor care au comis faptele că au participat la comiterea lor pentru că de regulă infractorii îşi iau măsuri de prevedere, încearcă să nu existe martori în locul unde acţionează şi este foarte greu sau uneori chiar imposibil să dovedim activitatea infracţională. Ca activităţi prioritare pentru anul 2008, aşa cum am mai spus, se intenţionează extinderea ghişeului de eliberarea a cazierului judiciar la municipiile şi oraşele din judeţ. Intenţionăm să înfiinţăm un birou de furturi din auto la nivelul Poliţiei Municipiului Tîrgu Mureş tocmai pentru a contracara şi numărul foarte mare de astfel de fapte şi pentru a uşura activitatea celor care au în competenţă soluţionarea altor dosare şi alte categorii de fapte penale. Şi de asemenea intenţionăm să înfiinţăm un Birou de analiză prevenire şi a criminalităţii. Este în derulare amenajarea arestului de la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Mureş în aşa fel încât să acesta să fie avizat, autorizat pentru a putea să funcţioneze în condiţiile în care arestul pe care-l folosim încă nu respectă normele europene. Avem speranţa că până la sfârşitul lunii februarie o aripă a noului arest să fie dat în folosinţă, ea respectă toate standardele europene, mai este nevoie de nişte fonduri şi sperăm să le obţinem în aşa fel încât să nu întâmpinăm greutăţi atunci când vom solicita obţinerea avizelor. O singură problemă o mai supun domniilor voastre, până la finele anului 2008 dorim să solicităm şi sperăm să şi obţinem o acreditare a serviciului criminalistic, a laboratoarelor care funcţionează în cadrul acestui serviciu, vom prezenta şi o evaluare a activităţii Inspectoratului de Poliţie a Judeţului Mureş în 2007, inclusiv a acestui serviciu şi sperăm să găsim înţelegere în Consiliul Judeţean în sensul de a reuşi să dotăm spaţiile acestui serviciu pentru că este foarte important ca lucrătorii serviciului şi cei care efectuează expertize în cadrul acestui compartiment să aibă o recunoaştere internaţională. Acreditarea presupune ca orice lucrare pe care o efectuează specialiştii din cadrul acestui serviciu să fie recunoscute în toate instanţele din spaţiul european. Cam acestea au fost activităţile importante şi ce ne propunem în anul 2008, dacă sunt întrebări faţă de activitatea poliţiei sau de proiectele pe care le propunem vă rugăm să ni le adresaţi.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc şi aş dori să transmiteţi colegilor dumneavoastră că, în continuare, Consiliul Judeţean va fi alături de proiectele dumneavoastră în ceea ce priveşte siguranţa publică şi bunăstarea cetăţenilor din judeţul Mureş. Vreau să informez colegii mei că la şedinţa de evaluare a poliţiei, unde am participat personal, domnul inspector din partea IGP a mulţumit de sprijinul pe care acordăm poliţiei atât financiar cât şi efectiv prin ATOP şi a zis că încă nu s-a întâlnit la nivel de ţară, unde mergea, de o astfel de colaborare armonioasă între administraţie şi poliţie, peste tot era o situaţie de critică din partea administraţiei dar noi putem să spunem, chiar dacă statistic au fost critici acolo la nivelul mureşenilor, că totuşi situaţia şi siguranţa cetăţeanului în judeţul Mureş este una confortabilă, lumea de aicea trăieşte fără temere şi fără prea multe pericole în ceea ce priveşte avutul public, avutul privat. Vă mulţumim frumos şi anul acest sper că vom continua colaborarea.

Domnul consilier Giurgea: Vă mulţumesc. Domnul comisar vă rog să mai rămâneţi, dacă nu vă supăraţi. Vă mulţumesc, doamna preşedintă, ceea ce aţi spus este perfect, aşa este, colaborăm foarte bine cu dumneavoastră, noi şi în comisia de buget am avut întâlniri cu domnul chestor şi cu colegii dumneavoastră şi întreg aparatul Consiliului Judeţean, inclusiv executivul susţine toate demersurile dumneavoastră şi uitaţi că nu numai verbal ci şi cu bani şi dumneavoastră v-aţi luat logistică din ei. Dar trebuie să ştiţi că transportul de persoane în judeţul Mureş, transportul regulat de persoane este coordonat de Consiliul Judeţean, de altfel fac o mică paranteză, doamna preşedinte, noi trebuie să ne întâlnim foarte repede, poate chiar într-o şedinţă extraordinară, trebuie să formăm conform legii un serviciu de transport în cadrul Consiliului Judeţean şi pe urmă un parteneriat cu ARR Mureş pentru că, nu ştiu dacă ştiţi, licenţele de transport sunt valabile inclusiv în luna iunie, deci noi cam la sfârşitul lunii mai trebuie să facem atribuirea de noi trasee pentru operatorii de transport şi conform Legii 92 acest atribut nu mai revine ARR-ului, nici Mureş, nici Bucureşti ci revine în exclusivitate Consiliului Judeţean care prin acel serviciu, conform legii, care trebuie înfiinţat de transport şi comisia de specialitate de serviciu şi cu acel parteneriat cu ARR trebuie să facem toate demersurile, inclusiv de traseu, dar asta este treaba noastră şi o s-o discutăm, de altfel v-am mai spus, dacă vă mai amintiţi acum vreo săptămână. Domnul comisar, avem o mare problemă, poate în dumneavoastră, văzându-vă aşa de tânăr, cred că sunteţi unul dintre cei mai tineri adjuncţi de poliţie judeţeană din ţară, poate luaţi dumneavoastră problema aceasta în mână, nu ştiu dacă este în atributul dumneavoastră prin sarcinile de serviciu pe care le aveţi şi prin aparatura pe care v-am dat-o acum, recent, faxuri, aparate de fotografiat cu care puteţi să pozaţi rapid infractorul şi prin fax, prin computer să transmiteţi repede din teritoriu la centrul judeţului de poliţie, să ne ajutaţi cu eradicarea pirateriei, avem o problemă pe ceea ce înseamnă transportul de persoane, o piraterie extraordinară, transportul de persoane, domnule comisar şi stimaţi colegi, astăzi vorbind, este asigurat cu mijloace de transport tot mai bune comparativ cu anii precedenţi, 2-3 în urmă, dar vreau să vă informez că la licitaţia care va urma peste două luni de zile, operatorii de transport, datorită concurenţei foarte mari între ei şi-au achiziţionat deja şi îşi achiziţionează nu cu puţine eforturi mijloace de transport noi pentru că dacă nu, pică la licitaţie. Deci vom asigura un confort deosebit călătorilor, trasee, drumuri, ne-am asigurat şi ne-am implicat noi, Consiliul Judeţean, să le reparăm cât putem dar operatorii de transport întâmpină acest fenomen şi flagel, dacă vreţi, de piraterie, când îţi iau călătorii din faţă, şmecherii cu microbuzele şi cu autoturismele şi singurii care-i pot controla sunteţi dumneavoastră pentru că ARR-ul nu are nici o competenţă decât pe operatorii de transport licenţiaţi să-i oprească dar, de fapt, oprirea tot dumneavoastră prin agenţii de poliţie o faceţi la mijloacele de transport şi le controlează dar în cazul piraţilor, această sarcină vă revine dumneavoastră exclusiv. Eu am mai făcut şi noi am mai făcut, este aici un director de firmă de transport, eu personal nu mai am transport de persoane şi nu sunt administrator într-o firmă de transport de persoane dar colegi de-ai mei, foşti colegi de-ai mei au solicitat şi acum au avut o întâlnire, şi termin imediat, de o săptămână cu prefectura în acest sens. Nu mai rezistăm, nu mai reuşim să ne acoperim costurile de transport şi un cost de transport, v-am spus, este achiziţionarea şi acestor mijloace noi datorită acestor piraţi. Poate reuşiţi dumneavoastră şi poate împreună cu şefii de post să-i prindem pe aceşti şmecheri, fac o mică paranteză şi cu asta am terminat, sunt şi poliţişti, domnule comisar, şi vă dau dacă vreţi numele lor şi dacă vreţi vă dau şi poze făcute la ei care îi tolerează sau dacă vreţi aşa mai voalat merg cam mână în mână cu aceşti piraţi. Stau în staţie la Band, se uită la ei, pleacă maşinile în faţa maşinii noastre şi nu le face nimic. Nu vreau să zic că împart banii dar îi văd şi nu iau nici o atitudine asupra lor. Vă rog frumos să vă aplecaţi asupra acestui lucru, este o rugăminte a unui consilier judeţean dar probabil că şi a Consiliului Judeţean în plen, având în vedere prerogativele pe care le are vis-a-vis de transport. Mulţumesc.

Domnul comisar Câmpeanu: Dacă îmi permiteţi să răspund domnului consilier.

Doamna preşedinte Lokodi: Mai sunt înscrise trei persoane, mai bine să ascultaţi pe fiecare şi să răspundeţi la urmă.

Domnul consilier Radu: Mulţumesc, doamna preşedintă. Domnule comisar şi eu apreciez activitatea depusă în anul 2007 între Consiliul Judeţean şi poliţia judeţeană, o colaborarea chiar foarte bună atât prin ATOP-ul Consiliului Judeţean cât şi prin colaborările cu Consiliul Judeţean, unde s-au făcut totuşi nişte investiţii din partea Consiliului Judeţean pentru buna funcţionare a posturilor de poliţie. Dar trebuie să spun acest lucru că în anul 2007 au fost şi nişte minusuri în unele localităţi din judeţul nostru unde această colaborare între posturile locale de poliţie şi consiliile locale nu s-au simţit chiar atât de pregnant, chiar aşa cum ar trebui să fie această colaborare. Şi vreau să mă refer că în mediul rural să ştiţi dumneavoastră că problema furturilor a predominat şi în anul 2007, cred că la un nivel destul de ridicat faţă de alţi ani. Furturi din gospodării, furturi din câmp, în special toamna mi-a fost dat să mă duc în localităţile judeţului unde cetăţenii nu mai ştiau ce să facă din cauza infractorilor care le furau porumbul, le furau sfecla şi le furau produsele agricole. Noi am mai luat comisia ATOP, am fost chiar în unele zone ale judeţului şi am discutat cu cei de la posturile de poliţie dar v-aş ruga şi pe dumneavoastră să vedeţi în anul 2008 mediul rural. Aici sunt probleme mai deosebite, probabil, ca în mediul urban. Acele foi volante care au fost editate pentru mediul rural sunt excepţionale, sunt propunerile ATOP-ului Mureş, dar să ştiţi că aceste foi nu ajung în localităţile rurale şi în toate satele, cele patru sute şi ceva. Cred că ar fi bine ca aceste foi volante să fie duse de către…au maşini acum, şi cei de la posturile de poliţie, să fie duse în satele noastre şi să fie popularizate…sunt şi acolo instituţii, dacă nu la centrele de preluare a laptelui, unde se adună populaţia, să fie cunoscute pentru că, domnule chestor, vă spun eu, într-o localitate, în special în sate, chiar şi în comune sunt 4 sau 5 infractori, găinari, pe care îi cam ştiu cei de la poliţie şi cu aceştia trebuie lucrat şi atrasă atenţia ca să nu mai terorizeze locuitorii acestor sate sau comune din judeţul Mureş. Să ştiţi că cauzele care s-au rezolvat…

Doamna preşedinte Lokodi: Domnilor consilieri, eu apreciez dar mai uitaţi-vă şi la ceas, estre ora 5 şi jumătate şi când vom avea probleme deosebit de importante veţi pleca.

Domnul consilier Radu: Da, doamna preşedintă, numai o dată ne întâlnim în an să ne spunem şi noi „of-urile” şi necazurile noastre.

Doamna preşedinte Lokodi: Da, eu nu spun să nu spuneţi dar în trei minute domnilor.

Domnul consilier Radu: Da, spuneam că trebuie rezolvate anumite infracţiuni care… nu numai înregistrate şi în cursul lor să fie date rezoluţii. Eu vă spun cazul meu personal, acum doi ani mi-au furat portofelul din buzunar cu 7 milioane, cu acte, ştiam cine era infractorul, l-am denunţat dar nici astăzi nu a fost depistat. Eu, cazul meu, îl consider deoparte, dar să ştiţi că nu se rezolvă anumite doleanţe. În general poliţia judeţeană îşi face datoria, nu pot să spun că nu, dar trebuie să avem grijă şi de aspectele acestea ca să le rezolvăm în mediul rural. Vă rog să mă scuzaţi doamna preşedinte şi stimaţi colegi că am depăşit puţin timpul.

Doamna preşedinte Lokodi: Mulţumesc, doamna Diaconescu încercaţi să vă încadraţi în timp şi mă scuzaţi că pe dumneavoastră ….

Doamna consilier Diaconescu: Nu e nici o problemă, de felul meu vorbesc foarte repede. Deci, domnule comisar şef, cuvântul meu are mai mult aspect sentimental să spunem, am fost şi sunt soţie de poliţist, ştiu că într-o astfel de instituţie lucrurile merg foarte bine, la bază sunt eforturi deosebite din partea lucrătorilor dumneavoastră care de foarte multe ori pentru a-şi îndeplini misiunile îşi abandonează problemele de familie. Vă doresc succes în realizarea acelui laborator de criminalistică, România s-a bucurat întotdeauna de specialişti şi de o şcoală de criminalistică deosebită. Au fost şi reprezentanţi criminalişti care au participat la congrese internaţionale sau au participat la rezolvarea unor cazuri care implicau participarea mai multor state. Vă doresc succes în această activitate care va face din criminalist un specialist nu cenuşăreasa poliţiei. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc frumos.

Domnul consilier Şopterean: Doresc, şi cred că sunt în asentimentul antevorbitorilor mei, să felicit activitatea Inspectoratului Judeţean de Poliţie, dar aşa cum mai sunt câte ceva de făcut şi dacă colegul Radu a atins problema poliţiei din mediul rural, m-a inspirat colegul Doru să vă fac o propunere sau o recomandare, nu ştiu dacă intră în competenţa inspectoratului de poliţie. În mediul urban se întâmplă foarte multe cazuri când se fură în mijloacele de transport. Dacă patrule ale dumneavoastră ar putea efectua activităţi în mijloacele de transport, ar fi minunat. Atât am avut.

Domnul consilier Pokorny: Vă mulţumesc, la sfârşitul lunii aprilie anul trecut, în instituţia în care lucrez am avut un caz nefericit de deces iar un coleg comisar al dumneavoastră de la poliţia din judeţul Mureş a lămurit tot cazul acela care s-a dovedit a fi o calomnie ordinară, nu numai într-un mod cu totul şi cu totul profesionalist dar a dat dovadă şi de o empatie deosebită care cred că este la fel de importantă. Eu consider că este corect ca să vă mulţumesc public.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc, vă rog să…

Domnul comisar Câmpeanu: Vă mulţumesc pentru aprecieri, mulţumesc doamna consilier, este adevărat, serviciul criminalistic este un serviciu foarte important din structura poliţiei, de felul cum reuşim să exploatăm probele pe care noi le găsim mai multe sau mai puţine la faţa locului ţine activitatea ulterioară a celorlalte structuri ale poliţiei, activitatea Parchetului, în aşa fel încât să ne putem prezenta în faţa judecătorilor cu rechizitorii prin care făptuitorii să fie trimişi în judecată. Şi dacă uneori nu reuşim să ducem în faţa judecătorilor pe infractori, se datorează faptului că ei întotdeauna îşi iau măsuri de prevedere, de precauţie, nu lasă urme sau dacă lasă urme le şterg şi în multe situaţii suntem puşi în postura de a şti cine este autorul, uneori făptuitorii chiar recunosc şi cu nonşalanţă ne cer să le prezentăm probe şi dacă noi nu reuşim să face acest lucru tot demersul nostru de a-i prezenta unui judecător care să le aplice o pedeapsă este fără nici un efect. Pentru domnul consilier Giurgea, am să vă rog să mă contactaţi personal să discutăm în legătură cu datele pe care le deţineţi, este foarte important, vreau să vă spun că în zona Reghin unde am desfăşurat activitate până la finele anului trecut am reuşit într-o bună măsură să combatem acest fenomen, am să prezint observaţiile dumneavoastră conducerii inspectoratului, deşi nu intră în responsabilitatea mea directă compartimentul care are atribuţii pe această linie, vă promit că am să mă implic şi o să demarăm o acţiune la nivel de judeţ, cu ajutorul dumneavoastră, cu datele pe care o să e obţinem din teritoriu o să facem în aşa fel încât să reducem semnificativ sau chiar să stârpim acest fenomen pentru că din câte am înţeles la nivel de judeţ, din câte mi-aţi prezentat poate fi numit chiar un fenomen. Avem în atenţie mediul rural, l-am avut şi în această perioadă, cu atât mai mult cu cât am obţinut dotările despre care s-a vorbit, sper să reuşim să dovedim infractorilor care acţionează în mediul rural că au comis faptele penale respective, să-i ducem în faţa judecătorilor pentru că aceşti infractori care acţionează în zonele rurale au şi ei acelaşi interes, să comită faptele şi să nu poată fi dovedite aceste fapte. Este mai greu de dovedit pentru că în mediul rural se acţionează de regulă în locuri deschise, pe câmp, în locuri din care este foarte greu să prelevezi urme, mijloace de probă şi vă asigur că vom depune toate eforturile pentru a-i identifica pe infractorii care acţionează, inclusiv în mediul rural, şi să-i ducem în faţa instanţelor. De altfel vreau să vă spun că în ultima perioadă instanţele din tot judeţul Mureş au devenit mai indulgente în ceea ce priveşte măsurile pe care le aplică iar o serie de infractori care perseverează şi frecvent comit infracţiuni au fost arestaţi şi în prezent se află în arest, urmează să fie condamnaţi şi să-i depunem în penitenciar în speranţa că mai devreme sau mai târziu vor înţelege că este bine să renunţe la activitate lor infracţională şi să se dedice unor activităţi legale care să le aducă venituri.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumim frumos, vă dorim succes pentru anul acesta în munca dumneavoastră şi colaborarea noastră sunt convinsă că colaborarea noastră va fi la fel de bună ca anul trecut.

Domnul comisar Câmpean: Vă mulţumesc pentru aprecieri, vă mulţumesc pentru promisiunile pe care le-aţi făcut, cu acordul dumneavoastră vă rog să-mi permiteţi să mă retrag.

6. Proiect de hotărâre privind ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor, pe anul 2008.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumim. Domnilor consilieri, să trecem la proiectul de hotărâre de la punctul 14 care se referă la programul de ocupare temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor pe anul 2008, numărul total al locurilor este de muncă este 800 şi este împărţit pe localităţi. Dacă nimeni nu doreşte să ia cuvântul, să trecem la vot.

Cine este pentru articolul 1?

Articolul 1 se aprobă cu: 26 de voturi „pentru”; 5 nu a votat ( Benedek Imre, Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Pokorni Vasile, Kardos Mihaela); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Articolul 2 se aprobă cu: 26 de voturi „pentru”; 5 nu a votat ( Benedek Imre, Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Pokorni Vasile, Kardos Mihaela); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Articolul 3 se aprobă cu: 26 de voturi „pentru”; 5 nu a votat ( Benedek Imre, Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Pokorni Vasile, Kardos Mihaela); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Hotărârea în întregime se aprobă cu: 26 de voturi „pentru”; 6 nu a votat (Benedek Imre, Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Pokorni Vasile, Kardos Mihaela, Tatar Bela); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

7. Proiect de hotărâre privind dezmembrarea unui imobil din domeniul public al judeţului Mureş înscris în C.F 95.866 N

Doamna preşedinte Lokodi: Următorul proiect de hotărâre priveşte aprobarea dezmembrării unui imobil din domeniul public al judeţului Mureş înscris în C.F 95.866 N. Este vorba de bulevardul 1 Decembrie, nr. 40-42, Centrul de Educaţie Incluzivă nr. 1, proiectul de hotărâre a fost avizat de comisia economico-financiară, teritoriu, urbanism, ordine publică, servicii publice. V-aş ruga să trecem la vot, dacă nimeni nu doreşte să ia cuvântul.

Cine este pentru articolul 1?

Articolul 1 se aprobă cu: 27 de voturi „pentru”; 4 nu a votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Articolul 2 se aprobă cu: 27 de voturi „pentru”; 4 nu a votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Articolul 3 se aprobă cu: 27 de voturi „pentru”; 4 nu a votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Hotărârea în întregime se aprobă cu: 26 de voturi „pentru”; 4 nu a votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre, Veress Adam); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

8. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei „Clădire secundară pentru Centrul Şcolar pentru Educaţia Incluzivă nr. 1 Târgu Mureş

Doamna preşedinte Lokodi: Următorul proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei „Clădire secundară pentru Centrul Şcolar pentru Educaţia Incluzivă nr. 1 Târgu Mureş. Proiectul nostru de hotărâre conţine 2 articole.

Cine este pentru articolul 1?

Articolul 1 se aprobă cu: 26 de voturi „pentru”; 1 vot „împotrivă” ( Veress Adam) 4 nu a votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Articolul 2 se aprobă cu: 27 de voturi „pentru”; 4 nu a votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Hotărârea în întregime se aprobă cu: 26 de voturi „pentru”; 5 nu a votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Şopterean Ioan, Benedek Imre, Veress Adam); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

9. Proiect de hotărâre privind însuşirea Raportului de evaluare a bunului ce urmează a fi expropriat în vederea realizării obiectivului de investiţii „Extinderea Aeroportului Transilvania Tîrgu Mureş”

Doamna preşedinte Lokodi: Următorul proiect de hotărâre priveşte însuşirea raportului de evaluare a bunului ce urmează a fi expropriat în vederea realizării obiectivului de investiţie, ”Extindere Aeroport Transilvania.” Proiectul de hotărâre a fost discutat în comisia juridică, în comisia de servicii, în comisia economico-financiară, în comisia de amenajare a teritoriului. În comisia de ordine publică se solicita valoarea exactă a terenului conform taxelor naţionale şi taxa de întabulare, comisia de servicii publice „ motivarea diferenţei de preţ de la 8 euro la 10 euro” este întrebarea. Domnul Tatar Bela şi domnul Radu Mircea s-au înscris la cuvânt.

Domnul consilier Tatár: Doamna preşedintă, stimaţi colegi, în comisia respectivă, juridică, am discutat această problemă şi am cerut situaţia de la notar de stat fiindcă au un tabel existent în care e stabilită valoarea pământului. Nu-i valoare de cumpărare, e valoare de impozitare şi de taxare. La Ungheni hai să zicem corespunde diferenţă de 1 euro dar, de exemplu, la Chirileu este 50.000 lei vechi, înseamnă 1,3 euro, ca diferenţă mi se pare pe undeva de 5 ori mai mare. Al doilea lucru, am citit foarte atent raportul acesta de evaluare făcut de ANVAR, stimaţi colegi, care scrie: „ valoarea propusă de această lucrare este o opinie, o predicţie şi este subiectivă”, aşa scriu ei. Datele au fost luate din „Flash” adică, vă rog să mă scuzaţi, stimaţi colegi, aceasta este o societate de evaluare, care dă o opinie, o părere şi care scrie că e subiectivă - Capitolul 1, punctul 1.5. Această afirmaţie pe mine mă lasă cu semnul întrebării, normal, nu ştiu valoarea pieţei terenurilor, acolo este o zonă mlăştinoasă care niciodată nu a fost cultivată după cum îmi amintesc eu în ultimii 30 şi ceva de ani şi dacă valoarea terenului este acolo de 8 euro, atunci valoarea la hectar este 80.000 de euro. Un calcul simplu care undeva ajunge la un preţ foarte mare şi comparat cu valoarea preţului actual care este şi la notar este o diferenţă, mi se pare prea mare, a terenului de la Vidrasău. Mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Nu ne opreşte nimic să stabilim un preţ, noi de altfel avem o practică în 2004 - 2005 şi, de altfel, anul acesta practicăm acelaşi preţ, care este preţul pe care îl practicăm anul acesta tot în acea zonă pentru un metru pătrat de teren? Paul? 4 euro, deci avem o practică, dacă dumneavoastră credeţi că faţă de creşterea preţurilor de pe piaţa liberă vreţi să mergeţi peste acea practică care există veţi vota astăzi un preţ unic sau diferenţiat, dacă nu, puteţi să decideţi astăzi să rămânem la acelaşi preţ. Deci astăzi luăm o decizie şi pe baza deciziei vom lucra. Expertul a fost angajat, dacă şi-a exprimat în acest sens părerea, este aici cred, putem să-l ascultăm.

Domnul consilier Radu: Mulţumesc doamnă preşedintă. Uitându-mă şi eu peste acest material mi-a fost dat să constat că Consiliul Judeţean va plăti nişte sume imense, adică la Ungheni 43,6 ha, sat Vidrasău cu 10 euro pe metru pătrat, la Sînpaul 79,2 ha, sat Chirileu cu 8 euro. Făcând un calcul iese 6.772.000 euro ca să plătim acest teren. Vreau să vă spun că acest teren este într-adevăr un teren mlăştinos, un teren care va da multe necazuri în construirea pistei. Se vor face mari investiţii si mari cheltuieli financiare. Acest teren din capul locului pot să spun că nu valorează 10 euro şi 8 euro pe metru pătrat, pentru că sunt terenuri extra şi nu intra, extravilan, teren arabil. În acea zonă să ştiţi că sunt terenuri mult mai fertile, mult mai bune şi preţul pieţei se vinde undeva la 30-50 de milioane. Mi-a fost dat să mă uit la un cetăţean care are acolo 4 ha. Şi la vreo 30 şi ceva de arii câştigă 16 miliarde de lei vechi, acel cetăţean. I-a pus Dumnezeu mâna în cap, vă daţi seama, iar alţii iau 50 de milioane. Eu zic că cele trei metode care au fost prevăzute pentru evaluare să fie revăzute fiindcă eu sunt convins că coeficienţii pot fi modificaţi, adică preţul pieţei, dar nicidecum să acceptăm asemenea sume fiindcă sunt prea mari faţă de ceea ce merită acest teren. Şi aş propune să revedem toată documentaţia, să se facă o nouă reevaluare şi să plătim aşa cum se cuvine, ştiu că la Parcul Industrial am plătit 4 euro şi e un teren cu mult mai acceptabil decât terenul în special de la Chirileu unde e nenorocire ce e acolo. Acolo nici ţăranii, eu vă spun, îl vând numai ca să scape de el, nu să facă asemenea sume. Deci cu tot respectul şi toată stima pe care o am faţă de cetăţeni, dar trebuie să vedem că nu e…., e prea mare suma. Vă mulţumesc.

Domnul consilier Veress: Mulţumesc doamna preşedinte, în cadrul comisiei a fost discutată această problemă şi la fel sunt în asentimentul colegului meu, terenurile respective au o singură destinaţie, nu sunt de acord să fac această diferenţiere şi într-adevăr ceea ce s-a estimat, adică s-a evaluat este o cifră, ca să zic aşa, orientativă, în schimb faţă de preţurile cu care s-a lucrat pentru Parcul Industrial fiind de 4 euro, maxima dacă se poate accepta în jur de 5-6 euro, 6 euro să zicem cu….

Doamna preşedinte Lokodi: Ziceţi 4, după aceea mergeţi 5-6.

Domnul consilier Veress: Nu, faţă de inflaţia care a fost…

Doamna preşedinte Lokodi: Euro nu a suferit inflaţie…euro e euro. Vă mulţumesc.

Domnul consilier Szabo: Mulţumesc doamna preşedinte. Având în vedere şi cele spuse de colegii mei, că este vorba despre terenuri agricole, bineînţeles acum se schimbă destinaţia terenului, e vorba de construcţii, toată lumea vrea să facă afaceri cu terenuri. Eu zic că luând în considerare şi când am făcut cumpărarea terenului pentru Parcul Industrial şi să nu avem probleme şi cu exproprierea, suma de 6 euro pe metru pătrat eu cred că este o sumă onorabilă. Luând în considerare că 4,5 euro am plătit pentru Parcul Industrial, s-a schimbat piaţa, a evoluat piaţa imobiliară, eu zic că valoarea asta de 6 euro pe metrul pătrat este o valoare onorabilă. Propun această valoare.

Doamna preşedinte Lokodi: Este adevărat, deci în fracţiune noi am discutat 8-10 euro este foarte mult, este imens. Am discutat să vedem, mergem la valoarea de 4 euro, dacă totuşi acceptăm că s-a schimbat piaţa, eu sincer acum nu ştiu cât este un metru pătrat teren acolo în zonă, dar dacă oamenii acceptă să le plătim în continuare 4 euro mă gândesc că o izbucnire nu este… nu uitaţi, domnilor, noi expropriem şi în cadrul exproprierii încercăm ca oamenii să nu rămână păgubiţi. Dar legea este de partea noastră, ceea ce trebuie să decideţi…astăzi am auzit deja trei preţuri 4, 5, 6.

Domnul consilier Radu: Cea mai bună se vinde la 30-50 de milioane, acest teren are o fertilitate, eu vă spun…

Doamna preşedinte Lokodi: Aia e un euro, ce ziceţi dumneavoastră.

Domnul consilier Radu: Da, dumneavoastră vă daţi seama că el primeşte la valoarea asta undeva 100.000 euro pe hectar la 10 euro pe metru iar cu 8 euro primeşte 80.000 euro, este exagerat doamna preşedintă.

Doamna preşedinte Lokodi: Nu discutaţi….discutaţi propuneri concrete, nu 10 şi 8…

Domnul consilier Radu: Am spus maxim 4 euro….

Domnul vicepreşedinte Frătean: Stimaţi colegi, haideţi să clarificăm puţin lucrurile: Unu, exproprierea dacă nu o facem nu avem dezvoltarea aeroportului, deja am pus anul acesta 120 miliarde, avem promisiune de la guvern, avem negocieri pe baza strategiei făcută de aeroport pentru dezvoltare cu parteneri în investiţii deci nu mai avem ce spune la acest aspect. În al doilea rând, terenurile sunt foarte diversificate în acea zonă, vorbim şi de terenuri cu trestii, vorbim şi de terenuri lângă E 60 care au 50-60 de euro, astăzi, preţul. Dar vorbim de suprafeţe foarte mari, de un moment în care cred că cel mai important este ca să putem merge mai departe pe procedura de expropriere, eu propun următoarea variantă: una, având în vedere că am mers pe 4 euro până acum în acea zonă să acceptăm ideea dar în momentul în care încep negocierile e clar că va trebui să venim în Consiliu Judeţean pentru o clarificare pentru că veţi vedea că nu vom putea negocia până la urmă la nivelul acesta subiectul. În funcţie de parcelă, de suprafeţe, va fi foarte complicată această chestiune. Să ne menţinem puţin poziţia pe care am avut-o urmând ca la momentul în care trecem la fapte să putem clarifica subiectul pentru că oricum noi aici avem o expertiză pe care şi experţii noştri au vizat-o şi eu n-o pot contesta. Eu pot să-mi spun părerea că mi se pare mult, că mi se pare puţin dar nu vreau să blochez printr-o dezbatere şi prin o discuţie de bani, care cât câştigă, nu ştiu cine, un proces foarte important de expropriere fără de care nu putem face dezvoltarea aeroportului. Orice zi contează, asta vreau să spun pe scurt.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnilor jurişti, la expropriere, când oferim preţul ….n-a fost problema să nu se accepte….

Domnul secretar Togănel: Doamna preşedinte, conform hotărârii Consiliului Judeţean se va comunica prin primăriile de la Sînpaul şi Ungheni, fiecărui proprietar, preţul oferit de Consiliul Judeţean pe metrul pătrat. Au termen 45 de zile, proprietarii de teren, ca să se pronunţe asupra acestei oferte. Dacă nu sunt de acord cu oferta atunci ei fac o contestaţie. Contestaţia se depune la primăria respectivă, se constituie o comisie, comisia formată din trei reprezentanţi ai expropriatorului, 3 reprezentanţi specialişti din domeniul de activitate, deci 3 reprezentanţi ai Consiliului Judeţean si aeroport, practic, şi 3 din partea proprietarilor şi comisia este condusă de primar. Se face o negociere în cadrul sumei stabilite de Consiliul Judeţean, dacă nu se ajunge la o soluţie se merge în instanţă, în instanţă se constituie o comisie formată din trei experţi, un expert din partea expropriatorului, unul din partea proprietarilor şi unul numit de instanţă şi comisia de experţi va stabili preţul respectiv. Deci tot la expertiză ajungem doamna preşedintă.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Da, dar oricât ofer eu în primă fază, ei vor cere mai mult. Tot în instanţă ne vor băga. Eu pornesc pe o temă de negociere, pe o bază pe care o am deja în zonă că tot acolo ajung, dar nu pornesc de la început cu un preţ foarte mare ca după aceea să mai salte el la rândul lui.

Domnul secretar Togănel: Termenul e 45 de zile, după aceea 15 zile pentru depunerea documentelor, 30 de zile pentru soluţionare, respectiv comisia….

Doamna preşedinte Lokodi: Nici o problemă, în plus terenul acesta este prevăzut pentru dezvoltarea aeroportului şi nu poate nimeni să facă altceva decât să ne vândă nouă sau agricultură pe acel teren. Deci domnilor, eu nu propun să mărim preţul prea mult pentru că preţul era stabilit în euro…4 vreau să las, dar vreau să spun să nu venim cu 5, cu 6 că şi aşa poate că vom ajunge acolo, deci să pornim de jos, de la 4.

Domnul consilier Tatár: Eu sunt foarte mulţumit, adică este o diferenţă reală, hai să recunoaştem, terenul de la Ungheni este mult mai valoros decât terenul între Chirileu şi drumul…, e o diferenţă de preţ care se vede şi în evidenţa notarilor, nu se pot comasa aceleaşi terenuri cu acelaşi preţ. Poţi să porneşti cu o ofertă de 1 euro, 2, 3, indiferent de preţul despre care vorbim, dar diferenţa în valoarea terenului este diferită, asta trebuie să recunoaştem, chiar dacă ne place, chiar dacă nu, fiindcă terenul respectiv, între calea ferată şi drum este o mlaştină, nu e bun pentru nimic şi terenul de la Ungheni a fost teren fertil. Normal, acolo când am luat cu 4 euro şi nu ştiu cât metrul pătrat nu se poate merge cu aceeaşi ofertă pentru Chirileu. Părerea mea, personală, nu ştiu, nu sunt agricultor. Să se facă o diferenţă măcar de 1 euro între cele două terenuri, acelaşi lucru, adică o să fie avantajat mlaştina faţă de terenul fertil şi normal aici vom crea această discrepanţă că o să zică „domnule, cum vrei să dau atâta pe terenul meu cum ai luat tu pe al meu.” Asta o să fie problema.

Doamna preşedinte Lokodi: Atunci, practic, ar trebui să facem o lucrare, să mergem la faţa locului, să măsurăm unde-i mlaştina….

Domnul consilier Tatár: Sunt două oferte şi un evaluator, adică unul evaluat cu 10 euro si altul cu 8 euro.

Doamna preşedinte Lokodi: Atunci putem să stabilim astăzi o hotărâre: unde este mlaştină plătim 2 euro şi unde nu este mlaştină plătim 4 euro. Cine este pentru modificarea hotărârii? Care este problema domnul Togănel? Cineva are teren acolo? Deci domnilor, până acum ne-aţi făcut o propunere între 8 şi 10 euro, mă gândesc că în momentul în care aţi făcut o propunere între 8 şi 10 euro aţi avut în vederea acelaşi principiu. Acolo unde este teren mai slab să oferim 8 euro, unde este teren deosebit de bun să oferim 10 euro. Consiliul, având în vedere practica în acea zonă şi având în vedere că preţul era stabilit şi în 2004 în euro, având în vedere că faţă de leu, euro nu s-a depreciat, consideră că această expertiză prin care se stabileşte diferite categorii ale terenului este acceptată dar în ceea ce priveşte preţul propus crede că poate să practice preţurile avute ca practică în acea zonă anterior cu ocazia cumpărării terenurilor pentru Parcul Industrial. Pentru zona Ungheniului preţul de ofertă pentru terenuri este 4 euro, acolo unde nu este mlăştinos pe zona Sînpaul este iar 4 euro dar acele parcele care comisia le constată că sunt mlăştinoase se oferă 2 euro. Şi aşa vom ajunge în instanţă… Deci cu această precizare în ceea ce priveşte articolul 2, deci articolul 2 şi aici este…pe Ungheni, pe Sînpaul. Nu mergem pe Ungheni, pe Sînpaul, mergem pe calitatea terenului şi reformulăm după calitatea terenului.

Domnul secretar Togănel: Doamna preşedintă, deci nu putem să însuşim raportul şi să stabilim alte….

Doamna preşedinte Lokodi: Şi nu însuşim raportul şi care e problema? Este o problemă aşa de deosebită din punct de vedere procedural?

Domnul secretar Togănel: Atunci nu însuşim raportul de expertiză…

Doamna preşedinte Lokodi: Am înţeles. Eu întreb procedural, în ceea ce priveşte procedura de expropriere, ne blochează?

Domnul secretar Togănel: Sigur că da, deci fără hotărârea Consiliului Judeţean prin care stabilim preţul de achiziţionate….

Doamna preşedinte Lokodi: Dar stabilim preţul…suntem obligaţi ca să stabilim preţul conform raportului?

Domnul secretar Togănel: Nu. Dar trebuie să avem un document care argumentează de ce stabilim preţul respectiv.

Doamna preşedinte Lokodi: Deci domnul Togănel, eu nu cred că o expertiză în care se supraevaluează preţurile terenului musai să fie acceptată de noi, din contră.

Domnul secretar Togănel: Nu trebuia nici însuşită de cei care au recepţionat lucrarea respectivă. Argumentul privind preţul aprobat anterior este un argument solid care ar putea sta la baza acestei hotărâri. Deci ceea ce am achiziţionat pentru Parcul Industrial.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă rog, juridicul să îmi facă propunere cu privire la conţinutul proiectului de hotărâre. Dar aici în faţa mea, nu trebuie citit.

Domnul secretar Togănel: Doamna preşedinte, dacă nu aprobăm raportul de expertiză înseamnă că îl respingem.

Domnul consilier Pokorni: Domnul secretar general, trebuie să respingem acest raport din moment …..

Domnul secretar Togănel: Venim cu argumentele noastre, nu ne mai bazăm pe un raport de expertiză…să venim cu un referat din partea serviciului urbanism care spune că achiziţionăm la 4 euro, preţul cu care am achiziţionat şi anul trecut şi motivele….

Doamna preşedinte Lokodi: Deci domnul secretar general susţine că ar trebui să dispunem către serviciul nostru de urbanism să vină cu un referat spre noi şi dacă această expertiză, în forma aceasta, nu poate să fie acceptată de noi şi aceasta este, după cum văd părerea în totalitate a fiecăruia dintre noi, să amânăm şi acest proiect de hotărâre, faţă de părerea noastră să se refacă expertiza şi un raport şi la termenul următor să vină cu aceste propuneri făcute de către noi. Da? Domnilor, m-aţi auzit? Se dispune amânarea…domnilor jurişti, poate că vreţi să ascultaţi dacă fac o dispoziţie…deci se dispune amânarea acestui proiect de hotărâre până la şedinţa din februarie. Până la şedinţa din februarie rog atât urbanismul cât şi expertul să recalculeze preţul terenurilor în raport cu părerile exprimate astăzi şi să nu se facă o apreciere subiectivă pentru că dacă se merge pe o apreciere subiectivă Consiliul Judeţean nu poate să plătească preţul lucrărilor. Acesta este un studiu foarte serios pe care trebuie să-l faceţi, vă rog frumos să ţineţi cont de preţurile efectiv practicate de Consiliul Judeţean în acea zonă, de calitatea terenurilor şi faptul că este în administrarea unei administraţii sau a celeilalte cred că nu schimbă nimic asupra calităţii terenurilor. Este o investiţie de importanţă regională ce facem acolo şi nu putem să ne jucăm cu banul public. Înţelegem să despăgubim oamenii dar la un preţ gospodăresc şi real mai bine aprofundat şi argumentat. Cine este pentru amânarea proiectului de hotărâre?

Proiectul de hotărâre se amână cu 27 voturi „pentru”; 4 nu au votat (Chiorean Cornel, Benedek Imre, Kardos Mihaela, Kakasi Alexandru); 3 absenţi ( Bartha Barna, Bözödi Alexandru, Mora Akos Daniel).

Doamna preşedinte Lokodi: Şi pe viitor atrag atenţia Direcţiei de Urbanism, când avem asemenea proiecte să se lucreze cu cea mai mare seriozitate şi nu cu mărinimie, mai ales după ce în comisii se discută că nimeni nu acceptă un preţ atât de mare.

10. Proiect de hotărâre privind bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2008 la Direcţia Judeţeană de Pază Mureş

Doamna preşedinte Lokodi: Următorul proiect de hotărâre priveşte bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2008 la Direcţia Judeţeană de Pază Mureş, se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli care este autofinanţatoare. Proiectul a fost discutat în comisia economică, servicii publice, s-a avizat favorabil. Dacă doreşte să ia cuvântul cineva. Directorul nu e aici, nimeni nu e aici. Intervenţie domnul Giurgea, acum a apăsat, poftiţi.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc doamna preşedintă, stimaţi colegi din executiv, ar trebui să facem o analiză, poate nu în plenul Consiliului Judeţean dar într-o comisie, nu ştiu, de specialitate şi economico-financiară precis, acolo există încă pe schemă foarte mult personal, foarte mult personal, ca pe vremuri, şefa de cadre e şi şefa poveştilor de acolo, şeful adjunct e un fel de nu ştiu ce, TESA, la ei sunt, mi se pare, 12 sau 14 încă la ora actuală. Acum chiar dacă se autofinanţează nu e în regulă şi vă spun de ce. Personalul de servire, oamenii care efectiv sunt în posturi încă sunt pe salarii destul de mici iar ei sunt pe salarii foarte mari, foarte mari. Eu am avut o discuţie cu domnul director de acolo care mi-e şi coleg, şi prieten, dar trebuie să atragem atenţia că nu este ok în formula asta de lucru şi mai ales la numărul de personal şi mai ales la salariile acelor persoane TESA şi operativ. Mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Este pertinentă observaţia dumneavoastră, de multe ori primim şi noi scrisori din partea celor care lucrează acolo, sunt probleme, sesizăm şi noi, credem că este o societate autofinanţatoare chiar dacă este un serviciu de-al nostru putem să constituim o comisie la nivelul consilierilor, poate să vină cu iniţiativa ATOP-ul, dumneavoastră de la buget să mergeţi să analizaţi situaţia, să faceţi nişte recomandări dar din moment ce ei sunt autofinanţatori cred că noi nu putem nici să aprobăm organigrama lor şi nici să dispunem…putem doamna Moldovan? Da?

Domnul vicepreşedinte Groza: Putem.

Doamna Moldovan Silvia: De fapt dumneavoastră ne-aţi şi dat o adresă prin care ne-aţi recomandat să se facă o comisie care să analizeze situaţia de la Direcţia de Pază, urmează ca în săptămânile viitoare să facem acest lucru.

Doamna preşedinte Lokodi: Deci domnilor consilieri, cine doreşte să facă parte din comisia care analizează această situaţie, atunci veniţi alături de direcţia domnului Bartha şi veţi putea să intraţi în analiza acestor probleme.

Domnul vicepreşedinte Frătean: O scurtă întrebare şi poate că e puţin ciudată… ce avantaj are Consiliul Judeţean că avem această direcţie, acest serviciu în subordine, autofinanţat pe care nici măcar nu-l putem controla în ce face.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnilor, parcă cu un an înainte sau cu doi eram inamicul nr. 1, care vreau ca românii să plece de la această instituţie, dacă bine îmi aduc aminte de articolele din presă eram cea mai înverşunată femeie, care distruge un serviciu. Eu sunt de acord, piaţa este liberă, n-avem nevoie dar nu ne îngreunează în momentul de faţă asupra bugetului, şi aşa în scurt timp nu mai putem asigura spaţiul acela aşa că ceea ce am prevăzut eu acum 2 ani va avea loc încet, încet.

Domnul secretar Togănel: Legea permite ca pe lângă consiliile judeţene să funcţioneze acest serviciu public.

Doamna preşedinte Lokodi: Dar domnul Togănel eu nu am întrebat acest lucru, ce permite legea, am întrebat în mod practic care este avantajul Consiliului Judeţean?

Domnul secretar Togănel: Asta vroiam să spun în continuare…

Doamna preşedinte Lokodi: Nu cumva să-mi spuneţi că nu plătim serviciile făcute de ei la Gorneşti sau încoace-încolo că nu-i adevărat. Deci nouă nu ne prestează nici un serviciu pe gratis, noi plătim pentru serviciile lor.

Domnul vicepreşedinte Groza: Numai un pic, deci toţi am fost de acord ca să fie salvaţi cca trei sute şi ceva de oameni, să înfiinţăm direcţia de pază. Deci asta a fost, dacă ei îşi fac treaba evident se răsfrânge şi asupra imaginii Consiliului Judeţean. S-au făcut analize, s-au dat termene, reduceţi personalul, vedeţi că sunt din armată, din păcate domnul director nu s-a conformat dar cred că putem exercita presiuni serioase chiar dacă se autofinanţează. Deci lui i s-a atras atenţia că sunt pe acolo tot felul de peroane care, ştiu eu, pur şi simplu taie frunze la câini, cumulează pensia cu salarul şi aşa mai departe. Din păcate anumite influenţe de o anumită natură care au avut şi alea rolul lor dar au fost în atenţia noastră şi pe noi nu ne-a interesat niciodată conducerea lor pentru că până la urmă tot se va face selecţia, e păcat de oamenii ăia, de agenţi.

Doamna preşedinte Lokodi: Deci domnilor, haideţi, analizaţi, poate până în luna martie ajungem la concluzia că acest serviciu nu este nevoie în cadrul Consiliului Judeţean, nu ne-a adus nici un leu beneficiu, dar nici un leu, atât că au trăit pe piciorul lor în spaţiile oferite de către noi şi toţi angajaţii au avut un salariu. Acum, dacă sunt nemulţumiţi de salarii, noi putem să regândim dacă dorim sau nu să susţinem acest serviciu şi după aceea privat şi ei pot să se organizeze dacă chiar aşa serviciul este acoperit cu contracte şi există un venit atât de bun. Domnul Giurgea, doriţi să luaţi cuvântul? Haideţi şi apoi domnul Balogh.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc doamna preşedintă, foarte scurt, acum eu sunt de acord ca orice serviciu de la noi, sunt liberal şi toţi de fapt suntem de factură liberală în sinea noastră ca şi economişti personali, să se externalizeze sau, mă rog, să se privatizeze, categoric, dar dacă vrem să răspundem, nu ne-a adus nici un beneficiu doamna preşedinte dar nu ne-a adus nici un minus iar toate celelalte instituţii ale noastre, toate, ne-au adus minus pentru că la toate am dat bani.

Doamna preşedinte Lokodi: Dar dumneavoastră sunteţi nemulţumit, mai înainte v-aţi ridicat şi aţi zis că haideţi să analizăm care este acolo situaţia.

Domnul consilier Giurgea: Da, da, numai spuneam…asta rămâne organizarea, cum să nu, deci organizarea în sensul şi reclamaţiile care s-au făcut la adresa Consiliului Judeţean vis-a-vis de personalul…pălmaşii de acolo. Am spus asta dar nu am spus desfiinţarea lui sau externalizarea lui. Deci este acest serviciu şi Şcoala Populară de Arte sunt două subunităţi ale noastre care nu ne-au cerut niciodată nici un leu. Toate celelalte ne-au luat bani grei….dar, în sfârşit, ca idee şi răspuns la domnul vicepreşedinte…sigur că da, eu n-am nimic împotrivă, putem să…, am şi spus dealtfel, amintiţi-vă s-o trecem pe societate comercială şi apoi să-l…mă rog, să-l privatizăm sau nu ştiu care e forma. Mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Nu mai este nimeni? Renunţaţi, vă mulţumesc. Domnilor proiectul nostru de hotărâre conţine 3 articole.

Cine este pentru articolul 1?

Articolul 1 se aprobă cu: 24 de voturi „pentru”; 7 nu a votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Lădariu Lazăr, Kardos Mihaela, Tatar Bela, Venczi Vidor Ianos, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Articolul 2 se aprobă cu: 26 de voturi „pentru”; 5 nu a votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Venczi Vidor Ianos, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Articolul 3 se aprobă cu: 26 de voturi „pentru”; 5 nu a votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Venczi Vidor Ianos, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Hotărârea în întregime se aprobă cu: 25 de voturi „pentru”; 6 nu a votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Venczi Vidor Ianos, Veress Adam, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

11. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârilor Consiliului Judeţean nr. 70/2006 şi nr. 81/2007 referitoare la garantarea unor credite pentru RA Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureş

Doamna preşedinte Lokodi: Următorul proiect de hotărâre priveşte modificarea hotărârilor Consiliului Judeţean 70 şi 81 referitoare la garantarea unor credite pentru Aeroport Transilvania Târgu Mureş. Proiectul a fost discutat în comisia juridică, a avizat acest material şi la comisia de amenajare a teritoriului…poftim? Şi la buget aţi discutat, da. Este vorba de împrumutul luat de aeroport, Consiliul Judeţean garantează acest împrumut şi acest împrumut va fi cheltuit în anul 2008. Proiectul nostru de hotărâre conţine 3 articole.

Cine este pentru articolul 1?

Articolul 1 se aprobă cu: 27 de voturi „pentru”; 4 nu au votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Articolul 2 se aprobă cu: 27 de voturi „pentru”; 4 nu au votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Articolul 3 se aprobă cu: 27 de voturi „pentru”; 4 nu au votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Hotărârea în întregime se aprobă cu: 27 de voturi „pentru 4 nu au votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

12. Proiect de hotărâre privind aprobarea avizelor date de Comisia Tehnică şi Amenajare a Teritoriului şi de Urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Mureş

Doamna preşedinte Lokodi: Următorul proiect de hotărâre este un aviz dat de Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean pentru anumite construcţii. Comisia de Amenajarea Teritoriului a discutat acest proiect de hotărâre, este vorba despre PUD pentru cartodrom Cristeşti, PUD hală de producţie şi birouri Livezeni, un plan urbanistic zonal, fermă zootehnică de lemn Băgaciu şi un plan urbanistic zonal, staţie de sortare agregate, staţie de betoane şi corp administrativ Cheţani. Acestea au fost solicitate de primăriile din comunele respective.

Domnul consilier Pokorny: Vă mulţumesc, aş dori să vă reamintesc că în şedinţa noastră din noiembrie 2006 o hotărâre, 131, cu nişte amendamente care privea strategia de protecţie a mediului pe 7 ani a suferit 2 amendamente, una dintre ele se referea la exploatările de piatră din albiile minore şi majore, tehnic aşa se spune, ale râurilor de pe raza judeţului, fapt care e fost interzis prin această hotărâre. Noi am dat un asemenea aviz pentru o staţie de sortare, nu demult, în comuna Brâncoveneşti, la Vălenii de Mureş, specialiştii m-au asigurat şi de aici, şi de la Direcţia Apelor că nu se va întâmpla nimic deosebit cu mediul. Eu am fotografiat acel loc, în liziera pădurii s-a creat un munte de piatră din albia Mureşului. Dacă aruncaţi o privire la punctul 4 vedeţi că, mai mult de atât, acest aviz este solicitat de un SRL din Cluj Napoca, care vine aici să ne distrugă tot ce ne-a mai rămas. Propun ca acest aviz să se refuze. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Este cert că noi am decis un lucru cu privire la gospodăria albiei râului Mureş şi dacă direcţia de la Urbanism nu ţine cont de hotărârea noastră este foarte trist. Vă întreb domnule Călin, Pop Călin, dacă aţi fost pe teren, dacă aţi verificat ceea ce este sesizat de către domnul Pokorny, dacă nu vă rog de urgenţă să faceţi acest lucru şi vă întreb ce se doreşte a se face cu acest plan urbanistic zonal şi cine este beneficiarul?

Domnul Pop Călin: Beneficiarul acestei lucrări este o societate comercială EMEDI SRL din Tîrgu Mureş şi dorinţa lor este de a edifica acolo o staţie de sortare agregate, o staţie de betoane şi respectiv construirea unui corp administrativ. Deci nu ne referim decât strict la autorizarea acestor construcţii.

Doamna preşedinte Lokodi: Dar dacă este staţie de sortare asta înseamnă că acolo se va sorta piatra…dar de unde este piatra, din apropiere, că doar n-o să care de la Sovata piatră ca s-o sorteze la Cheţani.

Domnul Pop Călin: Deci aceeaşi firmă a depus în luna iulie la compartimentul nostru de avizare 4 solicitări de certificat de urbanism, suprafaţa totală este de 69.000 mp. Şi se referă la dorinţa lor de a exploata balast de pe malul stâng şi respectiv malul drept al Mureşului în zona Cheţani.

Doamna preşedinta Lokodi: Felicitări! Domnilor, domnul Balogh are cuvântul.

Domnul consilier Balogh: Doamna preşedinte, stimaţi domni vicepreşedinţi, stimaţi colegi. Apreciez pozele făcute de colegul nostru, domnul Pokorny dar acele poze vor rămâne definitive aşa că balastiera aceea nu o să mai funcţioneze fiindcă din anul acesta nu se mai dă nici o autorizaţie pentru râul Mureş. Şi acum să împărţim în 2 probleme: sunt agregate scoase din uscat, agregate scoase din munte şi agregate scoase din râu. Pentru râul Mureş nu se mai dă nici o autorizaţie, de la Tîrgu Mureş până la Topliţa. Ce se întâmplă aici, după cum aţi înţeles şi dumneavoastră, sunt nişte cariere din uscat…sunt şi acolo nişte proceduri. Ca să scoţi dintr-un hectar de teren, să excavezi, indiferent la ce grosime, în primul rând trebuie să plăteşti 300 de milioane pentru scoatere din circuit agricol. Apoi vine mediul care stabileşte dacă trebuie să refaci sau nu acel hectar, fiind tu proprietar nu poţi să faci ce vrei tu acolo. Deci, aceşti domni probabil că au nişte aprobări atât de la Mediu cât şi de la ANRM, fiindcă pe acest balast se plăteşte redevenţă 10% din preţul de vânzare, deci, să aveţi şi dumneavoastră o informare mai corectă, că nu înseamnă că te duci şi scoţi balast de unde vrei. Trebuie să ai nişte autorizaţii, trebuie să fi agreat ca să poţi să faci această activitate. Şi dacă noi vrem autostrăzi, acum nu se poate face din făină şi din porumb, nu se face nici autostradă, aşa că trebuie să sprijinim această activitate dacă nu conturbă şi nu scot agregate din Mureş. Mulţumesc.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Vreau să pun o întrebare, eu am înţeles perfect ce a spus domnul Balogh şi la fel de tare sunt aproape de preocupările lui Lacika pentru că şi eu sunt un iubitor al mediului. Întrebarea mea este: exploatările astea se fac din albia râului sau de pe terenurile din jurul râului unde au primit avize de a scoate din pământ şi după aceea este obligat să umple după reguli aceste chestiuni?

Doamna preşedinte Lokodi: Aici este excavatorul, eu arăt poza adusă de Pokorny.

Domnul consilier Balogh: Din ce an este făcută acea poză? Din ce an? 2006, bun.

Doamna preşedinte Lokodi: 2007!

Domnul consilier Balogh: Deci dacă doriţi neapărat o discuţie, sunaţi la domnul David Csaba şi dânsul o să vă spună exact ce se întâmplă, începând din anul acesta, în albia Mureşului şi vreau să vă spun domnul vicepreşedinte că nu se mai scoate din albie nici un gram de balast, se scoate din uscat.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Domnule consilier, nu pe dumneavoastră v-am întrebat ci pe domnul Călin şi experţii să ne spună: această staţie de sortare se referă la o exploatare din vadul Mureşului sau de la o exploatare din uscat de nu ştiu unde din zonă?

Domnul consilier Balogh: Păi vă răspund eu, eu am văzut această…, am fost la această autorizare şi este 69.000 mp. Care se referă la uscat. În albie îţi dă metrii cubi, dacă vrei să scoţi, e o suprafaţă de 6900 mp care este în uscat iar din albie dacă eventual sunt lucrări accidentale îţi dă o comandă să-i scoţi 2000 m cubi.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Deci răspunsul este: nu se scoate din albie, sau n-am înţeles eu bine?

Doamna preşedinte Lokodi: Domnul Giurgea…un moment, un moment, nu vă enervaţi.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc doamna preşedintă, această balastieră am văzut-o şi eu, îl şi cunosc pe om, am fost şi pe acolo, este un caz nefericit locul în care ea s-a plasat. Total nefericit şi total nepotrivit: Vălenii.

Doamna preşedinte Lokodi: Deci noi trebuie sa autorizăm Cheţani-ul şi să revocăm Vălenii, eventual la următoarea şedinţă. În momentul de faţă trebuie să autorizăm un plan urbanistic zonal la Cheţani, unde, de asemenea domnul Pop Călin a spus că firma din Tîrgu Mureş EMEDI SRL solicită aviz pentru exploatare pe mal şi malul înseamnă în cunoştinţa mea, râu.

Domnul consilier Giurgea: Da, numai ca să…că n-am dormit şi am fost chiar atent dar nu la punctul acesta făcea referire Laci la..

Doamna preşedinte Lokodi: Nu, Laci a venit şi ne-a atras atenţia că avem o hotărâre de Consiliul Judeţean prin care noi am hotărât să nu se mai extragă balast din râul Mureş, acum un an, totuşi nu am fost atenţi şi sunt foarte supărată pe direcţie, la o şedinţă anterioară tot aşa s-a băgat un PUZ pentru Văleni, Laci a adus şi a arătat ce înseamnă exploatarea de la Văleni şi ne solicită ca acum, punctul 4 din listă şi anume PUZ-ul de la Cheţani să nu-l aprobăm.

Domnul consilier Giurgea: Am înţeles, bun, continui ideea dar vă fac referire la Cheţani după aceea şi de fapt la general balastiere cum spunea şi Ioşca, adineauri. Deci este un caz nefericit unde s-a plasat balastiera de la Vălenii de Mureş, dar exact ce a spus ieri, trebuie să înţelegem foarte exact sau precis un lucru, noi în judeţul Mureş avem o grămadă de proiecte, noi trebuie să ne dezvoltăm. În primul rând partea de dezvoltare a unui judeţ pleacă de la partea de infrastructură. Partea de infrastructură foloseşte întotdeauna şi în cantităţi de multe ori foarte mari sau aproape exclusiv balast şi produse de balastieră. Noi fără aceste produse de balastieră nu putem trăi. Din albie e clar că nu se exploatează şi este, dacă vreţi, o directivă europeană şi doar se regularizează şi se decolmatează, dacă vreţi, albia râului, şi doar atât, dar se vor exploata din alte două locuri: din uscat, respectiv de pe terenurile care conţin zăcăminte de balast şi din carierele de piatră din stâncă, din munte. Cele mai multe, şi doar am fost în atâtea ţări şi în Germania şi în Austria, într-adevăr cel mai mult balast este din munte. Noi nu putem să nu dăm nişte autorizaţii de funcţionare sau de exploatare acestor balastiere dacă ele o cer din uscat pentru că acolo, cum spune Ioşca…domnule ce povestiţi aici…nu mai pot vorbi…Deci nu putem să sugrumăm sau dacă vreţi să ştrangulăm şi am terminat, aşa este dar ce să facem pentru că trebuie să discutăm. Eu de exemplu pot să plec, dumneavoastră trebuie să rămâneţi dar…e de pe uscat, vă spun eu. Stimaţi colegi, eu zic că trebuie să avem răbdare, este una dintre puţinele şedinţe care durează aşa de mult. Mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Gata, Pokorny, mai doriţi să luaţi cuvântul?

Domnul consilier Pokorny: Doar atât că este…sună frumos şi melodramatic că trebuie să construim, peste tot se construieşte dar prin exploatarea unor terenuri sterile unde se fac lacuri şi se vând terenurile ulterior pentru căbănuţe. Nici măcar în Mongolia nu intră cu buldozerul în mijlocul apelor. Vă rog să mă credeţi, este ca şi cum arterele noastre le distrugem pe corpul nostru.

Domnul Pop Călin: Dacă îmi permiteţi, sunt două proceduri total distincte. Aici, ceea ce s-a propus spre avizare este strict din punct de vedere urbanistic, amplasarea unei staţii de sortare agregate, staţie de betoane la care respectiva firmă poate să spună că aduce respectivul balast din orice altă zonă. Deci aici, partea aceasta nu putem să intervenim, el are în spate toate avizele, deci mă refer strict numai pentru construcţie. Celălalt proces prin care el a solicitat în calitate de proprietar al terenului şi noi am eliberat un certificat de urbanism în care i-am impus condiţiile care trebuie să le respecte ca să poată să exploateze balast. Deci aici putem să intervenim noi în a nu autoriza exploatarea balastului. Dar la partea de autorizare a construcţiei staţiei de betoane şi de sortare, până în faza actuală, el are toată documentaţia completă, inclusiv s-a organizat şi o consultare a populaţiei la nivelul primăriei Cheţani în care are tot sprijinul populaţiei pentru că respectiva dezvoltare va atrage undeva în jur de 100 de locuri de muncă, deci comunitatea locală este pentru a se construi.

Doamna preşedinte Lokodi: Doamna consilier, doriţi să luaţi cuvântul sau doriţi să facem aici bâlci….probabil ca n-aţi fost acasă când s-a făcut dezbaterea publică.

Domnul Călin Pop: Vă prezint procesul-verbal semnat de domnul primar de la Cheţani, deci procedura este legală.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnul Pop, domnul Tatar, imediat.

Domnul consilier Tatar: Eu sunt de acord în principiu dar dânşii, am înţeles, vor să prelucreze acest balast, acolo, pe cei 6,8 ha. Aşa-i? Acest balast trebuie spălat, nu ştiţi, domnul meu, când se extrage se spală, iar acele ape după ce spală unde ajung şi cu ce apă spală? Asta este întrebarea mea. Exact acelaşi lucru se întâmplă, parcă ar scoate de acolo. Adică normal, aceste balastiere, cum a spus şi domnul Balogh, au cuvă separată, din apa respectivă se spală şi decantează mizeria acolo. Ei nu au de unde să ia apă dacă nu excavează, numai din Mureş şi apa respectivă ajunge tot în Mureş, e acelaşi lucru, parcă ar scoate din Mureş, nu e nici o diferenţă. Dar unde ajunge apa, apa curge de obicei, la nivel.

Doamna preşedinte Lokodi: Eu câteodată va trebui să fac disciplină în această sală. Nu permit nici consilierilor dar nici funcţionarilor publici să strige. Dacă cineva nu poate să se astâmpere să-şi pună fermoar pe gură. Deci avem un proiect de hotărâre…da, domnule vicepreşedinte?

Domnul vicepreşedinte Frătean: Stimată doamnă, la acelaşi lucru vreau să mă refer şi eu la modul de abordare a unor subiecte care ridică probleme. Când avem asemenea teme, automat trebuie să apelăm la reguli şi la teme. Nu avem ce discuta aici. Legile ţării sunt valabile şi pentru Consiliul Judeţean Mureş şi regulamentul Consiliului Judeţean Mureş este valabil şi pentru fiecare consilier şi om din aparat. Haideţi să apelăm la regulament. Deci aici se prezintă o autorizaţie pentru un PUZ, pentru o construcţie, problema exploatării balastului este o problemă de altă natură şi eu sunt de acord şi chiar cer ca să facem toate diligenţele pe care legea ni le permite şi să oprim exploatarea de balast din Mureş fără nici un fel de rezerve, împreună cu Apele Române. N-aş dori să blochez un proces de autorizare, nici nu ştiu cine e firma asta, habar n-am, dar nici nu vreau să ajung într-o ipostază în care să intru pe lege în partea cealaltă că nu autorizez ceva ce legea mă obligă să autorizez. Şi atunci întreb încă odată, dosarul acesta, voi m-aţi prezentat aici o listă cu 4 PUZ-uri, are vreo bubă legală? Vreunul din astea 4 puncte?

Domnul Călin Pop: Nu, deci a fost, avizul a fost favorabil din partea comisiei tehnice de urbanism şi amenajarea teritoriului din care fac parte reprezentanţii, directorii mai bine-zis sau reprezentanţii lor de la toate instituţiile avizatoare plus partea de arhitecţi care sunt membrii în registrul urbaniştilor din România.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Avem vreun motiv pentru a respinge acest PUZ?

Domnul Călin Pop: În mod legal nu avem…nu ne putem împotrivi.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Dacă îl respingem ca se întâmplă?

Domnul Călin Pop: Putem să fim acţionaşi în judecată.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Suntem acţionaţi în instanţă. Mulţumesc, va trebui să votăm, pe lege.

Doamna preşedinte Lokodi: Haideţi să-l ascultăm pe domnul Togănel.

Domnul secretar Togănel: După cum a precizat domnul Pop, trebuie să avem încredere în specialiştii care şi-au dat girul în comisia tehnică asupra acestei lucrări de construcţie. Nu este vorba de o lucrare de exploatare balastieră ci lucrări de construcţie. Dacă consiliul respinge această cerere, el poate să atace în contencios hotărârea consiliului.

Domnul consilier Balogh: Stimaţi colegi, vreau să clarific încă două chestii: Consiliul judeţean Mureş nu este proprietar nici pe Mureş, proprietar este Apele Române.

Doamna preşedinte Lokodi: Poate e pe Târnave.

Domnul consilier Balogh: Numai puţin, Consiliul Judeţean Mureş nu este proprietar nici pe proprietatea celor care au cumpărat terenuri ca să excaveze şi să sorteze agregatele. Consiliul Judeţean Mureş are obligaţia, conform legii să avizeze acele construcţii care din punct de vedere a mediului, a…

Domnul vicepreşedinte Frătean: A tuturor documentelor legale.

Domnul consilier Balogh: Exact, dar nu are dreptul ca pe proprietatea altor instituţii…sau proprietari pe terenuri, să ia nişte hotărâri. Păi dumneavoastră cum hotărâţi în curtea mea să-mi fac un bloc de 10 etaje dacă eu vreau sa-mi fac un bloc de 10 etaje. Exact aceeaşi treabă este. Noi autorizăm să avizăm acum un PUZ, că de unde îşi aduce omul, din Honolulu, din Togo, este din punct de vedere de mediu, dacă corespunde. Noi suntem acum…ştim şi mediu, ştim şi construcţii, noi de toate, noi suntem ca şi pe vremea lui Ceauşescu. Haideţi să trecem cu picioarele pe pământ, respectăm în primul rând dreptul la proprietate a fiecărui cetăţean şi apoi respectăm proprietatea Apelor Române, Pădurilor, şi aşa mai departe. Mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Şi eu, doamna Iacob.

Doamna consilier Iacob: Doamna preşedintă, l-am sunat pe primarul de la Cheţani, să pun capăt şi am întrebat care e situaţia. Patronul firmei respective a cumpărat 10 ha de pământ cu piatră. Aşa se numeşte ţinutul, ştiu unde e, l-a cumpărat şi a cerut la primărie aprobare să treacă terenul din teren agrico,l arabil în…să-l scoată din circuit. Şi acea aprobare i-a dat-o. Altceva nu a cerut de la Cheţani. Atât.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnilor, supun la vot. Cine este pentru articolul 1?

Articolul 1 se aprobă cu: 24 de voturi „pentru”; 2 au votat „împotrivă”( Pokorni Vasile, Szalkay Carol Iosif), 5 nu au votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Tatar Bela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Articolul 2 se aprobă cu: 23 de voturi „pentru”; 2 au votat „împotrivă”( Pokorni Vasile, Szalkay Iosif Carol), 6 nu au votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Sămărghiţan Gheorghe, Kardos Mihaela, Tatar Bela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Articolul 3 se aprobă cu: 22 de voturi „pentru”; 2 au votat „împotrivă”( Pokorni Vasile, Szalkay Iosif Carol), 1 abţinere ( Sămărghiţan Gheorghe), 6 nu au votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Socotar Dinu Gheorghe, Kardos Mihaela, Tatar Bela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Hotărârea în întregime se aprobă cu: 23 de voturi „pentru”; 2 au votat „împotrivă”( Pokorni Vasile, Szalkay Iosif Carol), 1 abţinere (Lădariu Lazăr), 5 nu au votat (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Tatar Bela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

13. Proiect de hotărâre pentru completarea Hotărârii Consiliului Judeţean Mureş nr. 86/2007 şi suspendarea aplicării unor prevederi ale acesteia.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnilor consilieri, urmează un proiect de hotărâre la care, dacă proiectul de hotărâre trece, avem nevoie de două treimi din voturi. Este proiectul de hotărâre pentru modificarea hotărârii 86 din 2007 şi suspendarea prevederilor anumitor hotărâri luate de către noi în anul trecut în luna august. Este vorba despre problema noastră nerezolvată legată de spitalul AdriaMed-Galenus. Ştiţi foarte bine că prin hotărârea 86 am fost de acord să începem demersurile pentru concesionarea acelei clădiri, am fost de acord şi am stabilit un preţ pe care să-l plătească societatea care foloseşte această clădire la care s-a făcut o adăugire, o construcţie nouă fără însă să se respecte prevederile legale, am retras dreptul de administrare al spitalului şi am zis că soluţionăm noi această problemă. Din luna august până acum nu s-a întâmplat nimic. Care au fost impedimentele? Există totuşi un proces între societatea AdriaMed şi Primăria Tîrgu Mureş la Judecătoria Tîrgu Mureş prin care primăria Tîrgu Mureş, în calitate de reclamant, a solicitat demolarea clădirii noi construite de societatea AdriaMed care a construit fără forme legale, fără autorizaţie. Până ce nu se soluţionează acest proces Consiliul Judeţean nu poate să ia măsuri pentru concesionarea spaţiului pentru că nu ne putem întabula cu această clădire, nu putem să evaluăm clădirea şi nu putem să întreprindem demersurile legale. În acet sens, venim astăzi în faţa dumneavoastră cu o propunere că dorim să amânăm, să suspendăm practic acele prevederi din hotărâre care se referă la concesionare. După ce am pregătit hotărârea Consiliului Judeţean în primă formă, a ajuns normal în posesia societăţii comerciale AdriaMed, acesta ne-a trimis două scrisori, scrisoare înregistrată ieri la registratura Consiliului Judeţean. Printr-o scrisoare se dă răspuns la adresa noastră şi ni se solicită să scoatem de pe ordinea de zi proiectul de hotărâre privind modificarea hotărârii Consiliului Judeţean şi programarea analizării acestei situaţii la o şedinţă ulterioară. Prin cealaltă adresă, ni se arată că neexistând un raport juridic între AdriaMed şi Consiliul Judeţean, AdriaMed refuză plata sumei stabilite prin hotărârea Consiliului Judeţean nr. 86 din august 2007, susţine că nu există între noi nici un raport juridic şi ca atare nu datorează această sumă şi ne propune să ne adresăm instanţei de judecată ca să obţinem un titlu executor pentru a putea încasa orice pretenţie bănească de la dânşii. Din moment ce noi în prima variantă ne-am gândit să suspendăm doar demersurile pentru concesionare până la finalizarea procesului între primărie şi AdriaMed şi am propus ca să ne investiţi cu dreptul ca să putem încasa aceste sume restante. A trebuit astăzi, deci ieri s-a înregistrat scrisoarea, astăzi a trebuit să venim în faţa dumneavoastră cu o altă propunere, propunere care este actualizată faţă de situaţia creată acum cu această scrisoare, în sensul refuzului din partea AdriaMedului a plăţii sumelor stabilite pentru folosirea clădirii şi numai la clădirea veche am calculat preţul egal cu o chirie, putem să spunem pentru că faţă de clădirea nouă nu am avut posibilitatea să calculăm nici un venit. Domnul Neagoş Lucian la fiecare comisie, personal, s-a prezentat atunci când am aprobat hotărârea numărul 86 şi nu faţă de mine a promis că va achita această taxă stabilită de noi, ci faţă de dumneavoastră, faţă de toţi. Ba, mai mult, hotărârea 86 a fost folosită la Casa de Asigurări de Sănătate pentru a obţine aviz de funcţionare. Acest serviciu funcţionează în clădirea proprietate a Consiliului Judeţean şi noi nu încasăm nici o sumă, cu toate că beneficiile sunt încasate de această societate. Astăzi aţi mai primit în mână un alt proiect de hotărâre prin care noi înţelegem să reformulăm pretenţiile noastre faţă de AdriaMed şi vă propunem, vă citesc hotărârea:

Hotărârea Consiliului Judeţean privind concesionarea unei părţi din imobil care aparţine domeniului public al judeţului Mureş, situat în Tîrgu Mureş, strada Mihai Viteazul, nr. 31 se completează după cum urmează.

Doamna preşedinte Lokodi: Aveţi? Aveţi cu toţii…aţi citit? Sunteţi de acord sau doriţi să luaţi cuvântul?

Domnul consilier Radu: Da, mulţumesc doamna preşedinte, acest proiect de hotărâre pe mine, personal, nu m-a convins că trebuie să-l aprobăm astăzi. Datorită faptului că nu există o hotărâre judecătorească definitivă şi datorită altor considerente. Eu propun ca el să fie amânat. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Am înţeles. Deci este un proiect de hotărâre prin care noi suntem obligaţi să luăm nişte măsuri. Nici în luna asta şi nici în luna viitoare situaţia nu se va schimba. Concesionare nu putem să facem până ce nu se soluţionează procesul între primări şi societatea AdriaMed dar în ceea ce priveşte încasarea sumei datorate şi stabilite de către dumneavoastră, lunar, acceptate verbal de către reprezentantul societăţii trebuie să încasăm. Am trimis o scrisoare, mi se pare, prin care am solicitat să se achite această restanţă şi răspunsul este în a doua scrisoare în care ni se spune că nu avem raporturi juridice. Dacă nu avem raporturi juridice, va trebui să-l dăm în judecată. Judecată va însemna un proces dar noi cu fiecare lună întârziată întârziem dreptul nostru de a solicita această sumă. Şi fiecare dintre noi are o răspundere faţă de bugetul Consiliului Judeţean. Deci, noi, ceea ce vă propunem este legat de a putea formula în instanţă o pretenţie, o pretenţie nemodificată faţă de suma stabilită din luna august şi, normal, atunci în luna august am avut în vedere un lucru: am avut în vedere că acest grup de medici sunt de bună credinţă, că în afara voinţei lor au ajuns în această situaţie să investească acolo şi de fapt ei au adus o valoare în plus atât la clădire cât şi la serviciile medicale şi am zis că suntem de acord să folosească clădirea până la soluţionarea concesionării. Astăzi suntem puşi, prin acest răspuns formulat de avocat, într-o situaţie de întârziere cu fiecare zi. Avocatul nu mai recunoaşte promisiunea făcută de administratorul societăţii, nu doreşte să plătească nici un leu numai pe baza titlului executoriu. Existând această situaţie trebuie să vă pronunţaţi, mai toleraţi această societate în această clădire sau paralel cu solicitarea plăţii chiriei solicităm şi evacuarea lor pentru că sunt de rea-credinţă faţă de Consiliul Judeţean?

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc doamna preşedintă, aici este o situaţie, în primul rând nu ştiu dacă aţi văzut această clinică.

Doamna preşedinte Lokodi: Am văzut-o, am depăşit deja perioada în care voiam să-l ajutăm pentru că ei nu vor să se ajute.

Domnul consilier Giurgea: Pentru cei care nu au văzut-o v-aş invita să mergeţi s-o vedeţi pentru că este într-adevăr un model şi este funcţională şi este din toate punctele de vedere, medical vorbind, pentru mine ca pacient, excelentă. Dar acolo este o situaţie în care noi Consiliul Judeţean, pe de-o parte, şi domniile lor pe de altă parte, sunt într-o poziţie de nefuncţionalitate, de ilegalitate chiar. Unii dintre colegi în discuţiile anterioare din anul trecut evitau termenul de ilegalitate dar eu cred că sunt într-o formulă sau într-o formă de ilegalitate. Categoric că trebuie să facem ceva să ajungă în normalitate şi legalitate. De mine se povestea aiuristic că o s-o demolăm şi o s-o desfiinţăm. E păcat de Dumnezeu, e ca şi când vreau să vin să dau în cap la cineva. O clinică bună şi funcţională s-o demolăm şi s-o desfiinţăm deşi legal poate ajungem acolo, deci legal ar trebui să ajungem acolo…exclus, nu trebuie să ajungem acolo. Dar trebuie să găsim calea, drumul cel mai scurt posibil, cu costurile cele mai mici din partea noastră s-o punem în legalitate. Dar aş vrea să fac un mic istoric şi să pun nişte întrebări, să aflăm de ce s-a ajuns aici, pentru că nu pot să cred că doctorul şi doctorii de acolo chiar aşa de neinformaţi au fost şi au făcut de capul lor ce au vrut domniile lor şi cum a vrut. În primul rând Spitalul Clinic Judeţean, care era administratorul acelei clădiri, a avut competenţă ? Din punctul meu de vedere cred că nu, dar întreb juriştii, a avut competenţă să dea aviz de lucrări şi să dea aviz de dezvoltarea acelui spital? Eu cred că nu. Fără proprietar şi fără dreptul proprietarului de a-şi exprima liber şi numai plenul consiliului poate s-o facă, cred şi dacă nu cred bine să mă informaţi, putea să dea un asemenea aviz. Eu am văzut o hârtie şi am văzut mai multe hârtii, este un aviz al Consiliului Judeţean, deşi prin plen nu a trecut, ca acea clinică să se dezvolte pe acel spaţiu. Oamenilor acelora le-am dat cu bună ştiinţă şi ilegal drumul să lucreze. Au făcut acea clinică extraordinară, funcţională. A, că sunt discuţii că acolo sunt doctori români şi trebuie să facă şi doctorii maghiari şi se solicită…foarte bine, eu sunt de acord să facă şi medicii maghiari o clinică şi am şi avut toată disponibilitatea, am găsit şi soluţii, pe spitalul…fosta clinică cu plată, să dăm şi la Benedek şi echipa lui, cum se exprima el, să facă o clinică, dar cineva a greşit şi oamenii aceştia au fost lăsaţi să lucreze în greşeală, şi acum şi ei, şi noi suntem într-o imposibilitate aproape de a rezolva problema. Acum, eu vă întreb, dacă aş fi fost eu în situaţie, dumneavoastră, oricare, dumneavoastră care sunteţi jurist, n-aţi fi abordat asemenea drum? Dă-ne în judecată pentru că este vorba de trei miliarde şi ceva pe care trebuie să-i dea din urmă, şi încă din vară până acum sunt iarăşi vreo 800 de milioane, dacă bine îmi amintesc de suma lunară sau 700 de milioane, deci este vorba de patru miliarde şi ceva care oamenii aceia trebuie să scoată bani. Eu nu ştiu cât profit are clinica respectivă dar sunt bani grei pe care trebuie să-i dea. Şi atunci eu, şi acum termin şi spun eu, consilierul judeţean şi oricare dintre noi ceilalţi, 34 şi respectiv 25 câţi suntem azi în sală trebuie să vedem şi ce răspundere ne asumăm, eu, personal, nu sunt de acord să votăm într-o formă care mâine, poimâine, peste un an, cineva să mă arate cu degetul şi asta nu-mi convine, dar cel mai mult nu-mi convine cumva să plătesc financiar sau poate chiar cu libertatea un vot al meu vis-a-vis de o situaţie special creată. Sunt atâtea întrebări pe care le-am pus şi am analizat şi am discutat, nu ştiu, poate că…dumneavoastră aţi spus că trebuie cvorum de 24, suntem 26 numai că am discutat între noi, vă spun precis că nu trece. Haideţi s-o mai amânăm într-adevăr, poate s-o mai analizăm pe toate feţele, vă rog să-mi daţi, dacă puteţi în seara asta nişte răspunsuri, dacă nu, să ne daţi data viitoare nişte răspunsuri, nu ştiu facem cum vreţi dumneavoastră, cu uşile închise, discuţie, fără uşi deschise, oricum este o şedinţă publică, nu trebuie s-o facem cu uşile închise dar trebuie să vedem în primul rând ce facem şi pe ce drum o luăm dar şi să ni se dea nişte răspunsuri la întrebările puse. Oamenii aceştia au greşit, dar au greşit cu aprobarea…în urma unor aprobări date. Eu nu pot să mă duc să construiesc, şi am terminat, fără să-mi dea voie proprietarul, Consiliul Judeţean, să construiesc, şi totuşi s-au dat nişte avize în sensul acesta.

Doamna preşedinte Lokodi: Deci, eu întreb juridicul şi Direcţia Economică, ştiţi de vreun aviz dat de Consiliul Judeţean? Ştiţi de vreun aviz că suntem de acord să se construiască acolo?

Doamna Silvia Moldovan: Avem somaţie…din 2005.

Doamna preşedinte Lokodi: Şi contrar somaţiei…

Doamna Silvia Moldovan: Contrar somaţiei s-a continuat construcţia

Doamna preşedinte Lokodi: Contrar adresei făcute la primărie prin care am cerut intrarea în legalitate, construcţia s-a continuat. Domnilor, nu s-a schimbat nimic faţă de situaţia pe care am discutat, am redezbătut, faţă de clădire. Deci clădirea s-a construit fără avizul Consiliului Judeţean, cea nouă, pe baza unui…certificat dar nu din partea noastră…. Certificatul de urbanism îl au de la primărie. Au depus solicitare şi pentru diferenţă de teren ca să continue lucrarea şi atunci am intervenit noi şi am stopat ca să nu se dea şi pentru diferenţă de teren şi s-a continuat lucrarea cu toate că l-am somat din timp. Nu s-a schimbat nimic faţă de situaţia existentă, relaţie Consiliu Judeţean AdriaMed, Spitalul Judeţean, AdriaMed, Consiliul Judeţean şi primărie. S-a schimbat refuzul plăţii sumei datorate, atât s-a schimbat şi nimic mai mult. Şi faptul că noi nu putem demara demersurile pentru concesionare, pe noi ne obligă o hotărâre luată de către noi că pregătim concesionarea. Nu putem concesiona pentru că nu este clădirea în întregime în proprietatea noastră. Partea cea nouă nu o putem întabula. În momentul în care întabulăm trebuie să vedem cum o întabulăm. Procesul între primărie AdriaMed se va decide în sensul că s-a construit o clădire fără autorizaţie şi se solicită demolarea, putem să facem noi o ofertă că preluăm, eventual, nu ştiu, juridicul va decide dar noi în momentul de faţă nu putem plăti clădirea cea, nouă pentru AdriaMed pentru că dacă plătim 17 miliarde, cât se solicită de către AdriaMed, partea cea nouă iar colegii mei care au făcut o evaluare pe facturi constată 7 miliarde de lei, după aceea noi trebuie să decidem soarta acelei clădiri, de aceea noi vă propunem aici un studiu de caz…ce să facem? Să vindem? Să concesionăm, să închiriem sau să dăm înapoi spitalului pentru a fi folosit. Pericol cu vânzarea, plătim 17 miliarde, la prima strigare nu vine nimeni, la a doua nu vine nimeni, la a treia vine cineva şi oferă 7 miliarde. Care dintre noi plătim 10 miliarde de lei din buzunar. Concesionare, plătim 17 miliarde, dăm înapoi omului cât pretinde, după aceea concesionăm şi cineva pe banul public stă 20 de ani cu concesionarea, iarăşi economic total dezavantajos pentru Consiliul Judeţean. Deci în momentul de faţă nu decidem concesionarea, în momentul de faţă nu decidem vânzarea, în momentul de faţă decidem suspendarea concesionării, acţionarea AdriaMed-ului să ne plătească suma datorată, vă rog să analizaţi dacă consideraţi să rămână în continuare în spaţiu sau este de rea-credinţă pentru că refuză în mod scris plata sumei solicitate şi suspendăm concesionarea până ce soluţionează procesul. Atâta putem să facem. Tolerăm sau nu tolerăm, este decizia dumneavoastră, acţionăm sau nu acţionăm este decizia noastră, dumneavoastră, pentru că punct cu punct o să citesc hotărârea, dacă decideţi că votăm. Între timp s-a înscris domnul Socotar şi iarăşi domnul Giurgea.

Domnul consilier Socotar: Mulţumesc doamna preşedintă, de votat votăm, fără discuţie, problema este că şi eu subliniez ce a spus colegul Giurgea, trebuie 23 de voturi, suntem 26, e un risc major…23 trebuie că suntem 34, 2/3 este 23, suntem 26, suntem la limită, nu ştiu dacă trece. Pe de altă parte vreau să spun părerea mea despre această situaţie, când am fost la comisia de buget şi au fost discuţii aprinse legate de această problemă, în mintea mea am considerat că aceşti medici tineri sunt de bună-credinţă, într-un fel sau altul trebuie ajutaţi ca să intre într-o legalitate oarecare. Asta ar fi fost ca să obţină ei autorizaţii din acelea, să se facă concesionarea şi oarecum aş fi avut prioritate la concesionare. Dar fără nici o rezervă am aprobat toate propunerile acelea că nişte bani Consiliul Judeţean trebuie să încaseze pe faptul că ei sunt în acea clădire care este proprietatea Consiliului Judeţean. Şi astăzi aş spune la fel, că poate acesta ar fi mersul normal al lucrurilor cu toate riscurile pe care dumneavoastră le-aţi pomenit, că ar fi strict financiar o pierdere a Consiliului Judeţean, ceea ce eu sper, totuşi, să nu se întâmple. Dar cumva, acum, în acest moment am senzaţia că suntem luaţi de fraieri, adică ca să plătească chirii n-au nici un titlu dar stau acolo fără nici un titlu. Păi nu sunt atunci în tulburarea de posesie, dacă stau în posesia mea şi eu nu sunt de acord şi n-ai nici un titlu. Păi atunci mâine dimineaţă mergem şi le spunem, măi băieţi, afară! Eu îmi doresc ca ei să intre în legalitate pentru că eu am fost tratat în clinica aceea, e foarte frumoasă, e ok, merită s-o aibă, în ciuda faptului că, bine a atins colegul Giurgea, nu ştiu dacă s-a dat sau nu s-a dat avize dar cumva a fost la limita legii toată povestea asta că s-a construit, că nu ştiu cum. Oarecum li s-ar cuveni, aşa simt eu, în sufletul meu, că li s-ar cuveni s-o aibă în condiţii legale, dar dacă dau dovadă de…cum să zic, înfig cuţitul în masă la această negociere care trebuie să fie doar amiabilă, atunci şi eu zic că şi noi avem cuţitul, să-l punem lângă a lor. Şi mâine dimineaţă spunem că, băieţi, acasă. Nu plătiţi nimic, mergem în instanţă, o să ni se dea banii din instanţă dacă ni se dau, dar până atunci punem lacătul pe uşă.

Domnul consilier Tatar: Doamna preşedinte, procedural am intervenit, vă rog să respectăm regula, este o propunere, din partea executivului, din partea consiliului, ori votăm ori nu votăm şi dreptul la cuvânt s-a terminat. Este ora 6 şi ceva, trecut, discutăm acelaşi lucru a treia sau a patra oară în mandatul acesta, noi ştim că sunt ilegale, ştim că a făcut complet…, n-a considerat zero şi discutăm. Este un proiect de propunere, vă rog să supuneţi la vot, fără intervenţii.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnul Giurgea, aţi mai luat cuvântul…

Domnul consilier Giurgea: Eu sunt de acord cu Bela, că-i târziu într-adevăr dar e o problemă prea importantă ca să trecem aşa…vot sau vot….pentru toţi, e foarte importantă. Mâine trebuie să te tratezi şi ajungi în clinica aia…deci clinica aceasta nu se poate închide doamna preşedinte. Punctul meu de vedere este unul clar, clinica aia-i păcat s-o închizi, e ca şi cu un bun foarte frumos şi îl pui în colivie, nu se poate dar, categoric, ce spunea Dinu, trebuie să intrăm în legalitate, asta e ideea. Categoric ei trebuie să plătească chiria, asta e ideea şi până la urmă trebuie discutat cu ei iar dacă într-adevăr este rea-voinţă, mai fac o paranteză, din punctul meu de vedere, ei trebuie să funcţioneze, dar haideţi să facem…şi nu trece domnule, pică…şi? A ştiţi ce înseamnă dacă pică? Spune-ţii doamna preşedintă ce înseamnă dacă pică.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnul secretar general ce înseamnă dacă astăzi pică hotărârea?

Domnul secretar Togănel: Curtea de Conturi a stabilit un prejudiciu şi în hotărârea Curţii de Conturi s-a stabilit responsabilitatea în sarcina preşedintelui Consiliului Judeţean. În situaţia în care se respinge hotărârea răspunderea devine colectivă.

Doamna preşedinte Lokodi: Dar răspunderea colectivă este…un minut, un minut…răspunderea colectivă…domnul Giurgea, răspunderea colectivă este a celor care nu votează pentru recuperarea prejudiciului. Nu este pentru cei care doresc recuperarea acestui prejudiciu. Deci domnilor….ce nu înţelegeţi, domnul Boloş? Nu înţelegeţi că am făcut o adresă… deci domnul Boloş, situaţia este absolut clară…vă înţeleg poziţia domnul Boloş, vă înţeleg total, nu vedeţi ce calmă sunt? Deci nu se schimbă situaţia nici în luna asta, nici în luna februarie, nu se schimbă, nu. Deci, de 6 luni societatea avea posibilitatea ca, defalcat sau eşalonat, să vină să ne plătească datoria. Un deget pe un buton. Apreciaţi şi ştia foarte bine că are această datorie şi atunci a acceptat. Din august până astăzi un leu nu s-a plătit, un leu. Deci buna- credinţă, apreciaţi dumneavoastră, şi eu o să am un deget pe un buton. Apreciaţi şi răspunderea dumneavoastră pentru întârzierea încasării acestor sume. Există răspundere. Deci credeţi-mă că suntem sau el cel puţin sunt împinsă până la această situaţie de…, pot să spun, de disperare când nu pot, ca preşedinte, să încasez o datorie de la un privat care refuză să intre în legalitate şi i s-au oferit mii de variante şi cu construcţia să intre în legalitate, am cerut oprirea construcţiilor, scoaterea terenului şi a clădirii vechi în licitaţie şi nu a fost de acord, a împins până la sfârşit această situaţie, după aceea am fost de acord să întrăm în concesionare cu el…a intrat în proces cu primăria, ne blochează timp de 4 ani ca şi groapa de gunoi, între timp sumele se adună, cine va plăti? Eu nu doresc să plătesc nici un leu. Dacă nu doriţi, atunci staţi acum 5 minute în linişte, gândiţi-vă ce să faceţi şi luaţi o decizie.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Nici eu nu doresc să plătesc nici un leu şi în calitate de coleg şi membru al executivului sunt solidar în această poveste cu doamna preşedinte însă aş întreba pe juriştii mei, ai noştri ce înseamnă că nu sunt raporturi juridice? Eu înţeleg această scrisoare ca o invitaţie, în primul rând şi nu un refuz a priori de a plăti cu orice preţ şi de a ne sfida pe noi, ci ca o invitaţie de a încheia cât mai repede un raport juridic cu Consiliul Judeţean ca să aibă o bază fiscală ca acea societate să poată plăti această datorie. Eu, cel puţin, aşa o înţeleg şi cer un răspuns de specialitate în această materie.

Doamna preşedinte Lokodi: Cine doreşte să formuleze răspunsul? Paul.

Domnul Paul Cosma: Noi cu AdriaMed nu avem raport juridic contractual. Suma de bani stabilită de dumneavoastră prin hotărârea 86 de anul trecut nu are la bază un raport juridic contractual ci se datorează ocupării fără nici un drept, mai mult, în baza unui act nelegal, a unui teren şi a unei construcţii pe o anumită perioadă de timp, deci delictul civil este izvorul obligaţiei şi nu contractul în cazul nostru. Specialiştii din aparatul de specialitate al consiliului au evaluat contravaloarea folosinţei bunului din 17 decembrie 2004 când s-a încheiat contractul până în data de 30 august 2007 când a fost adoptată hotărârea 86. Cu acest titlu de „contravaloarea folosinţei bunului” s-a stabilit suma de 3,9 miliarde aproximativ. Apoi, tot prin acea hotărâre, Consiliul Judeţean a aprobat ca în continuare AdriaMed să rămână în imobil, datorând cu titlul de „contravaloarea folosinţei bunului”, lunar, o sumă de 120 milioane şi vreo 900 de mii de lei, cu aproximaţie vă spun. Deci raport juridic contractual nu există, Consiliul Judeţean poate să intre într-un raport juridic contractual cu AdriaMed, ca de altfel cu orice altă persoană juridică sau fizică, numai urmând o procedură de atribuire a acelui contract, aceea este licitaţia publică. Fie că vorbim de concesiune, fie că vorbim de închiriere, fie că vorbim de licitaţie publică. O asemenea invitaţie, dacă despre asta este vorba, şi aşa trebuie să înţelegem răspunsul la somaţia noastră nu poate avea o finalitate fără urmarea acelei proceduri.

Doamna preşedinte Lokodi: Deci întrebarea mea clară este: se datorează această sumă în mod legal pe baza hotărârii 86 comunicată AdriaMed, acceptată, care ulterior chiar cu hotărârea noastră s-a prezentat la Societatea de Asigurări de Sănătate pentru a obţine autorizaţie? Nu a atacat această hotărâre şi nu a dat în instanţă că nu este dreptul lui legal. Nu ne trebuie contract, este un raport civil, el este în clădirea proprietate al Consiliului Judeţean pentru care trebuie să plătească o anumită sumă pentru folosinţa clădirii. Da? Este clar?

Domnul vicepreşedinte Frătean: O altă întrebare, în baza acestei hotărâri noi putem emite o factură?

Domnul Paul Cosma: Noi putem emite, sigur că da, o factură dar noi am emis o somaţie.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Nu, dar factură s-a emis?

Domnul Paul Cosma: Nu, dar nu are relevanţă.

Doamna preşedinte Lokodi: Somaţia este mai mult decât factura.

Domnul Paul Cosma: S-a emis o somaţie la care am primit un răspuns în care problemele nu sunt de natură formală ci de fond.

Doamna preşedinte Lokodi: Eu am cerut ca în cazul în care este de bună- credinţă să vină la sediul nostru şi să plătească suma. Răspunsul a fost acesta: nu avem raport contractual, nu recunoaştem plata, nu vă datorăm nimic, noi susţinem că stăm în această clădire conform contractului de participaţiune încheiat cu Spitalul Judeţean, hotărârea dumneavoastră nu poate să producă efecte înainte, adică nu acoperă hotărârea noastră perioada de când stă în clădire, face investiţii şi de când foloseşte, pe viitor nu recunoaşte această hotărâre a noastră pentru că susţine că nu datorează suma şi să-l dăm în judecată dacă avem vreo pretenţie….Ce este doamna preşedinte…şi dacă dumneavoastră nu ştiţi să citiţi să vedeţi ce vrea, de ce trebuie eu să votez în prezenţa lui Neagoş Lucian? Mă scuzaţi, nu vă supăraţi…doamna consilier aţi jurat când v-aţi făcut consilier că veţi apăra interesele Consiliului Judeţean. Interesele Consiliului Judeţean şi a lui Lucian Neagoş nu sunt aceleaşi, mă gândesc că asta este clar pentru noi, da? Deci Neagoş Lucian, dacă dorea să intre într-un raport legal cu noi, venea şi eşalonat plătea datoria. În momentul de faţă noi nu mai putem şovăi după Neagoş Lucian, dacă şovăiţi este răspunderea dumneavoastră. Da, Szalkay, ai apăsat toate butoanele existente.

Domnul consilier Szalkay: Da trebuia să apăs doamnă pentru că dumneavoastră ne-aţi expus foarte clar care sunt raporturile, care sunt consecinţele, fiecare a luat cuvântul de 30 de ori, fiecare suntem maturi, responsabili şi vă rog să supuneţi la vot şi fiecare o să răspundă pentru decizia luată. Mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnul Togănel, existând o hotărâre propusă de executiv şi amânarea trebuia să se facă la aprobarea ordinii de zi.

Domnul secretar Togănel: Hotărârea n-a fost scoasă de pe ordinea de zi deci nu se poate amâna în acest moment, decât respinge hotărârea….şi acelea au fost respinse. Aşa este legea, aşa este regulamentul…

Doamna preşedinte Lokodi: Deci să vă consult cine solicită respingerea hotărârii şi reprogramarea…în cât timp se poate reprograma? În următoarea şedinţă, în luna februarie?

Domnul secretar Togănel: Deci nu este o regulă doamna preşedintă, dar nu este nici o procedură de urgenţă, nu îndeplineşte condiţiile pentru a convoca o şedinţă extraordinară şi…

Doamna preşedinte Lokodi: Deci, domnul Togănel, un minut…vreau să fiu la acest punct absolut legal. Atât de legal vreau să fiu ca nici un fir de păr să nu intre…

Domnul secretar Togănel: Şi aş vrea să precizez că legea 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acestuia stabileşte că la art. 12, alin. 5 că în litigiile privind patrimoniul public, Consiliul Judeţean trebuie să vă mandateze în scris pentru a acţiona în instanţă.

Doamna preşedinte Lokodi: Un minut domnul Togănel, nu, procedural doresc, deci cu privire la votarea hotărârii sau aici s-a făcut o propunere ca să se amâne.

Domnul secretar Togănel: Acelaşi lucru, se respinge, se amână, este acelaşi lucru.

Doamna preşedinte Lokodi: Deci acum eu ce supun la vot, supun la vot hotărârea articol cu articol sau supun la vot amânarea? Staţi un pic, dacă bruiaţi pe domnul Togănel…

Domnul secretar Togănel: În cadrul acestei şedinţe nu se mai poate, încă o dată, discuta problema dar la o şedinţă următoare se poate discuta…

Doamna preşedinte Lokodi: Întrebarea mea este: în momentul de faţă eu ce supun la vot?

Domnul secretar Togănel: Proiectul de hotărâre,doamna preşedinte.

Doamna preşedinte Lokodi: Proiectul de hotărâre…

Domnul secretar Togănel: N-a fost scos de pe ordinea de zi…

Domnul vicepreşedinte Frătean: Stimaţi colegi, mi se pare un proiect foarte important prin implicaţiile sale, fiecare vrea să fie responsabil şi să ne asumăm această responsabilitate a votului în acest moment. Mie mi-este foarte neclar, procedural, în acest moment toată situaţia. Deci eu, de exemplu, ca persoană, consilier în funcţie, am jurat pe Biblie şi pe Constituţie, îmi cer dreptul ca o săptămână două să mă edific, domnule, mă bag în puşcărie sau nu mă bag în puşcărie, păi nu-mi poate lua Togănel acest drept. Şi atunci cer precis o clarificare a votului pentru că eu vreau să votez o procedură pentru Consiliul Judeţean, să-l omorâm pe acela dacă aşa este, dar nu mă pot pronunţa acum şi sunt convins că mai sunt şi alţii ca şi mine….că vom face o extraordinară în 10 zile, că…nu ştiu, dar mi-e clar că acum nu mă pot pronunţa şi atunci ce fac? Mă bag în puşcărie că mă obligă să votez? Sau omor pe cineva cu bună…din necunoaştere? Am o problemă şi vă rog să mă acuzaţi că mi-am exprimat-o în felul acesta.

Doamna preşedinte Lokodi: Foarte tare v-aţi ambalat…

Domnul vicepreşedinte Frătean: Da, m-am ambalat pentru că e ziua soţiei mele şi mă aşteaptă la restaurant de o oră.

Doamna preşedinte Lokodi: Riscul meseriei de a fi vicepreşedinte. Domnilor, domnilor…domnul Togănel, procedura derulării şedinţei, încă o dată, aveţi la dumneavoastră? Procedura cum se derulează o şedinţă, da? În cazul în care se dezbate un proiect de hotărâre. Dar este cvorum. Nu mai spuneţi, chiar vă ridicaţi şi plecaţi? Deci supun la vot proiectul de hotărâre.

Articolul 1. Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr.86/2007 privind concesionarea unei părţi din imobilul ce aparţine domeniului public al judeţului Mureş, situat în Tîrgu Mureş, str. Mihai Viteazu, nr.31, se completează după cum urmează: La art.4, după alin. (2) se introduce un nou alineat, cu următorul conţinut: (3) Biroul financiar – contabil va recupera suma prevăzută la alin. (1), în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, actualizată cu indicii de inflaţie comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică, la data plăţii efective.

La articolul 4, aliniat 1, Paul unde e hotărârea cea veche că nu găsesc acum printre hârtiile mele, era prevăzuta suma de…ca să fie clar ce votăm.

Deci, art. 4 alin. 1 sună în felul următor: Se stabileşte contravaloarea folosinţei unei părţi din imobilul menţionat la art.1, identificat în anexa nr.1 pentru perioada 17 decembrie 2004 – 30 august 2007 la suma de 398.466, 25 lei. Deci această este articolul 1 şi modificarea este în sensul că biroul financiar-contabil va recupera această sumă, sunteţi atenţi? Domnilor această neseriozitate totală din partea dumneavoastră este crasă. Dar nu aveţi voie să nu votaţi din moment ce sunteţi în sală. Chiar daţi dovadă că sunteţi ca şi Parlamentul României deci să rămână în procesul-verbal că toţi consilierii, toţi cei 27 consilieri au fost în sală, au oprit aparatele de vot în vederea amânării acestui proiect de pe ordinea de zi. Preşedintele în continuare continuă procedura de votare cu aparatele deschise ale consilierilor judeţeni şi solicită votul pentru această hotărâre. Cine este pentru articolul 1? Domnilor, dacă în pauză plecaţi, aceeaşi este răspunderea. Deci domnilor, nu cred că este nevoie de pauză…, plecaţi în timpul pauzei şi mă lăsaţi aici? Pauza de câte minute doriţi ca să discutaţi? Sunteţi de acord cu 5 minute de pauză, ceilalţi consilieri? Haideţi în pauză să discutaţi cu juriştii…5 minute eu fac…lasă aparatul, după 5 minute cine nu vine o să fie menţionat nominal. Nu plecaţi, cei din executiv nu plecaţi, nici în aceste 5 minute, decât dacă vă solicită domnii consilieri.

Doamna preşedinte Lokodi: V-aş ruga frumos domnilor consilieri, 5 minute au trecut, rugaţi-l pe domnul vicepreşedinte Frătean să vină în sală, pe domnul Groza…Domnilor consilieri, v-aş ruga frumos, luaţi loc, domnilor consilieri…domnul Paul Cosma, vă pun o întrebare: societatea AdriaMed, pe baza Hotărârii nr. 86, ca şi firmă, putea să achite această datorie, pentru că aici, văd că se vehiculează că nu avea cum să plătească, că era o plată neagră pentru că nu avea contract. El, pe baza raporturilor civile putea să plătească, dar te rog…nu, nu despre tine vorbesc, domnul vicepreşedinte…deci….

Domnul vicepreşedinte Frătean: Aţi folosit termenul plată neagră, nu-l înţeleg…

Doamna preşedinte Lokodi: Deci, domnul consilier, dacă putea firma, dacă într-adevăr era de bună-credinţă, să achite această datorie?

Domnul Paul Cosma: Răspunsul este da, deci este o sumă de bani stabilită printr-un act administrativ comunicat împotriva căruia nu a făcut plângere prealabilă şi nu l-a atacat în instanţă şi a acceptat să rămână acolo în condiţiile stabilite în actul respectiv.

Doamna preşedinte Lokodi: Sper că este clar, nu am vrut să mai puneţi încă o întrebare.

Domnul consilier Boloş: Da, doamna preşedintă, stimaţi domnilor vicepreşedinţi, stimaţi colegi, ne aflăm în faţa unei situaţii care, efectiv mă tulbură profund, vă spun sincer. Doresc să fiu de bună-credinţă, doresc să-mi respect angajamentele pe care le-am făcut faţă de toţi cei care m-au trimis aici. Văd că ne izbim aici de o chestiune în care interpretările juridice sunt destul de ambigue şi cu multe discuţii, cu multe dialoguri. Mă leg de o chestiune formală, mi s-a pus în faţă un document care nu a trecut prin nici o comisie. Avizul comisiilor este tocmai de a judeca şi de a analiza aceste probleme, v-aş ruga foarte frumos ca acest document pe care mi l-aţi pus în faţă să fie supus avizelor comisiilor de specialitate după care ne pronunţăm. Aceasta este o propunere pe care eu v-o adresez. Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Proiectul de hotărâre privind modificarea Hotărârii 86 în sensul suspendării, în sensul suspendării concesionării a fost discutată în comisia economică, în comisia de amenajare a teritoriului, în comisia juridică şi în comisia de servicii publice…dacă-mi daţi voie…proiectul de hotărâre nu se modifică în conţinutul lui pentru că conţine aceleaşi elemente: suspendarea procedurii de concesionare, obligarea la plată şi plata a fost stabilită atât pentru suma de 398 prin articolul 4 cât şi pentru suma de 12.206,5 lei începând din data de 30 august, deci nimic nu se schimbă, singurul lucru care se schimbă şi vom vota pe articole este faptul dacă mai tolerăm sau nu, conform prevederilor articolului 5 când am fost de acord să rămână până la finalizarea procedurii de concesionare dar atunci am avut în vedere că va plăti aceste sume stabilite şi, nu vă supăraţi, eu nu puteam să supun la vot această formă a hotărârii Consiliului Judeţean, prin care de data aceasta am inserat evacuarea din clădire pentru că nu am avut scrisoarea de refuz din partea AdriaMed-ului a plăţii datoriilor stabilite prin Hotărârea 86. Nu este vina executivului şi, altă dată, în regim de urgenţă discutăm proiecte de hotărâre când preşedintele prezintă argumentat situaţia. Am prezentat argumentat situaţia pentru că AdriaMed refuză plata, deci se schimbă total situaţia din august. În august, în faţa dumneavoastră a venit şi s-a obligat pentru plată, din august până astăzi nu a plătit un leu iar ieri s-a înregistrat o scrisoare prin care el refuză plata. Faptul pe care îl invocaţi că nu a fost discutat şi avizat, nu este corect. Se consemnează pentru că tot ce spun rămâne imprimat. Domnul Giurgea, încă o dată doriţi să luaţi cuvântul? Procedural.

Domnul consilier Giurgea: Doamna preşedinte, vă rog să ne explice domnii jurişti ce înseamnă vot pentru, ce înseamnă vot abţinere, şi ce înseamnă împotrivă? Pentru că este foarte important dacă ne abţinem, unde se contabilizează abţinerea dacă nu votăm pentru…? Ca efect juridic.

Doamna preşedinte Lokodi: Abţinerea înseamnă că hotărârea nu este votată şi are acelaşi efect juridic, după mine…poftim?…ca şi votul contra. Deci aici sau luăm o măsură sau nu, deci domnilor, v-aş ruga frumos…fiecare cu calm, citesc articol cu articol: Hotărârea Consiliului Judeţean Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr.86/2007 privind concesionarea unei părţi din imobilul ce aparţine domeniului public al judeţului Mureş, situat în Tîrgu Mureş, str. Mihai Viteazu, nr.31, se completează după cum urmează:

La art.4, după alin. (2) se introduce un nou alineat, cu următorul conţinut:

„(3) Biroul financiar – contabil va recupera suma prevăzută la alin. (1), în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, actualizată cu indicii de inflaţie comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică, la data plăţii efective.”

Deci, art. 4 alin. 1 sună în felul următor: Se stabileşte contravaloarea folosinţei unei părţi din imobilul menţionat la art.1, identificat în anexa nr.1 pentru perioada 17 decembrie 2004 – 30 august 2007 la suma de 398.466,25 lei. Deci această sumă încă se actualizează cu indicele de inflaţie. Cine este pentru? Domnilor consilieri, se votează.

Articolul 1 se respinge, cu următoarele voturi: 20 de voturi pentru; 11 nu au votat( Frătean Alexandru, Boloş Vasile, Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Lădariu Lazăr, Popa Dragoş, Radu Mircea, Socotar Dinu, Kardos Mihaela, Benedek Imre, Iacob Letiţia) ; 3 absenţi( Bozodi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos,).

Doamna preşedinte Lokodi: Articolul 2, la articolul 5 după aliniatul 2 se introduce un nou aliniat cu următorul conţinut: suma stabilită conform aliniatului 2 se actualizează lunar, cu indicele de inflaţie comunicată la Institutul Naţional de Statistică şi se va achita de SC AdriaMed SRL, lunar, până la data de 20 a fiecărei luni pentru luna anterioară….da Paul? ioi, scuză-mă, iartă-mă…este adevărat, cea veche era în mana mea…deci articolul 2, forma nouă, dispoziţiile art.2 şi 3, care se referă la concesionare, din Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr.86/2007 privind concesionarea unei părţi din imobilul ce aparţine domeniului public al judeţului Mureş, situat în Tîrgu Mureş, str.Mihai Viteazu, nr.31, se suspendă până la soluţionarea în mod irevocabil a litigiului înregistrat pe rolul Judecătoriei Tîrgu Mureş sub nr. 1841/1460/2006, având ca părţi Consiliul Local al Municipiului Tîrgu Mureş, în calitate de reclamant şi S.C. „Adria Med” S.R.L. , în calitate de pârât. Deci este vorba de suspendarea procedurii de concesionare până la soluţionarea procesului. Cine este pentru?

Articolul 2 se respinge, cu următoarele voturi: 19 de voturi „pentru”; 12 nu au votat( Frătean Alexandru, Boloş Vasile, Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Socotar Dinu, Kardos Mihaela, Benedek Imre, Lădariu Lazăr, Lazăr Nicolae, Popa Dragoş, Radu Mircea, Iacob Letiţia) ; 3 absenţi( Bozodi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Se va introduce un nou aliniat, articolul 3, se stabileşte contravaloarea folosinţei imobilului (construcţii şi teren) situat în Tîrgu Mureş, str. Mihai Viteazu, nr.31, la suma de 12.206, 5 lei/lună. Cine este pentru acest aliniat? Cine este pentru?

Articolul 3, alin. 1 se respinge, cu următoarele voturi: 20 de voturi pentru; 10 nu au votat( Frătean Alexandru, Boloş Vasile, Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Socotar Dinu, Kardos Mihaela, Benedek Imre, Lădariu Lazăr, Popa Dragoş, Radu Mircea) ; 1 abţinere (Iacob Letiţia), 3 absenţi( Bozodi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel).

Doamna preşedinte Lokodi: Biroul Financiar – Contabil va lua măsuri de îndată pentru recuperarea oricăror sume de bani reprezentând contravaloarea folosinţei imobilului menţionat la alin.1, datorate de S.C. „Adria Med” S.R.L.

Articolul 3, alin 2 se respinge, cu următoarele voturi: 18 de voturi „pentru”, 13 nu au votat ( Frătean Alexandru, Groza Emil, Boloş Vasile, Lazăr Nicolae, Lădariu Lazăr, Popa Dragoş, Radu Mircea, Iacob Letiţia Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Socotar Dinu, Kardos Mihaela, Benedek Imre). 3 absenţi( Bozodi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Doamna preşedinte Lokodi: Direcţiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Mureş vor întocmi şi supune aprobării Consiliului Judeţean un studiu de oportunitate cu privire la administrarea eficientă a imobilului situat în Târgu Mureş, str. Mihai Viteazu, nr.31, care să reflecte şi măsurile legale după soluţionarea irevocabilă a litigiului menţionat la art.II. Cine este pentru?

Articolul 4 se aprobă, cu următoarele voturi: 23 de voturi pentru; 8 nu au votat( Boloş Vasile, Lădariu Lazăr, Radu Mircea, Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Socotar Dinu, Kardos Mihaela, Benedek Imre). 3 absenţi( Bözödi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Doamna preşedinte Lokodi: Articolul 5, din Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr.86/2007 privind concesionarea unei părţi din imobilul ce aparţine domeniului public al Judeţului Mureş, situate în Târgu Mureş, str. Mihai Viteazu, nr.31, se abrogă. Articolul 5 se referă: SC AdriaMed SRL poate desfăşura activităţi medicale în partea de imobil identificată conform anexei nr. 1 până la finalizarea procedurii de concesionare. Pentru utilizarea imobilului în condiţiile aliniat 1, SC AdriaMed SRL va achita lunar Consiliului Judeţean Mureş suma de 12.206.205 lei, începând cu data de 30 august 2007 până la finalizarea procedurii de concesionare. 12.000 pe lună, pe metru pătrat. Domnilor, vă atrag atenţia, mai înainte suma n-a trecut…deci mai înainte n-a trecut hotărârea pe care dumneavoastră aţi votat-o în august. Vă jucaţi, vă jucaţi domnilor, efectiv nu pot să calific ce faceţi. Puteţi să ne puneţi într-o situaţie în care acum abrogăm acest articol şi rămânem fără temeiul legal de a face orice mişcare…19 erau…Cristina, te rog frumos să te uiţi la articolul 3, câte voturi sunt pentru? Juriştii nu sunt de vină…dar domnul Balogh, înţelegeţi ce spun acum? În momentul de faţă, dacă abrogaţi articolul 5 nu mai avem nici temeiul legal stabilit prin Hotărârea 86. Bine, eu vă întreb…propunerea noastră este spre abrogare, deci votul cum trebuie să fie să nu se abroge? Cine este pentru? N-ai înţeles? Cine este pentru?

Articolul 5 se respinge, cu următoarele voturi:

- 2 de voturi „pentru”; 12 nu au votat (Frătean Alexandru, Groza Emil, Boloş Vasile, Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Socotar Dinu, Kardos Mihaela, Benedek Imre Lazăr Nicolae, Lădariu Lazăr, Radu Mircea, Iacob Letiţia) ; 16 voturi împotrivă: ( Lokodi Edita, Balogh Iosif, Ban Moise, Giurgea Teodor, Magyarosi Erzsrebet, Pokorny Vasile, Popa Dragoş, Sămărghiţan Gheorghe, Szabo Arpad , Şimon Ioan Syalkay Carol, Şopterean Ioan, Tatar Bela, Ţintoşan Cristian, Venczi Vidor, Veress Adam); 1 abţinere : (Toşa Ioan); 3 absenţi( Bozodi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Doamna preşedinte Lokodi: Rămâne fără sens şi articolul 6 că mă mandatează din moment ce n-au votat restul, rămâne fără sens…poftim? Spuneţi-mi că mă mandatează să dau eu în judecată şi răspunderea este a mea, da? Vi se pare corect? Deci…

Domnul vicepreşedinte Frătean: Pot să pun o întrebare procedurală oficială?

Doamna preşedinte Lokodi: Da.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Stimaţi colegi, o intervenţie procedurală şi cer foarte mult să fie foarte precis răspunsul. Poate exista o hotărâre a Consiliului Judeţean pornită pe 5 articole din care să rămână un singur articol când votăm hotărârea în întregime, să rămână un singur articol valabil.

Doamna preşedinte Lokodi: Dar până acum nici una nu este valabilă.

Domnul secretar Togănel: Deci nu se poate pentru că sunt legate articolele unele de altele.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Deci mie mi-este evidentă nevoia unei amânări, oricum aţi spune dumneavoastră. Să-i dăm lui acesta în cap dar să fim convinşi că o facem bine, şi eu sunt convins că în 2-3 săptămâni ori îi dăm în cap ori vine el la cale. Sunt absolut convins de treaba asta, dar noi, astăzi şi văd şi colegii, nu sunt convinşi de votul lor, cum să-l dea. Mai ales că a explicat şi domnul Boloş o situaţie pe care nu mai vreau s-o repet.

Doamna preşedinte Lokodi: Da, se mandatează Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, doamna Lokodi Edita Emöke, cu iniţierea demersurilor în faţa instanţelor judecătoreşti în vederea evacuării din imobilul situa în Târgu Mureş, str. Mihai Viteazu, nr.31, a persoanelor care îl ocupă fără nici un titlu. Din moment ce n-aţi revocat mai înainte pe articolul 5 ca să fie evacuat, atunci nu ştiu unde pot să fac eu acţiune pentru evacuare. Cine este pentru?

Articolul 6 se respinge, cu următoarele voturi: 13 voturi pentru; 11 nu au votat (Frătean Alexandru, Groza Emil, Boloş Vasile, Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre, Lădariu Lazăr, Popa Dragoş, Radu Mircea, Iacob Letiţia) ; 7 voturi împotrivă: ( Lokodi Edita, Toşa Ioan, Giurgea Teodor, Lazăr Nicolae, Socotar Dinu, Syabo Arpad, Veress Adam); 3 absenţi( Bozodi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Doamna preşedinte Lokodi: Prezenta hotărâre se comunică cu AdriaMed, nu avem ce comunica…hotărârea în întregime, respingere, cum se vede…Iar intervenţie domnul Frătean? În timpul votului de trei ori aţi intervenit.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Da doamna preşedinte, procedural vreau să am o intervenţie, aţi stabilit că n-a trecut hotărârea, deci, da…

Doamna preşedinte Lokodi: Da Paul? Nu te aud…nu te supăra.

Domnul Paul Cosma: Articolul 4 din hotărâre a întrunit 23 de voturi, este cel referitor la studiul de oportunitate care să releve şi soluţia juridică după litigiu. Acela a întrunit 23 de voturi, atât. În rest, avem 20, 19, 18, 2 şi 23.

Doamna preşedinte Lokodi: Deci domnilor, tocmai ce am clarificat mai înainte, cum arată o hotărâre din care trece un singur articol.

Domnul Paul Cosma: Poate să fie valid, doamna preşedinte, dacă acel articol are logica lui şi dispune o măsură de sine stătătoare.

Doamna preşedinte Lokodi: Are o logică a lui, hotărârea asta…

Domnul Paul Cosma: Are o logică a lui, da.

Doamna preşedinte Lokodi: Întrebarea este, dacă eu supun acum hotărârea în întregime, asta ce înseamnă?

Domnul Paul Cosma: Articolul 4….şi 7 dar nu se comunică cu AdriaMed pentru că toate măsurile care vizează această societate au fost respinse şi în consecinţă actul nu i se adresează.

Doamna preşedinte Lokodi: Atunci eu ce supun la vot acum în momentul de faţă?

Domnul Paul Cosma: Doamna preşedinte, eu consider că ar trebui să supuneţi la vot articolul 7 cu o modificare, de aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri răspund direcţiile de specialitate ale Consiliului Judeţean. Hotărârea constând în efectuarea acelui studiu după finalizarea litigiului.

Doamna preşedinte Lokodi: Am înţeles Paul, asta. Deci supun la vot articolul 7 că „de aducerea la îndeplinire a acestei hotărâri răspund direcţiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Mureş, mai bine zis, Direcţia Economică să facă evaluarea de studiu de oportunitate.” Dar în momentul în care, clarific, supun la vot hotărârea în întregime şi toţi votează împreună pică şi articolul 4.

Domnul Paul Cosma: Doamna preşedinte, votând pe articole, s-a validat un singur articol până acum. Deci, hotărârea, când supuneţi la vot în întregime va avea un singur articol. Şi dacă se votează 7, două articole. Şi dacă nu se votează, pică tot.

Doamna preşedinte Lokodi: Atunci se respinge, dacă nu trece în întregime, se respinge şi articolul 4, automat. Deci 7 cu modificare. De executarea prezentei hotărâri răspund direcţiile de specialitate ale consiliului Judeţean Cine este pentru? Totală aiureală, aşa ceva nu am mai văzut.

Articolul 7 se aprobă cu următoarele voturi: 24 de voturi pentru; 1 vot împotrivă: (Lokodi Edita); 6 nu au votat: (Lădariu Lazăr, Radu Mircea, Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre); 3 absenţi (Bozodi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel)

Doamna Preşedinte Lokodi: Fain, domnilor serios, sunteţi serioşi? Nu vă supăraţi, dar daţi-mi voie să vă întreb: ce să execute direcţia de specialitate?

Domnul consilier Giurgea: Doamna preşedinte, vă rog frumos, eu am fost foarte serios tot timpul şi mă jigniţi dacă îmi spuneţi că sunt neserios.

Doamna Preşedinte Lokodi: Nu, eu v-am întrebat pe toţi dacă sunteţi serioşi, ce să execute direcţia de specialitate? Nu, eu nu mai văd nici un sens. Văd totală lipsă de răspundere şi decizională din partea noastră. Deci supun la vot hotărârea rămasă, ciuntită, fără nici un efect juridic faţă de AdriaMed, rămasă în forma în care toţi am fost de acord, prevăzut în articolul 4 în sensul de a mai efectua un studiu de oportunitate. Cine este pentru?

Hotărârea în întregime se adoptă cu următoarele voturi:

Prima votare: - 22 voturi pentru: Lokodi Edita, Frătean Alexandru, Groza Emil, Amza Constantin, Toşa Ioan, Balogh Iosif, Ban Moise, Boloş Vasile, Diaconescu Maria, Giurgea Teodor, Lazăr Ioan Nicolae, Magyarosi Erzsebet, Pokorny Vasile, Popa Dragoş, Sămărghiţan Gheorghe, Socotar Dinu, Szabo Arpad, Şopterean Ioan, Ţintoşan Cristian, Venczi Vidor, Veress Adam, Iacob Letiţia ;

- 1 vot împotrivă: Szalkay Carol;

- 1 abţinere: Tatar Bela

- 7 nu au votat: (Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Lădariu Lazăr, Radu Mircea, Simon Ioan, Kardos Mihaela, Benedek Imre).

- 3 absenţi: Bozodi Alexandru, Bartha Barna, Mora Akos Daniel

Doamna preşedinte Lokodi: Şi rog tot ce spun, cu mare atenţie…eu nu amân, este seriozitatea consilierilor de a trata o problemă. Nu aveţi ce să mă rugaţi, de şase luni aştept să se facă o treabă iar astăzi ne-am bătut joc de munca a patru ani. Mulţumesc mult, domnilor consilieri! Mulţumesc! Deci domnilor consilieri eu nu mă joc, nici din partea UDMR-ului şi nici din partea celorlalte partide politice….Şterge Cristina votul. Cine este pentru hotărârea rămasă ciopârţită, vă rog…supun la vot. Cine este pentru?

A doua votare:

- 26 voturi pentru; Lokodi Edita, Frătean Alexandru, Amza Constantin, Toşa Ioan, Balogh Iosif, Ban Moise, Boloş Vasile, Diaconescu Maria, Giurgea Teodor, Lazăr Ioan Nicolae, Lădariu Lazăr, Magyarosi Erzsebet, Pokorny Vasile, Popa Dragoş, Radu Mircea, Sămărghiţan Gheorghe, Simon Ioan Socotar Dinu, Szabo Arpad, Şopterean Ioan, Tatar Bela, Ţintoşan Cristian Venczi Vidor, Veress Adam, Iacob Letiţia ;

- 5 nu au votat: Groza Emil, Chiorean Cornel, Kakassy Alexandru, Kardos Mihaela, Benedek Imre)

- 3 absenţi: Bözödi Alexandru, Bartha Barna, , Mora Akos Daniel,

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc, vă priveşte, vă priveşte, astăzi aşa aţi lucrat. Domnilor consilieri acum declar cu voce tare să rămână în procesul-verbal, acest proiect de hotărâre în orice formă în care se va face se va pune pe ordinea de zi la solicitarea consilierilor conform regulamentului, că dumneavoastră îmi cereţi în mod scris să supun la dezbatere un proiect de hotărâre legat de AdriaMed. Dacă nu, rămâne în coadă de peşte, cum vreţi dumneavoastră. Convocaţi, aveţi tot dreptul, am discutat, rediscutat şi superdiscutat. Eu nu mai am ce discuta cu AdriaMed-ul. Cine vrea să discute cu AdriaMed-ul să convoace şedinţa. Aparatul este în sprijinul dumneavoastră, veţi veni, veţi propune şi veţi discuta.

Întocmit: Andreea Claudia Iepan

PREŞEDINTE SECRETAR

Lokodi Edita Emőke Ioan Togănel

Văzut: Consilier - Delia Belean

Director - Viorel Iosib