ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Nr.15823/23.XI.2007

Dosar IV.C.1

PROCES – VERBAL

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean

din data de 31 octombrie 2007

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare a Consiliului Judeţean Mureş şi au fost conduse de doamna preşedinte Lokodi Edita Emöke.

Ordinea de zi a şedinţei a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber” şi „Nepujság”, prin Dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr.231/23.10.2007.

Din cei 34 consilieri în funcţie au fost absenţi domnii: Socotar Gheorghe Dinu, Venczi Vidor Janos, Veress Adam.

Au fost invitaţi să participe:

· dl Ciprian Dobre, prefectul judeţului Mureş

· dl. Schmidt Lorand – director, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

· dl. Mezei Vasile - director economic, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

· dl Runcan Ştefan, director, R.A. AEROPORTUL TRANSILVANIA Tîrgu Mureş

· dna Hang Mărioara, contabil-şef, R.A. AEROPORTUL TRANSILVANIA Tîrgu Mureş

· dl Naste Vasile, director, Administraţia Palatului Culturii Tîrgu Mureş

· dna Valea Anica – contabil-şef, Administraţia Palatului Culturii Tîrgu Mureş

· dl Ilieş Ioan – director, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor

· dna Belean Carmen, contabil-şef, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Mureş

· dl Cotîrlan Constantin - director, Centrul Judeţean de Promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Mureş

· dna Iosib Maria, contabil-şef, Centrul Judeţean de Promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Mureş

· dna Albu Lelia, director, Şcoala de Arte şi Meserii Tîrgu Mureş

· dna Mihaly Maria, contabil- şef, Şcoala de Arte şi Meserii Tîrgu Mureş

· dl Cadariu Gavril, director, Teatrul pentru Copii şi Tineret ARIEL Tîrgu Mureş

· dna Luduşan Leontina, contabil-şef, Teatrul pentru Copii şi Tineret ARIEL”

· dl Titi Iosif Boantă, director, Ansamblul Artistic Profesionist MUREŞUL Tîrgu Mureş

· dna Silvăşan Elena, contabil-şef, Ansamblul Artistic Profesionist MUREŞUL Tîrgu Mureş

· dl Soos Zoltan, director, Muzeul Judeţean Mureş

· dna Mihalte Marcela, contabil-şef, Muzeul Judeţean Mureş

· d-na Corina Teodor, director, Biblioteca Judeţeană Mureş

· dna Pop Daniela, contabil-şef, Biblioteca Judeţeană Mureş

· dna Grec Claudia, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.1 Tîrgu Mureş

· dna Pescari Tatiana Ana, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.2 Tîrgu Mureş

· dna Kalman Eva, contabil-şef, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.2 Tîrgu Mureş

· dl Sabău Ştefan, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr.3 - Reghin

· dna Molnar Viorica, contabil-şef, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr.3 – Reghin

· dl. Begidzsan Laszlo – şef serviciu SALVAMONT

· Fam. Elisabeta şi Gheorghe David

· directori, directori-adjuncţi, şefi servicii şi specialişti din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor

· reprezentanţi mass-media din judeţ.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnilor consilieri, înainte să încep şedinţa, până acum au anunţat 5 consilieri că la ora 14.00 trebuie să plece, vă rog frumos prima dată, până să intrăm în ordinea de zi, veţi vota dacă ţinem astăzi şedinţa sau nu, unul e plecat în străinătate, celălalt ne anunţă cu multă mărinimie că este la o înmormântare, nu o să fac acum cercetări, iar 5 dintre voi mă anunţaţi că plecaţi. Vă rog frumos să faceţi prezenţa. Îmi trebuie pentru cvorum şi mă scuzaţi că nu am început încă şedinţa, facem organizarea şedinţei. Avem la ordinea de zi 4 puncte pentru care avem nevoie de 2/3 din voturi. Deci domnilor sunt de acord să luăm primele 4 puncte la care ne trebuie cvorum de 2/3, până atunci, vă rog frumos, suntem 28 prezenţi, să nu părăsească nici un consilier sala. Indiferent de activitatea pe care trebuie să o facă.

Daţi-mi voie să îmi iau faţa cea bună, cu zâmbet pe buze şi să începem şedinţa de astăzi şi să vă spun, doamnelor şi domnilor, bună ziua, să salutăm prezenţa invitaţilor noştri a instituţiilor din coordonarea Consiliului Judeţean şi a unei persoane foarte importante care astăzi ne-a onorat cu prezenţa lui, poate vă aşezaţi. Vă mulţumesc!

Astăzi îl avem ca invitat pe domnul David Gheorghe, o persoană importantă în cultura judeţului şi a municipiului Tîrgu Mureş, domnia sa împreună cu soţia, doamna Elisabeta, sunt acei MECENA REALI, care de două ori consecutiv, a făcut un cadou valoros, nestemat pentru galeria de artă a Muzeului Judeţean Mureş. Ştiţi, dumneavoastră aţi votat donaţia pe care domnia sa şi soţia au dat-o în folosul şi în patrimoniul cultural al judeţului, ca generaţii întregi să se poată bucura de acele lucrări ale pictorilor mureşeni care de zeci de ani lucrează în judeţul nostru, şi având în vedere că, după anul 1990, Consiliul Judeţean nu a putut să rezerve niciodată din bugetul său fonduri pentru asemenea achiziţii, colecţii pentru îmbogăţirea patrimoniului artistic al judeţului. Domnule David, cu mult respect şi cu multă căldură a inimii mele, din partea executivului, precum şi a consilierilor judeţeni prezenţi astăzi aici, vă mulţumim mult pentru donaţie. Cred că şi colegii mei, înainte să intrăm în dezbaterea ordinii de zi, o să dorească să spună câteva cuvinte, mai ales din partea comisiei de cultură şi chiar o să rog comisia de cultură ca înainte să se înceapă şedinţa să facă acest lucru, după care, vă rog domnilor consilieri, să trecem la treburile noastre în ordine. Vă mulţumesc încă o dată din suflet! Domnul David este lângă colega noastră în lojă.

Doamna consilier Iacob Letiţia: Îl cunosc pe domnul David, am avut onoarea să ne întâlnim în anul 2006 când a făcut ultima donaţie pentru Consiliul Judeţean, din nou ieri am avut şedinţă şi am luat la cunoştinţă o donaţie de 49 de lucrări. Mulţumirile noastre alese şi în acelaşi timp doleanţele dumneavoastră expuse în aceea anexă sau în aceea scrisoare pusă către noi se vor îndeplini. Vă mulţumim mult!

Doamna preşedintă Lokodi: Vom trece la ordinea de zi la discutarea materialului şi atunci vom discuta pe larg despre acele solicitări pe care familia David le-a formulat către Consiliul Judeţean cu privire la administrarea acestui patrimoniu, cu privire la modul prezentării patrimoniului care este colecţia familiei David, publicului doritor de cultură şi de frumos în ceea ce priveşte arta plastică, şi vă rugăm să staţi până vom discuta şi acest punct de pe ordinea de zi. Domnul Tatar doriţi în legătură cu această discuţie, v-aţi anunţat, păi vă numiţi încă. Bine. Domnul Lădariu Lazăr. Am spus Tatar, mă scuzaţi dacă v-am făcut Tătar.

Domnul consilier Lazăr Lădariu: Doamna preşedintă, domnilor vicepreşedinţi, doamnelor şi domnilor consilieri. Am mai spus şi cu alt prilej referindu-mă la gestul familiei Elisabeta şi Gheorghe David, că gestul este cu totul deosebit. Eu aş spune că în aceste condiţii pe care le trăim astăzi, chiar ieşit din comun. A dona 150 de lucrări, opere de artă, nu este de ici de acolo. În primul rând pentru că toate aceste opere sunt rodul unor aşteptări, căutări şi de foarte multe ori rodul unor eforturi materiale. A veni cu 150 de lucrări pentru a face donaţie, repet, este un gest cultural înainte de toate, profund cultural, un gest care trebuie reţinut şi tratat cu tot respectul, creând pentru aceste lucrări toate condiţiile necesare.

Am discutat şi în comisie şi gândindu-ne la valoarea de 1 miliard şi jumătate, aceasta este o evaluare, după părerea mea, sub ceea ce înseamnă într-adevăr tablourile şi sub ceea ce ar trebui să însemne arta în zilele noastre. În situaţia actuală, când toţi doresc să ia cu ambele mâini, unii poate chiar cu o sută de mâini ca şi Shiva, iată că se găsesc oameni să doneze, să doneze într-un domeniu vitregit cum este cel cultural. În comisie am considerat că ar fi bine, şi vin cu această propunere, doamnă preşedinte, domnilor vicepreşedinţi şi doamnelor şi domnilor colegi, că se constituie, într-un viitor pe care l-am dori cât mai apropiat, un muzeu al colecţiilor. Nu cred că în Tîrgu Mureş nu s-ar găsi un spaţiu, pentru că s-au găsit pentru foarte multe instituţii şi pentru foarte multe demersuri de-ale noastre. Eu cred că se găseşte un spaţiu pentru a găzdui toate aceste colecţii, pentru a nu fi răspândite, precum ouăle cucului, în toate direcţiile. Ar fi un gând, dacă s-ar materializa într-un proiect, benefic atât pentru Tîrgu Mureş, pentru judeţ şi pentru cei din afară, pentru toţi iubitorii de frumos. Să ne gândim că s-a făcut prin acest gest un dar, un dar al frumosului, e vorba de opere de artă, un dar într-o categorie estetică înainte de toate. Să ne gândim la această propunere şi cred că într-un efort comun, noi, cei de aici, sau cei care vor veni după noi, vor putea materializa acest gând, totul în folosul culturii înainte de toate.

Vă mulţumesc!

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc şi eu! Atunci v-aş ruga frumos, domnilor consilieri, să trecem la discutarea ordinii de zi anunţată pentru astăzi. Vă propun, ca să venim în sprijinul colegilor noştri care au diferite activităţi programate pentru astăzi, ca ordinea de zi să se modifica în sensul că proiectul de hotărâre de la punctul 8 să vină în faţă la punctul 4 şi rectificarea bugetului, având în vedere că e nevoie de majoritatea consilierilor în funcţie, acela să meargă pe locul 5 şi celelalte să fie reaşezate. Deci, cel de la punctul 8 să vină pe punctul 1, iar cel de la punctul 1 la punctul 5 şi restul vor merge câte un număr în jos. Cu aceste precizări, vă consult cine este pentru aprobarea ordinii de zi anunţată pentru astăzi?

Ordinea de zi a fost aprobată cu 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam).

Vă mulţumesc, domnilor consilieri! Trecem la votarea proiectelor de hotărâri.

1. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea domeniului public al judeţului Mureş.

Acest proiect de hotărâre a fost discutat în comisia juridică şi de ordine publică, în comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului. De la Direcţia economică, foarte pe scurt, cine prezintă acest proiect de hotărâre. Doamna Dohotariu Monica, foarte pe scurt, pentru că domnii consilieri l-au discutat.

Doamna Dohotariu Monica: Patrimoniul judeţului Mureş, după cum se ştie, a fost însuşit prin Hotărârea nr. 42 din 2001 şi a fost atestat prin Hotărâre de Guvern în 2002, prin HG nr.964. Ulterior au avut loc modificări de patrimoniu care au fost corectate prin hotărâre nr.53/2003 iar ulterior aceste hotărâri s-au dat doar hotărâri individuale, pe fiecare bun care a fost trecut în alt domeniu sau a fost dat în administrare, sau intrări de bunuri în domeniul public. Toate aceste modificări, ne-am gândit să le reunim acum într-o actualizare a domeniului public, în care să trecem radierile care se impun, în care sunt cuprinse şi imobilele retrocedate, precum şi intrările noi de bunuri, prin investiţii, cum sunt cele trei investiţii mari de la Aeroport. De asemenea, sunt trecute casele achiziţionate la Direcţia pentru Protecţia Copilului în ultimul timp şi care nu au fost cuprinse în domeniul public. Deci, sunt două anexe la acest proiect de hotărâre, una care impune modificările care nu s-au făcut încă prin nici o hotărâre de consiliu, iar în a doua anexă este actualizat domeniul public, practic anexa de la hotărârea 42 iniţială, am încercat să-i dăm formă cât mai completă la momentul actual, pentru ca toată lumea să ştie şi să vadă care este situaţia patrimoniului judeţului în momentul actual.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc mult!

Domnul vicepreşedinte Groza: N-aş vrea prea multe să spun, lucrarea este extraordinar de complexă, este o lucrare muncită, au lucrat şi ţin să le felicit pe doamnele de la patrimoniu, au lucrat şi după-amiaza şi seara, este una din lucrările cele mai dificile şi necesită foarte multă atenţie. Sper că e o oglindă care ne reprezintă la ora actuală, acesta este patrimoniul nostru şi, evident, trebuie continuate eforturile pentru întabularea tuturor bunurilor pe care le avem noi. Le felicit încă o dată!

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc! Ştiţi că recent a fost la Tîrgu Mureş o echipă formată din 13 persoane, din partea Ministerului Administraţiei şi Reformei Administrative, care ne-a verificat în primul rând pe patrimoniu. Controlul a constatat că avem încă multe de făcut, pentru că foarte multe clădiri din domeniul public al judeţului încă n-au fost încă întabulate. Am zis controlorilor că mulţumim frumos, şi noi am observat acest lucru, deja de 2 ani lucrăm ca să restabilim o situaţie de zeci de ani uitată, nimeni nu s-a prea preocupat cu aceste probleme, dar noi suntem conştienţi că nici o sumă din fondurile structurale nu va putea fi atrasă, pe nici un a dintre axele anunţate pe programul operaţional sau pe alte fonduri structurale derulate prin cadrul ministerelor, până ce nu vom face aceste întabulări. Şi eu le felicit pe colegele mele şi sper că încet-încet vom intra în normalitate.

Domnul consilier Mora: Categoric este un lucru ce trebuie făcut, pentru că fără patrimoniu n-avem ce discuta şi n-avem ce hotărî în sensul domeniului public judeţean, de fapt cu ceea ne ocupăm noi. Dar eu vreau să spun altceva în schimb. Am solicitat şi comisiei de urbanism şi aş vreau să aduc şi plenului ca problemă, ca etapa imediat următoare să fie îngrădirea tuturor acestor zone, mă refer în primul rând la partea de terenuri, pentru a putea clar identificate acele zone şi acele terenuri care ţin de patrimoniul judeţului, pentru a nu avea situaţii de genul celei de la Spitalul Clinic Judeţean, unde au intrat cu construcţia pe acest domeniu, fără nici un fel de ştiinţă a Consiliului Judeţean, fără să fie sesizat cineva şi aşa mai departe. Trebuie să ştim categoric unde ne sunt violate, ca să spun aşa, poate e un cuvânt mai greu, proprietăţile sau patrimoniul care este al Consiliului Judeţean. Deci, rugămintea mea mare este, eventual să şi prevedem în buget o sumă, pe metru liniar cumva, de a îngrădi toate aceste terenuri care ţin de Consiliul Judeţean. Mulţumesc!

Doamna preşedinte Lokodi: În condiţii de normalitate, ar fi normal ca aceste lucrări să fie făcută împreună cu alte administraţii publice locale. Având în vedere că doamna Covaci Angela este în sală şi doamna Csortan la fel, eu o să le rog pe cele două specialiste să se aşeze şi, pe baza actelor şi pe baza documentele pe care le avem noi în posesie, să încercăm să facem o intrare în normalitate. Consiliul Judeţean nu doreşte să facă abuzuri, nu doreşte să se extindă asupra unor imobile care nu sunt domeniul public al judeţului, dar doreşte şi roagă pe ceilalţi, indiferent dacă e administraţie la nivel de municipiu, oraş sau comună, pentru că noi avem proprietate şi la nivelul unor comune, să se respecte proprietate judeţului şi să nu intrăm în nişte discuţii prin mass-media, să trimitem mesaje unii altora. Noi respectăm domeniul public al altora şi aşteptăm aceeaşi monedă şi din partea partenerilor noştri.

Dacă nimeni nu doreşte să mai ia cuvântul, aş trece la vot, având în vedere că avem nevoie de a intra în activitate mai rapid. Cine este pentru articolul 1?

Articolul 1 se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 2 se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 1 împotrivă (Popa Dragoş), 1 nu a votat (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 3 se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 3 se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 2 nu au votat (Benedek Imre, Lazăr Ioan), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam).

Vă mulţumesc, domnilor consilieri! Trecem la următorul proiect de hotărâre.

2. Raport privind gestiunea bunurilor din domeniul public al judeţului.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă consult, aţi reuşit să parcurgeţi materialul sau doriţi o scurtă prezentare din partea executivului. Doamna Moldovan Silvia, foarte pe scurt.

Doamna Moldovan Silvia: Având în vedere că s-a făcut prima lucrare şi aţi luat la cunoştinţă de toate completările şi modificările la domeniul public al judeţului, la punctul 2 aveţi prezentat raportul de gestiune al acestor bunuri. După cum puteţi observa, am făcut o analiză a fiecărui imobil, imobile în care funcţionează diverse instituţii subordonate Consiliului Judeţean şi pe care aceste instituţii le au în administrare. Am încercat să redăm cât mai detaliat modul în care sunt gestionate aceste clădiri, modificările care s-au adus, începând de la Palatul Culturii, cu acea strategie mult dorită de Consiliul Judeţean de mărire a spaţiului expoziţional prin mutarea instituţiilor care funcţionau în Palat, rămânând numai Biblioteca şi Filarmonica. V-am dat la fiecare imobil CF-urile pentru cele care au făcute întabulările, după cum v-am dat şi unele modificări care trebuie aduse la aceste CF-uri, întrucât am constatat că în special la imobilele care au fost achiziţionate prin Direcţia pentru Protecţia Copilului, proprietar a fost trecută direcţia şi nu judeţul Mureş, iar administrarea era dată direcţiei. În general am căutat să surprindem toate aceste aspecte, dacă aveţi unele neclarităţi vă rugăm … La Aeroport avem o situaţia în care nu avem făcute ultimele măsurători după extindere, am reuşit să identificăm în totalitate terenul pe care îl are la ora actuală Aeroportul, luând ridicările topo făcute de către colegii noştri şi prelucrate de către IPTANA Bucureşti, cu acele achiziţii pe care le-am făcut pentru extinderea gardului şi partea terenului ocupat din păşunea de la Sînpaul şi de la Ungheni, de la Vidrasău.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc! Domnilor consilieri, dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc, doamna preşedinte! Două lucruri, vis-a-vis de aceste imobile, dacă ele sunt toate întăbulate, să nu mai avem discuţii nu ştiu când, cu nu ştiu cine, că nu sunt ale noastre şi că nu avem proprietate asupra lor. Şi al doilea lucru, aş vrea să reţin atenţia colegilor noştri, sigur, personal n-am avut niciodată nimic împotrivă vis-a-vis de spaţiul Vetrei Româneşti din Palatul Culturii, sigur vrem să ne facem un circuit, noi, Consiliul Judeţean, dar unde a primit Vatra Românească sediul, din fosta clădire unde au funcţionat până acum din 1990 şi dacă au primit totuşi la o dimensiune care să îi satisfacă, pentru activitatea lor socială şi, dacă vreţi şi politică.

Doamna preşedinte Lokodi: Poate îmi faceţi o propunere.

Domnul consilier Giurgea: Păi nu ştiu.

Doamna preşedinte Lokodi: Nici eu. Deci, vă rog frumos să le discutăm ulterior şi haideţi să ne faceţi o propunere, sunt de acord, în principiu sunt de acord.

Domnul consilier Giurgea: Da, sigur, e firesc să fiţi de acord şi vă mulţumim în acelaşi timp. Dar, haideţi să vedem în acelaşi timp să analizăm ce posibilităţi sunt, de spaţii, ca ofertă, că eu ce propunere să vă fac, că nu ştiu. Haideţi să facem o analiză, ştiţi de ce?, din două motive. Unu, ca să nu mai provocăm discuţii din partea unora şi altora, că eu chiar, şi nici dumneavoastră sunt sigur, nu avem nevoie, ştiţi dumneavoastră discuţiile din trecut.

Doamna preşedinte Lokodi: Să nu mă înţelegeţi greşit, chiar vă rog frumos alături de noi să analizăm împreună situaţia.

Domnul consilier Giurgea: Şi, în al doilea rând, şi Vatra Românească trebuie să aibă un spaţiu, ca şi alte uniuni care au luat fiinţă în acelaşi … Cu permisiunea dumneavoastră eu o să informez conducerea Vetrei Româneşti, care m-a rugat să interpelez, şi sigur să aveţi o întâlnire, eu nu sunt membru în biroul Vetrei.

Doamna preşedinte Lokodi: Dar veniţi şi cu o propunere.

Domnul consilier Giurgea: Dacă avem o listă de posibilităţi din spaţiile proprietatea Consiliului Judeţean, sigur că da, atunci pot să vină cu o propunere pertinentă şi constructivă, dar nu au informaţii ca să poată face propuneri, bănuiesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc!

Domnul consilier Amza: Doamna preşedinte, parcurgând fugar lista cu nişte obiective, aş vrea să vă întreb şi să ne lămuriţi care este situaţia cu imobilul de lângă Polivalentă, clădirea de fizioterapie, cea care era cu Radioteleviziunea română. Mulţumesc!

Doamna preşedinte Lokodi: Merge înainte, se aşteaptă certificatul de urbanism din partea, sau deja este şi proiectul, se aşteaptă totuşi ceva din partea primăriei. S-a solicitat o fâşie de teren între clădire şi pârâul Pocloş pentru a amenaja acolo o parcare, dar există finanţare şi merge în continuare proiectul pentru Studioul Teritorial al Televiziunii Române. Deci, este întabulat pe Consiliul Judeţean, dar este dată, prin hotărârea dumneavoastră, în administrarea TVR-ului şi în schimb am primit clădirea Ansamblului folcloric Mureşul.

Domnilor, atunci vă rog frumos, cine acceptă acest Raport privind modul de gestiune al bunurilor din domeniul public al judeţului? Vă rog să votaţi!

Raportul se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam).

3. Proiect de hotărâre privind transmiterea dreptului de administrare asupra unui teren, proprietate publică a judeţului Mureş, către Centrul de Educaţie Incluzivă nr.1 Târgu Mureş

Doamna preşedinte Lokodi: Proiectul a fost discutat de Comisia economico-financiară, de Comisia juridică, de Comisia de servicii publice, de Comisia social-culturală şi de Comisia de amenajarea teritoriului. Deci, practic, toate comisiile au avizat acest material fără obiecţiuni. Totuşi, vă consult, doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, domnilor, să trecem la vot.

Articolul 1 se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 2 se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 2 nu au votat (Bartha Barna, Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 3 se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 2 nu au votat (Bartha Barna, Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam).

4. Proiect de hotărâre privind acceptul unei donaţii şi stabilirea destinaţiei acesteia

Doamna preşedinte Lokodi: Este vorba de donaţia făcută de soţii Gheorghe şi Elisabeta David. Aşa cum v-am spus, primeşte Muzeul Judeţean, în special secţia Galeria de Artă, încă 49 de lucrări de artă plastică, executate de pictori profesionişti care au fost analizate de un specialist al muzeului, respectiv de domnul director al Galeriei de Artă, domnul Şulea Ioan. Muzeul se îmbogăţeşte cu această parte a colecţiei, care a fost evaluată aproximativ şi nicidecum în mod real la valoarea de 150.000 lei noi. V-aş ruga frumos, domnilor consilieri, aveţi puţintică răbdare, vă mulţumesc! Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? La început am mulţumit frumos, şi încă o dată facem acest lucru, familiei David.

Domnul consilier Lădariu: Doamna preşedinte, domnilor vicepreşedinţi, domnilor colegi, în mare, ce am avut de spus am spus. Doar atât, felicitări din tot sufletul doamnei Elisabeta David, domnului Gheorghe David şi, din partea noastră, mulţumiri din tot sufletul, până la pământ. Vă mulţumim încă o dată!

Doamna preşedinte Lokodi: Domnilor consilieri, v-aş ruga frumos să trecem la votarea proiectului nostru de hotărâre, care conţine 5 articole. Cine este pentru articolul 1?

Articolul 1 se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 2 nu au votat (Benedek Imre, Mora Akos Daniel), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 2 se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 abţinere (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 3 se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Lokodi Edita Emoke), 1 abţinere (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 4 se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 abţinere (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 5 se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Giurgea Teodor), 1 abţinere (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 abţinere (Benedek Imre), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam).

5. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Consiliului Judeţean pe anul 2007

Doamna preşedinte Lokodi: Îl rog pe domnul preşedinte al Comisiei economice să prezinte pe scurt acest proiect de hotărâre, care a fost discutat în Comisia economică şi în Comisia de urbanism. Şi, mai rog colegii, dacă pot, să rămână pentru punctul 9 şi punctele 12 şi 5, că şi acolo avem nevoie de majoritatea consilierilor în funcţie.

Domnul consilier Szalkay: Mulţumesc, doamna preşedinte! Stimaţi colegi, stimaţi invitaţi, o să dau citire expunerii de motive privind rectificarea bugetară pe care o aprobăm azi, care este o rectificare negativă, deci o influenţă în minus de 4.000.000 RON. Bugetul pe 2007 se rectifică de la 162.353.118 RON la 158.353.118 RON, conform anexelor pe care bineînţeles că dumneavoastră le aveţi în anexele transmise de executiv, de data aceasta la timp. Câteodată criticăm executivul, acum vreau să laud executivul prin faptul că a pus la timp, la dispoziţia noastră bugetul şi rectificarea bugetară şi am putut lucra în condiţii foarte bune, cel puţin Comisia de buget.

Eu propun să aprobăm această rectificare şi consider că, faptul că a fost discutat în două şedinţe la Comisia de buget, nu ştiu dacă prin alte comisii a trecut, consider că girul pentru această aprobare îl aveţi din partea Comisiei de buget. Vă mulţumesc!

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc şi eu! Vă consult dacă cineva doreşte să ia cuvântul, dacă nu putem să trecem la vot.

Domnul consilier Radu Mircea: Doamna preşedinte, stimaţi colegi, uitându-mă peste anexa 6, care au fost cele parcă 9 comune care au beneficiat de sumele de rectificare a bugetului privind drumurile comunale, e un lucru excepţional. Am şi eu o rugăminte. Dacă în anul acesta se mai face rectificare de buget pentru pietruirea drumurilor comunale, să ţină cont comisia de buget fiindcă sunt localităţi unde, doamna preşedinte, să ştiţi că nu se mai poate circula pe drumurile comunale. Eu nu aş vrea ca televiziunea să meargă şi să prezinte că Consiliul Judeţean nu cunoaşte asemenea aspecte. Eu am trecut pe asemenea drumuri şi aş ruga să fim şi noi consultaţi, şi probabil că doamna Bochiş va ţine cont de lucrul acesta, fiindcă am şi eu o solicitare unde să ştiţi că efectiv nu se mai poate circula. Cu toate că este primar liberal la acea comună, eu consider că merită să susţinem 4 km de drum unde copiii nu mai pot merge la şcoală, cetăţenii nu mai pot circula şi e păcat. Ţin să mulţumesc doamnei preşedinte fiindcă acum doi ani de zile efectiv m-a ajutat în această problemă cu o sumă cât a fost posibil, de 500 de milioane. S-a rezolvat o parte din drum dar să ştiţi că nu s-a putut rezolva tot, fiindcă e o problemă deosebită. Şi, cu această rugăminte, eu cred că dumneavoastră veţi ţine cont la noua rectificare, ca noi consilierii să fim consultaţi pe anumite probleme, care într-adevăr sunt cu probleme deosebite. Vă mulţumesc!

Doamna preşedinte Lokodi: Să ştiţi că ştim absolut toate nevoile drumurilor comunale şi judeţene. Cele cu pavaje, cele cu asfalt şi cele de pământ, dacă vreţi pot să vă dau ca o poezioară câţi km de drum avem, din care şi unde sunt aceste drumuri şi ştim şi porţiunile unde efectiv nu mai merg autobuzele din cauză că drumurile de pământ, sau să zicem mai frumos, drumurile pietruite sunt atât de stricate încât nu se poate circula acolo. Dar, această rectificare nu este o rectificare nouă. Noi la începutul anului am aprobat pentru aceste 10 comune cele 40 de miliarde de lei vechi, 4 milioane de lei noi, doar am ajuns acolo încât putem dă realizăm aceste investiţii şi de aceea este acum în faţa dumneavoastră, pentru că sunt o serie de proceduri financiare, bani veniţi de la comune încoace, lucrări făcute şi licitate de către noi şi aşa mai departe. Deci, nu este ceva nou, este acelaşi buget aprobat la începutul anului.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc, doamna preşedinte! Nu vreau să intru în detalii şi să fac nişte semnalări cam cum s-au dat unii bani pe unele drumuri, o să discutăm probabil cu altă ocazie, în schimb aş vrea să vă rog două lucruri. Unul, să-mi spuneţi vă rog frumos, sigur, pentru anul viitor pentru că nu este posibil pe anul acesta din nici un punct de vedere, ce se întâmplă cu ceea v-am mai rugat, de altfel, Mureni – Archita. Aş vrea să vă rog foarte mult să avem în vedere, probabil că aţi fost în zonă, pe ceea ce înseamnă Vătava avem o porţiune de drum catastrofal, pe care chiar v-aş ruga să nu-l scăpăm din vedere, este şi un drum de legătură cu Bistriţa şi e destul de circulat, dar e o localitate care ne aparţine şi drumul judeţean de asemenea. Şi sigur, ceea ce a spune colegul Radu, şi eu am intervenit de multe ori pentru primari PSD şi-n legislaturile trecute, dar nu asta e important, noi suntem aici din punct de vedere administrativ în primul rând şi acţionăm în această direcţie şi mai puţin facem politică în Consiliul Judeţean, şi mă bucură lucrul acesta. Dar Bandul este o problemă, doamna preşedinte, Bandul este o problemă. Este cea mai mare comună din punct de vedere geografic, are cele mai multe drumuri şi, din nefericire, drumuri destul de proaste, unele dintre ele. Sigur că s-au făcut nişte eforturi în ultimii ani şi eu personal apreciez acest lucru, eforturi financiare destul de substanţiale, dar având în vedere că sunt cele mai lungi drumuri comunale, sau are cea mai lungă reţea de drumuri comunale din judeţ, cred, să avem un pic grijă mai multă acolo, fără nici o culoare politică, pentru este o populaţie destul de compactă şi de harnică, să zicem aşa, dar nu numai acesta e motivul ci pur şi simplu traficul, transportul dintr-un loc în altul se face foarte greu, al copiilor în speţă dar şi al produselor agroalimentare, inclusiv laptele zilnic şi aşa mai departe.

În rest, sigur, lucrurile sunt OK, eu sper să avem bani luna viitoare, şi cu asta termin, pentru că după cum bine ştiţi şi dumneavoastră, spre dumneavoastră vin foarte multe semnale, ca preşedinte dar şi ca executiv, multe primării sunt aproape în colaps din punct de vedere financiar. Din nefericire, ceea ce pentru mine, sunt de atâţia ani în Consiliul Judeţean, nu s-a mai întâmplat aşa ceva, vina nu este a noastră, asta este clar, multe primării mari care nu prea aveau probleme financiare, au probleme financiare, de autofinanţare şi mai ales de funcţionalitate, pe salarii, pe şcoli, pe încălzire. Trebuie să vedem ce putem face, sigur, cu trimitere la nivel central, ca să putem alinia puţin bugetul Consiliului Judeţean, dacă se poate din noiembrie, că în decembrie deja e presant, timpul e foarte scurt.

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc, domnule consilier! Tot ce aţi ridicat în momentul de faţă sunt realităţi, ştiţi foarte bine că noi am înaintat cam prin luna august, la început, proiect de Hotărâre de Guvern prin care am solicitat 45 miliarde de lei vechi, 4,5 milioane lei noi, pentru drumuri comunale şi printre aceste drumuri era şi drumul Mureni – Archita. Din păcate nici un leu n-am primit pe această propunere de proiect a Consiliului Judeţean. Normal, noi cunoaştem situaţia Mureni – Archita şi chiar am dori să rezolvăm odată pentru totdeauna această problemă spinoasă, tot aşa cum aş dori să rezolvăm şi alte porţiuni, cum este drumul Band, de altfel drumul Bandului şi porţiunea Tîrgu Mureş – Band, limita de judeţ Cluj, este şi parte a unui proiect ce am dori să punem pe programul operaţional regional, fiind regiunea din judeţ cea mai dens locuită şi sper că SF-ul pe care îl vom face anul acesta, şi avem fonduri, va face posibil ca la anul să depunem la programul operaţional regional. Asta înseamnă artera drumul judeţean, iar celelalte drumuri comunale, normal, în măsura posibilităţilor. Dar să ştiţi că la fel este situaţia şi de la Veţca la Jacod, nu merge autobuzul după copii, la fel este între Hodoşa şi Sîmbriaş, nu merg maşinile după copii şi putem să le enumerăm, Uila – Batoş, şi încă putem veni cu serie şi pe la Bichiş, Luduş, Luduş către Cluj, avem o situaţie deja, o hartă în cap, nu ne mai trebuie situaţia reală. Dar asta este situaţia.

Deci, încă o dată, noi nu votăm astăzi banii aceştia, nu rectificăm bugetul, facem o reaşezare din programul nostru votat la începutul anului, cu privire la situaţia financiară a consiliilor locale. Personal, am participat duminică la o întâlnire a Asociaţiei administraţiilor comunelor şi acolo am vorbit cu primarii, am sesizat şi către Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru că era prezentă acolo o directoare din minister, chiar doream să facem un proiect de Hotărâre de Guvern, astăzi am vorbit cu doamna Pop Felicia, directorul de la Direcţia Generală a Finanţelor, dânşii, pe parcursul zilei de astăzi vor face o situaţie reală iar săptămâna viitoare, luni dacă se poate, împreună cu Prefectura, împreună cu toţi primarii care au o situaţie dificilă, neavând fonduri cu care să încheie anul bugetar, vom avea aici, în sala asta mare, o întâlnire la care domnilor consilieri, mai ales cei din Comisia de buget, veţi fi invitaţi. Dar nu vă pot spune acum nici ora, nici ziua, eu am cerut să fie luni, să nu fie vineri, deci cel târziu ne întâlnim şi analizăm această situaţie, ca să trimitem ulterior la Ministerul Finanţelor ca să beneficiem şi noi de rectificare.

Tot ce pot să vă spun este că, în urma analizei Direcţiei de buget pentru instituţiile subordonate Consiliului Judeţean avem un deficit de 49 de miliarde de lei vechi, deci am avea noi, Consiliul Judeţean, nevoie de aceşti bani, şi la nivelul judeţului există la dispoziţia administraţiilor locale şi a judeţului, în total, 29 miliarde lei. Deci, asta este situaţia în momentul de faţă. V-aş ruga frumos să trecem la vot!

Articolul 1 se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Pokorny Ştefan), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 2 se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Pokorny Ştefan), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 3 se aprobă cu 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 4 se aprobă cu 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 5 se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Szalkay Iosif), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 6 se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora Akos Daniel), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 7 se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 2 nu au votat (Amza Constantin, Mora Akos Daniel), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 8 se aprobă cu 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

6. Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 142 C şi a cheltuielilor legate de proiect

Doamna preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost aprobat de Comisia economico-financiară şi de Comisia de amenajarea teritoriului. Domnilor, este un proiect PHARE câştigat în 2004 la punctaj, însă n-a intrat atunci la finanţare, dar având în vedere că a fost selectat, este vorba de Coroisînmartin – Zagăr, n-a fost atunci finanţat, a intrat ulterior la o Hotărâre de Guvern cu nr.118 din 2006, când s-au alocat fonduri pentru proiectare, în momentul de faţă este gata proiectul şi va fi primul proiect-program care va fi depus la Axa 2 pe POR (Programul Operaţional Regional) pentru Judeţul Mureş. Comisia economico-financiară a avizat favorabil, Comisia de amenajarea teritoriului iar. Vă dau acum cuvântul, mai spuneţi câteva cuvinte şi ce am omis eu înainte.

Domnul vicepreşedinte Frătean: Mulţumesc, doamna preşedinte, dar aşa de bine aţi explicat că aproape nu mai am ce spune.

Oricum, vreau să mai clarific câteva subiecte de la punctul anterior. Deci acei bani, bugetul judeţului pentru drumuri comunale nu s-a diminuat practic, ci doar au fost transferaţi în conturile comunelor pentru a face direct plăţile pentru lucrările care se vor face pe drumurile comunale. Ca să fie foarte clar pentru toată lumea, să nu înţeleagă cumva greşit. În al doilea rând, trebuie să ştiţi că drumurile comunale sunt în grija şi în administrarea localităţilor. Consiliul Judeţean vine în cofinanţări şi în sprijin de finanţare atunci când poate şi când are de unde pentru că, dacă e să vorbim şi de problema bugetelor locale vis-a-vis de cheltuielile curente, să ştiţi că problema a apărut în momentul când s-a modificat Legea finanţelor publice. Şi, în urma modificării Legii finanţelor publice, în urmă cu doi ani de zile, practic, judeţul Mureş pierde anual în bugete peste 2 – 300 de miliarde de lei vechi. Şi s-a şi văzut această chestiune în bugetele consiliilor locale, în principal, prin faptul că spre sfârşitul anului nu-şi pot plăti nici măcar salariile sau iluminatul public. Deci, este o chestiune pe care noi am mai cerut-o, eu o cer şi pe alte linii, în mod expres, în a modifica corespunzător Legea finanţelor publice locale pentru că, altfel, comunele n-o să-şi poată susţine programele de dezvoltare fără nici un fel de rezervă. În al doilea rând, pe acelaşi buget de drumuri din TVA pe care-l are Consiliul Judeţean din totdeauna şi care a fost destinat exclusiv drumurilor judeţene, cum este şi normal, de anul trecut, în acelaşi capitol, pe aceleaşi sume, apar şi drumuri comunale. Este o situaţie foarte dificilă, eu nu vreau să politizez această discuţie, însă, din păcate, politizarea este făcută prin Hotărâre de Guvern şi iar nu vreau să intru în detalii pentru că, dacă fiecare dintre noi, din cei 35, am solicita punerea la punct a unor drumuri comunale pietruite, să zicem 4 km din cei 900 pe care îi are judeţul de drumuri comunale, ar fi vorba de 450 de miliarde de lei vechi, bugetul Consiliului Judeţean pentru drumuri pentru 4 ani şi jumătate. Deci, va trebui cu toţii, dacă suntem foarte serioşi şi ne gândim foarte serios la localităţile noastre, să încercăm pe căile pe care le avem să promovăm modificările bugetare şi legislative necesare pentru a putea să ne pună la îndemână un buget corespunzător. Asta ca să nu mă mai refer că susţinem asistenţa social în proporţie de 60% din veniturile proprii, deci compensarea din bugetul central este foarte mică şi anual, între 150 – 200 de miliarde, Consiliul Judeţean pune banii jos, pe care ar putea să-i folosească pentru drumuri.

Revenind la punctul care a fost prezentat, eu mă bucur, este, practic, o procedură pe care sper să avem cât de des în Consiliul Judeţean, în a aproba cofinanţările pentru fondurile structurale care sunt convins că pe acest drum vor veni, face parte din strategia noastră de dezvoltare economică, în a pune la punct drumurile de legătură cu judeţele vecine, şi ăsta este unul dintre aceste exemple, primul este drumul vinului şi urmează şi altele. Mulţumesc!

Doamna preşedinte Lokodi: Proiectul de hotărâre conţine 3 articole, primul articol – valoarea proiectului, care este în lei noi, 23.090.300 lei. Cine este pentru?

Articolul 1 se aprobă cu 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 2 se aprobă cu 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 3 se aprobă cu 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 de voturi „pentru”, 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

7. Proiect de hotărâre privind aprobarea asocierii Consiliului Judeţean Mureş cu Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Consiliul Judeţean Cluj, Consiliul Judeţean Galaţi, Consiliul Judeţean Gorj, Consiliul Judeţean Olt, Consiliul Judeţean Satu-Mare, Consiliul Judeţean Teleorman şi Consiliul Judeţean Vâlcea, în vederea elaborării, promovării şi implementării proiectului „Sistem de avertizare pentru prevenirea inundaţiilor” în cadrul Programului INTERREG IV C.

Doamna preşedinte Lokodi: Acest proiect este un program în cadrul INTERREG IV C, program care priveşte mai multe judeţe, Consiliul Judeţean a intrat alături de mai multe judeţe din ţară pentru a pune la punct sistemul de avertizare pentru prevenirea inundaţiilor. Prin acest program dorim să atragem din nou fonduri în bugetul Consiliului Judeţean şi prin care dorim să punem la punct acest sistem, în cazul în care avem evenimente nedorite ale naturii, peste voinţa umană cum se spune, să avem posibilităţi de intervenţii şi de avertizare. Valoarea proiectului este stabilită global la nivel naţional şi contribuţia Consiliului Judeţean este de 3000 Euro pentru acest proiect. Eu totuşi îi rog pe cei la domnul Băţagă, cine a făcut acest proiect să ne spună şi valoarea, că nu văd aici în material.

Domnul vicepreşedinte Groza: 1,5 - 2 milioane.

Doamna preşedinte Lokodi: Dar pe toate judeţele asociate.

Domnul vicepreşedinte Groza: 150 este pe judeţ.

Doamna preşedinte Lokodi: 150 este pe judeţ. Deci, urmează ca prin proiectul nostru de hotărâre să aprobaţi asocierea pentru acest proiect. A fost avizat de Comisia de urbanism, de Comisia juridică şi de Comisia economico-financiară. Dacă doreşte să ia cineva cuvântul, dacă nu să trecem la vot.

Articolul 1 se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 1 abţinere (Amza Constantin), 1 nu a votat (Bozodi Alexandru), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 2 se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 1 abţinere (Amza Constantin), 1 nu a votat (Bozodi Alexandru), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 3 se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 1 abţinere (Amza Constantin), 1 nu a votat (Bozodi Alexandru), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 4 se aprobă cu 28 de voturi „pentru”, 1 abţinere (Amza Constantin), 2 nu au votat (Bozodi Alexandru, Szalkay Iosif), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 de voturi „pentru”, 1 abţinere (Amza Constantin), 1 nu a votat (Bozodi Alexandru), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Mureş nr.95/30 august 2007 privind aprobarea participării Judeţului Mureş, în calitate de membru fondator, la constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Centrul Transilvaniei”

Doamna preşedinte Lokodi: Prin acest proiect de hotărâre judeţul Mureş devine, prin domnul vicepreşedinte, reprezentat în această asociaţie. Îi dau cuvântul domnului vicepreşedinte să spună câteva cuvinte. Domnule Băţagă, prezentaţi repede, cine se ocupă de la dumneavoastră?

Domnul director Băţagă Valer: Da, deci este vorba de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Centrul Transilvaniei”, ai cărei membri fondatori sunt judeţele ce alcătuiesc Regiunea 7 Centru. Scopul principal al acestei asociaţii a fost acela de a promova accesarea fondurilor structurale în cadrul axei prioritare nr.3 a Programului Operaţional Regional, privind achiziţia de echipamente pentru situaţiile de urgenţă.

Doamna preşedinte Lokodi: Intră în Regiunea 7 Centru 10 milioane de Euro, suma va fi cheltuită global pe toată regiunea, urmând ca fiecare judeţe să beneficieze de echipamente pentru activitatea 112 pompieri. În prima fază nu achiziţionăm salvări, pentru că acele salvări, la nivelul judeţului Mureş acum au fost primite într-un număr mai mare în cadrul unui program derulat prin Ministerul Sănătăţii. În a doua parte a programului vom achiziţiona şi salvări pentru a dota spitalele din oraşe mai mici şi din comune. Vom achiziţiona o maşină centrală pentru intervenţii în caz de catastrofe chimice, de asemenea vom achiziţiona maşini multifuncţionale care pot să se deplaseze pe orice teren şi care au tot sistemul ghidat prin satelit şi vom achiziţiona şi alte dotări, aceste dotări complexe vor fi pe Regiunea 7 Centru, cu centrul la Tîrgu Mureş şi de aici vor fi folosite în toate cele şase judeţe asociate. A fost discutat la nivelul tuturor factorilor de răspundere din celelalte judeţe partenere, suntem în situaţia în care vă anunţ că şi Braşovul va pune pe ordinea de zi acest proiect de hotărâre. Am fost primii şi, din păcate, din cauza unei lipse de comunicare, nu din partea noastră ci la Consiliul Judeţean Braşov, materialul nu a fost de trei şedinţe discutat. V-aş ruga frumos atunci, după ce toate comisiile au avizat şi am făcut aceste precizări, să trecem la votul proiectului de hotărâre.

Articolul 1 se aprobă cu 28 de voturi „pentru”, 3 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Szalkay Iosif), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 2 se aprobă cu 28 de voturi „pentru”, 3 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Szalkay Iosif), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 de voturi „pentru”, 4 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Mora Akos Daniel, Szalkay Iosif), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam).

9. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru investiţia Centrală termică la clădirea Bibliotecii Teleki - Secţia de Artă şi Galeria Ion Vlasiu

Doamna preşedinte Lokodi: Proiectul a fost discutat în Comisia de servicii, Comisia economico-financiară.

Domnul consilier Lădariu: Doamna preşedinte, domnilor vicepreşedinţi, doamnelor şi domnilor colegi! Sunt unul dintre tîrgumureşenii care trec des prin acest loc, iar din când în când, atunci când sunt invitat, am posibilitatea să văd cum arată clădirea şi pe dinăuntru, cum arată încăperile. O spun cu toată sinceritate, mie unuia, ca tîrgumureşean, nu-mi place. Clădirea, după cum s-a specificat şi în expunerea de motive, nu a mai fost reparată practic din 1962. Se află într-o avansată stare de uzură fizică şi morală. E de prisos să vă spun ceea ce ştim cu toţii. Acolo sunt lucrări de artă, picturi, care necesită o păstrare în condiţii deosebite, în condiţii speciale. Sunt cărţi vechi, de o valoare inestimabilă în Europa şi în lume. Aşadar, proiectul nostru se încadrează tocmai programului de includere a instituţiilor culturale mureşene în circuitul turistic şi de valori al Tîrgu Mureşului, judeţului şi al ţării. Normal că şi eu aş fi dorit până acum să fie găsite soluţii pentru a fi reparată această clădire. Aceştia sunt banii, e bine şi mai târziu decât niciodată, se spune, această centrală modernă este o necesitate, deci s-o votăm.

Doamna preşedinte Lokodi: Eu trebuie să vă spun că de ani de zile este în atenţia Consiliului Judeţean această clădire, am făcut reabilitări importante la structura clădirii, în primul rând am găsit metode tehnice şi soluţii pentru eliminarea ciupercilor care au atacat această clădire, se continuă şi anul acesta lucrările, o mare parte din clădire a fost modernizată, WC-urile au fost reparate şi faianţate. Normal, fondurile care sunt necesare acolo sunt imense, clădirea Teleki este cuprinsă într-un program naţional pentru salvarea şi reabilitarea clădirilor monumente istorice şi în măsura în care lucrările avansează vom continua până ce finalizăm reabilitarea întregii clădiri. Şi acesta este un moment din cadrul acelui proiect prin care reabilităm centrala termică şi sistemul de încălzire. Avem clădiri importante în administrarea şi proprietatea judeţului aşa că, posibilităţi de atragere de fonduri sunt foarte multe. Să trecem la vot!

Articolul 1 se aprobă cu 28 de voturi „pentru”, 3 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 2 se aprobă cu 28 de voturi „pentru”, 3 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 de voturi „pentru”, 3 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

10. Proiect de hotărâre privind modificarea componenţei Comisiei pentru Protecţia Copilului Mureş

Doamna preşedinte Lokodi: În urma plecării domnului Dumbravă Florin de la direcţie şi a numirii pe perioadă temporară a domnului Schmidt Lorand trebuie să modificăm componenţa comisiei. Proiectul de hotărâre a fost discutat în 4 comisii, a fost avizat favorabil şi conţine 3 articole.

Articolul 1 se aprobă cu 28 de voturi „pentru”, 3 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 2 se aprobă cu 28 de voturi „pentru”, 3 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 3 se aprobă cu 28 de voturi „pentru”, 3 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 de voturi „pentru”, 3 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam).

Domnul consilier Giurgea: Când are loc examenul?

Doamna preşedinte Lokodi: Când ne dă avizul ANPH. Timp de 6 luni se poate organiza concursul.

11.Proiect de hotărâre privind aprobarea avizelor date de Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi de Urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Mureş

Doamna preşedinte Lokodi: Comisia economico-financiară şi Comisia de amenajarea teritoriului au discutat acest proiect şi aceste avize. Doamna Csortan, 1, 2, 3 ce înseamnă?

Doamna arhitect şef Csortan: Faţă de lista de 14 puncte am considerat să expunem 3 puncte care ar putea să fie mai în interesul dumneavoastră, 3 propuneri de Plan Urbanistic Zonal care vizează teritoriul administrativ al municipiului Tîrgu Mureş. În acest sens am şi invitat arhitectul şef al municipiului, dacă se doreşte o analiză sau o dezbatere mai profundă, să fie şi dânsa de faţă. În Comisia tehnică membrii comisiei au susţinut cele 3 proiecte, titlurile sunt „Cartierul Unirii Tîrgu Mureş”, „Platforma pentru instalaţii de compactare şi asamblare deşeuri şi staţie de epurare” şi „Prelungire Calea Sighişoarei, Zona Mureşeni şi Zona Livezeni”. Din punct de vedere tehnic şi juridic documentaţia a fost completată, a fost făcută şi o consultare şi a populaţiei pentru cele 3 subiecte. Dacă doriţi vă stăm la dispoziţie să vă răspundem la toate întrebările pe care le-aţi avea de ridicat. Atât aş avea de spus. Mulţumesc!

Domnul consilier Amza: Aş ruga-o pe doamna Angela Covaci să ne detalieze puţin Prelungirea Calea Sighişoarei – Zona Mureşeni şi Zona Livezeni, să ne spună şi nouă de unde pleacă, unde va ieşi.

Doamna preşedinte Lokodi: Dacă îmi daţi voie, doamna Covaci este invitata noastră, cred că trebuie să o interpelaţi pe doamna Csortan.

Domnul consilier Amza: Atunci doamna Csortan, mi-e indiferent, dar eu o preferam pe doamna Covaci.

Doamna preşedinte Lokodi: Dacă are amabilitatea doamna Covaci să răspunde, noi nu putem să vă interpelăm, numai în cazul în care doriţi dumneavoastră să faceţi acest lucru. Vă mulţumim!

Doamna Angela Covaci: Cele două planşe prezentate aici, către dumneavoastră, conţin de fapt cele două documentaţii de urbanism aprobate de Consiliul local municipal, dar vi le-am prezentat pe aceeaşi planşă, pe acelaşi suport pentru că sunt de fapt două documentaţii care completează Calea Sighişoarei şi care încearcă să rezolve o parte din traversarea auto a municipiului Tîrgu Mureş. Pe de o parte, este zona Mureşeni care începe de la Gheorghe Doja, aici fiind Combinatul Azomureş, trece paralel cu liniile de înaltă tensiune lângă limita administrativă a municipiului Tîrgu Mureş, trece peste drumul spre Vălureni, ocoleşte botul de deal, să zic într-un fel, geografic, trece între pădure şi groapa de cărămidă a fabricii de cărămidă Mureşeni, continuă pe traseul liniilor de înaltă tensiune care deja au creat o fantă în pădurea existentă a municipiului, deci în încercarea de a nu face intervenţii drastice la partea de mediu am căutat să urmărim, prin traseele acestor prelungiri, reţelele existente care deja grevează terenul de sarcini. Mai departe trece peste drumul care duce la satul Budiul Mic, trece pe dealul în momentul de faţă neconstruit, care se află în spatele cartierului Dâmbu Pietros, iarăşi paralel cu liniile de înaltă tensiune, şi intră în Calea Sighişoarei, în acest nod de circulaţie care este în spatele cartierului Dâmbu Pietros, lângă strada Viile 1 Mai. Deci, de aici, de la Viile 1 Mai din spatele Dâmbului Pietros până la Gheorghe Doja este prima documentaţie şi anume prelungirea Căii Sighişoarei către Mureşeni. După cum v-am spus, am încercat să nu aducem daune fondului construit, daune fondului de mediu şi să încercăm să rezolvăm prin această documentaţie direcţia Sighişoara- Cluj, pe această porţiune.

Cealaltă documentaţie tratează prelungirea Căii Sighişoarei din spatele cartierului Tudor Vladimirescu, între actuala livadă care urmează a fi retrocedată şi pădurea oraşului, ocoleşte livada, ajunge la limita administrativ a municipiului Tîrgu Mureş, intră în DN 13 într-un sens giratoriu şi s-ar prelungi cu propunerea susţinută de dumneavoastră şi Administraţia Naţională a Drumurilor privind centura municipiului. Prin documentaţia pe care noi v-o prezentăm aici încercăm să oferim o traversare coerentă a municipiului Tîrgu Mureş pe direcţia Sighişoara – Cluj, de asemenea pe direcţia Sighişoara – Reghin pe care dumneavoastră o administraţi. Am încercat să corelăm studiul nostru cu studiul dumneavoastră şi cu acceptul, cel puţin verbal, al Consiliului Judeţean al Prefecturii şi al Administraţiei Naţionale a Drumurilor, am propus să se translateze pornirea centurii municipiului Tîrgu Mureş propusă de dumneavoastră, să translateze faţă de poziţia studiată în primul studiu de fezabilitate pe care sunt sigură că l-aţi văzut, să se translateze cu aproximativ 400 de metri către Sighişoara, până la limita administrativ a municipiului Tîrgu Mureş, în aşa fel încât să oferim acest traseu coerent de ocolire a municipiului Tîrgu Mureş. Cele două documentaţii la nivel de Plan Urbanistic Zonal tratează în principal aceste propuneri de drumuri ocolitoare dar, fiind documentaţie de urbanism am încercat să inventariem fondul construit şi fondul de mediu existent şi am încercat să facem nişte propuneri privind zonificarea funcţională ulterioară a terenurilor rămase între rezerva propusă de noi pentru acest drum şi fondul construit existent. Este o primă documentaţie, urmând documentaţiile tehnice legal necesare până la implementarea celor două proiecte, inclusiv o să încercăm finanţări din alte fonduri decât ale municipiului Tîrgu Mureş. Cele două au o lungime de aproximativ 5,6 km şi între aceste două drumuri pe care noi le propunem aici se află Calea Sighişoarei, pe traseul şi pe forma există care în momentul de faţă este într-o fază finală de reabilitare de către administraţia locală.

Doamna preşedinte Lokodi: Deci, atunci daţi-mi voie să fac precizări. Anul trecut, Guvernul României a finanţat pentru proiectare pentru judeţul Mureş acest drum 142 C ce v-am spus, Coroisînmartin – Zagăr. Anul acesta, Guvernul României doreşte să aprobe încă un alt proiect de hotărâre de Guvern prin care vor fi finanţate la nivel naţional alte proiecte, proiecte care au şansă să intre în cadrul Programului Operaţional Regional pentru finanţare şi judeţul Mureş a propus această cale variantă de ocolire a municipiului Tîrgu Mureş, printre acele proiecte, studii de fezabilitate care ulterior să fie finanţate din bugetul naţional pentru proiectare şi avem nevoie de a aviza astăzi acest material, ca după aceea să se termine cu SF-ul, să putem înainta către Ministerul Dezvoltării, Locuinţei … în vederea includerii în cadrul proiectului de Hotărâre de Guvern şi sper că la anul vom putea să aprobăm din partea Comitetului de Evaluare a Proiectelor depuse la nivelul Regiunii 7 Centru ca un proiect care să primească finanţare din POR (Programul Operaţional Regional). Asta spun şi mass-mediei, să vedeţi că dacă există un proiect bine făcut Consiliul Judeţean nu blochează activitatea altor instituţii, din contră dă tot sprijinul în vederea realizării cât mai urgente.

Domnul consilier Szalkay: Mulţumesc, doamna preşedinte! Profit şi eu de faptul că arhitecta şefă a municipiului se află printre noi şi aş vrea să o întreb dacă s-au făcut nişte calcule estimative, cel puţin cât ar costa acest drum pe care dumneaei ni l-a expus, precum şi când ar putea începe procesarea acestui drum şi când ar putea fi finalizat. Mulţumesc!

Doamna Angela Covaci: Domnule consilier, eu v-am prezentat o documentaţie de urbanism care înseamnă începerea procedurii de implementare a proiectului. Din păcate, nu pot să vă spun nimic asupra unei sume de investiţie, nu a fost în contractul şi în datoria mea de acum să fac o evaluare. Încercăm să facem un studiu de prefezabilitate, urmat de un studiu de fezabilitate, în momentul în care suma va fi definită o să v-o spun. Drept care, următoarele demersuri, iarăşi, nu pot să vă spun acum când vor fi îndeplinite, dar, documentaţia de faţă este primul pas şi în funcţie de aprobarea aceasta, eu zic, o să urmeze în timp derularea normală şi legală a proiectului.

Doamna preşedinte Lokodi: Deci, mai înainte, acum trei minute, am făcut o precizare. Dacă anul acest va fi inclus în proiectul de Hotărâre de Guvern prin care, din partea Guvernului se va finanţa proiectul, atunci să zicem că anul viitor, în primăvară, la începutul lunii iunie va fi gata proiectul. Şi atunci poate fi depus în cadrul Programului Operaţional Regional, la Alba Iulia, pentru a fi selectat. Dacă va fi selectat la sfârşitul anului viitor poate să intre la finanţare în doi-trei ani. Când a fost selectat proiectul cu drumul 142C? În 2004! Când intră la finanţare? Anul viitor!

Domnul secretar Togănel: Comisia socio-economică a Consiliului Judeţean pentru avizarea hypermarket-ului a analizat o cerere de amplasare a unui mall între magazinul Metro şi Auchan. Va fi cel mai mare mall din Tîrgu Mureş cu 145 de magazine, 8 fast-food-uri, restaurante, cinematografe şi alte dotări. Fac această informare pentru că cei care construiesc mall-ul vor realiza ieşirea acestui drum în strada Gheorghe Doja, într-un sens giratoriu şi ei vor finanţa, ei s-au angajat că în 2008, în decembrie, vor da în funcţiune acest drum. Vă mulţumesc!

Doamna preşedinte Lokodi: Suntem, cred că, oraşul cu cel mai mare număr de mall-uri pe cap de locuitor. În 2004 noi nu ne gândeam că la finele mandatului nostru va exista o dezvoltare aşa de puternică în această zonă. Şi dacă se va construi şi autostrada Borş – Braşov – Bucureşti, şi ştiţi că această autostradă va trece aproape de Ungheni şi la Cinta se va întâlni cu autostrada Iaşi, deci autostrada Moldova, atunci judeţul Mureş va deveni atractiv din punctul de vedere al investitorilor, pentru că aici va fi un nod al infrastructurii de transporturi şi la sfârşitul şedinţei o să vă fac şi un anunţ la care o să vă cer avizul dumneavoastră. Dar, până atunci, să rămânem la acest punct de pe ordinea de zi.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc doamna preşedintă, permiteţi să adresez nişte întrebări doamnei arhitect. Doamna arhitect, eu vă felicit pentru ceea ce vreţi să intreprindeţi ca centură ocolitoare a municipiului Tîrgu Mureş, motivele sunt clare, sufocarea oraşului cu traficul greu, tehnic, dacă puteţi să îmi răspundeţi, ştiu că e în faza de PUZ, unde are loc intersecţia sau, mă rog, bifurcaţia actualei centuri cu cea pe care urmează să o faceţi în prelungire, este un punct nodal acolo la strada Budiului sau mai la nord de strada Budiului, acolo unde aţi pus mâna, exact.

Doamna Angela Covaci: Aici este strada Budiului şi aici este Cartierul Dâmbul Pietros şi strada Viile Dealul Mic.

Domnul consilier Giurgea: A, deci acolo este, înţeleg.

Doamna Angela Covaci: Deci, încercăm să îndepărtăm de cartierul Dâmbul Pietros drumul acesta de traversare a oraşului.

Domnul consilier Giurgea: Asta este foarte bine.

Doamna Angela Covaci: Să nu intrăm aici, să implicăm fondul construit existent, încercăm să-l îndepărtăm.

Domnul consilier Giurgea: Unii colegi de-ai mei fac glume că exact deasupra firmei mele va fi drumul şi este un lucru bun, creşte preţul, dar este de fapt o întrebare pe interesul cetăţeanului din Tîrgu Mureş, că nici nu m-am putut gândi că intersectaţi aceste două artere undeva mai spre Budiului unde sunt şi case şi, desigur, şi zgomot foarte mult, acum ce am vrut să vă mai întreb vis-a-vis de acest proiect care este extraordinar, vă spun încă o dată, este nemaipomenit. V-aţi gândit ca pe acest, este o întrebare cu substrat, dar poate îmi răspundeţi sau dacă nu, nu este nici o problemă şi vă mulţumesc. V-aţi gândit că pe traseul acestei şosele de centură să intre într-un sistem de construcţii toată zona respectivă, de o parte şi de cealaltă a centurii? Sigur, prin implementarea unui proiect de utilităţi apă, canal, telefon, etc.

Doamna Angela Covaci: După cum ştiţi şi dumneavoastră, orice drum este purtător de dezvoltare, deci în mod sigur pe acest traseu o să apară funcţiuni pe care noi le-am definit, v-am spus, prin reglementările care completează această documentaţie de plan urbanistic zonal. Dar reglementările o să fie completate punctual de către solicitatorii ulteriori de construcţii pe acest traseu şi o să fie aprobate de Consiliul local şi de Comisiile tehnice şi de toată lumea îndrituită, prin documentaţii ulterioare.

Domnul consilier Giurgea: Vă mulţumesc!

Doamna Angela Covaci: Zona de interes este mai mult în partea aceasta, în spatele magazinului Metro, din păcate în această zonă este pădure şi sunt porţiuni cu probleme, să zic că nu neapărat cu probleme de alunecări de teren, dar cu probleme de stabilitate a terenului în zona gropii de cărămidă care trebuie consolidată, de asemenea sunt trasee de utilităţi şi de mari conducte de gaz şi de electrice care nu permit construirea, deci probabil că limitrof acestui drum nu va fi uşoară construirea în viitor. Dar în zona aceasta şi în zona aceasta a livezii, documentaţia noastră de urbanism spune că doritorii vor trebui să întocmească planuri urbanistice care ulterior vor fi aprobate. Şi despre utilităţi, un drum de felul acesta nu poartă utilităţi, nu are apă, are canalizare pluvială, are iluminat stradal dar alte utilităţi folositoare unui virtual investitor nu sunt prevăzute, are alt scop, scopul de a degreva centrul de circulaţie.

Domnul consilier Giurgea: Corect şi e foarte bun şi vă felicit. Întreb, absolut tot traseul acestei şosele, de centură să zicem, parcurge doar arealul geografic al municipiului Tîrgu Mureş, nu intră cumva şi pe la Crăciuneşti, respectiv Budiu?

Doamna Angela Covaci: Nu, nu, este pe administrativ Tîrgu Mureş parţial intravilan şi parţial extravilan şi à-propos de autostradă, ce spunea doamna preşedintă, în zona din spatele mall-ului pomenit de domnul secretar şi a magazinului Metro, noi dorim să facem un sens giratoriu, pe de o parte pentru a iniţia o trecere denivelată peste calea ferată şi peste Gheorghe Doja pentru a viabiliza şi a face uşor accesul şi în zona tradiţional industrială a municipiului Tîrgu Mureş, pe de altă parte să putem solicita ceea ce am şi făcut, la Administraţia Naţională a Drumurilor, să solicităm o eventuală legătură cu autostrada Transilvania în acest punct, care din punct de vedere urban şi al municipiului Tîrgu Mureş ar fi mult mai folositoare coborârea aici de pe autostradă decât să se facă coborârea între Cristeşti şi Ungheni unde este propusă în momentul de faţă. Într-o discuţie cu domnul director Mihai Grecu, dânsul a aprobat această idee şi a spus că se vor gândi cei de la Administraţia autostrăzilor sau nu ştiu cum se cheamă, se vor gândi la această propunere a noastră. Atunci am implica administrativele altor comune, dar propunerea asta este doar pe Tîrgu Mureş.

Domnul consilier Giurgea: Acum, sigur, ca să încheiem poate într-o notă de veselie, de ce atâtea mall-uri? Însuşi de la numele municipiului nostru, de târg, nu? Vă mulţumesc!

Doamna preşedintă Lokodi: Deci domnilor consilieri să trecem la vot. Proiectul nostru de hotărâre conţine 3 articole.

Articolul 1 se aprobă cu 27 de voturi „pentru”, 4 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan, Tatar Bela), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 2 se aprobă cu 27 de voturi „pentru”, 4 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan, Tatar Bela), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 3 se aprobă cu 27 de voturi „pentru”, 4 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan, Tatar Bela), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 de voturi „pentru”, 4 nu au votat (Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan, Tatar Bela), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam).

Doamna preşedinte Lokodi: Mulţumim mult doamnei arhitect şef pentru că a stat la dispoziţia colegilor ca să lămurim aceste întrebări.

12.Proiect de hotărâre privind aprobarea încadrării în categoria drumurilor comunale a drumului vicinal Moreşti-Şăuşa, de pe teritoriului administrativ al oraşului Ungheni, judeţul Mureş

Doamna preşedintă Lokodi: Proiectul a fost avizat de Comisia juridică şi de Comisia de urbanism în mod favorabil. Proiectul de hotărâre conţine 2 articole, se supune la vot.

Articolul 1 se aprobă cu 26 de voturi „pentru”, 5 nu au votat (Balogh Iosif, Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan, Tatar Bela), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Articolul 2 se aprobă cu 26 de voturi „pentru”, 5 nu au votat (Balogh Iosif, Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan, Tatar Bela), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 26 de voturi „pentru”, 5 nu au votat (Balogh Iosif, Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Şopterean Ioan, Tatar Bela), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam)

13.Informare privind nivelul de asigurare a ordinii şi liniştii publice, securităţii şi siguranţei civice a comunităţii pe raza localităţilor urbane şi rurale din judeţul Mureş, în trim. III. 2007

Doamna preşedintă Lokodi: În materialul şedinţei pentru astăzi aveţi o informare privind activitatea Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică a judeţului Mureş, vă rog frumos să studiaţi această informare a colegilor noştri. Mai este un material cu privire la spaţiul din Bazinul Carpatic, un material venit din partea unor parteneri din oraşul Esztergom din Ungaria, ei doresc să se facă o asociaţie, un parteneriat în Bazinul Carpatic pentru administraţiile ţărilor Ungaria, Cehia, deci toate ţările care suntem în bazinul Carpatic. Având în vedere că acest material are şi aşa o anumită vechime, domnilor consilieri vă las să studiaţi materialul şi pentru şedinţa următoare o să rog secretariatul să pregătim un proiect de hotărâre prin care o să primesc mandat din partea consilierilor dacă doresc această asociere pentru că va fi o asociaţie, va incumba aici cotizaţii, va incumba pentru proiect alte cheltuieli, să pregătiţi un proiect de hotărâre.

Şi acum domnilor consilieri, aseară prin poşta electronică am primit o scrisoare, şi preşedintele Consiliului Judeţean şi managerul Aeroportului Tîrgu Mureş domnul Runcan. Scrisoarea sună în felul următor. „Referitor la ultima noastră discuţie de la Budapesta dorim să vă facem astăzi o ofertă dar avem nevoie de un răspuns definitiv până lunea viitoare, 5 noiembrie orele 11.00, deoarece Wizz Air îşi va lansa noul program de primăvară în ziua următoare, marţi 6 noiembrie. Oferta noastră: Wizz Air va aduce înapoi zborurile Tîrgu Mureş – Budapesta cu aceeaşi frecvenţă săptămânală şi orar similar pe care le avem până la 15 mai 2008 şi vom anunţa acest lucru în data de 6 noiembrie, marţea viitoare.” De ce avem nevoie de acordul dumneavoastră? – 7,22 euro/pasager care pleacă, cu toate taxele incluse, garantate, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 15 mai 2005. Această taxă ar trebui să includă totul: aterizare, taxă pax, rampă pasager, mânuirea bagajelor, taxă de securitate, iluminare, taxa de zgomot, parcare, cu excepţia taxei de dezgheţare. Aceasta a fost taxa pentru care am fost de acord la ultima noastră întâlnire, după întâlnirea noastră am avut câteva discuţii şi am ajuns la concluzia să vă facem oferta de mai sus. Având în vedere faptul că nu avem prea mult timp, vă rugăm frumos să ne contactaţi. Tot ieri, în Studioul Teritorial al Televiziunii Duna, de la ora 7 am fost invitată, 4 minute am avut posibilitatea să spun punctul meu de vedere despre situaţia creată cu Wizz Air şi a fost prezentă doamna Natasha Cazmer, care a mai fost aici în Tîrgu Mureş din partea Wizz Air-ului. Eu eram foarte hotărâtă şi foarte tranşantă în legătura cu poziţia până acum, cred că această scrisoare este urmarea şi ecoul puternic prin Duna TV, care a avut un impact şi pe piaţa din Ungaria, mă gândesc că după aceea executivul Wizz Air-ului s-a aşezat şi ne-a făcut această ofertă. Cert este că nu am fost sunată de domnul Runcan, scrisoarea a fost trimisă domnului Runcan şi mie. Nu cunosc care este poziţia aeroportului la această ofertă. Astăzi am aşteptat să fiu sunată, am crezut că va fi aici la şedinţă şi că putem să discutăm această problemă printre primele puncte înaintea ordinii de zi. Vă consult, pentru că acest contract oricum trebuie să fie încheiat de către managerul aeroportului şi nu de preşedintele Consiliului Judeţean, dar noi am luat o hotărâre la nivelul Consiliului Judeţean privind majorările taxelor aeroportuare şi dacă el ar respecta acele majorări, atunci taxa pe care ar trebui să plătească Wizz Air-ul ar fi în jur de 9,50 euro/pasager, deci cu 2,20 euro/pasager mai mult decât acea ofertă pe care, la Budapesta, a fost de acord domnul Runcan şi doamna Hang din partea aeroportului, dacă acolo la discuţii Wizz Air-ul accepta să rămână să le oferim şi era prezent şi domnul Kolosvary din partea Consiliului de Administraţie. Dânşii solicită un program, adică un contract pe 5 ani, deci asta înseamnă că noi 5 ani nu mai majorăm aceste taxe. Nu ştiu dacă este cu câştig sau câştigul este în altă parte, cert este că în această scrisoare ei nu mai solicită din partea noastră acele taxe de promovare a regiunii, care sunt sume imense, care se plătesc de către societăţile economice, de administraţiile publice locale pentru promovarea regiunii. Şi dacă noi în contract am putea să cuprindem aceea taxă, fără nici o sumă, pe 5 ani, de promovare a regiunii, dar nici nu am fi promovaţi numai dacă am dori noi sau dacă, eventual, am rediscuta ulterior promovarea regiunii şi în contract am cuprinde posibilitatea readucerii şi altor zboruri decât Budapesta – Tîrgu Mureş, eu vă consult dacă mă mandataţi ca până luni să formulăm un răspuns de accept, în orice caz este mult peste oferta făcută de ei când am fost acolo de 2,89 euro, pentru că ei atunci ne-au oferit 2,89 de euro incluzând şi taxa de 5 euro pe care ei o colectează pe bilet de la clienţi, pentru că ei au spus că nu îi interesează dacă noi nu acceptăm acele sume pentru promovarea regiunii, atunci ei trebuie să calculeze pierderile pe care le realizează la nivelul operatorului. Deci, vă rog frumos să îmi spuneţi ceva. Poftim? Domnul Giurgea, domnul Pokorni, domnul Szalkay şi domnul Mora zice că înainte.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc doamna preşedintă, acum procedural, nu vă supăraţi, nu a dat telefon, trebuia să îi daţi telefon. Dacă nu a dat telefon Runcan, trebuia să îi daţi telefon.

Doamna preşedintă Lokodi: Dar eu am crezut că va fi aici.

Domnul consilier Giurgea: Şi să vină aici, trebuie comunicare şi din partea lui din două motive: în primul că este bărbat şi în al doilea rând că este un fel de subordonare faţă de Consiliul Judeţean şi, implicit, şi faţă de dumneavoastră şi din partea dumneavoastră, să vină urgent, aşa trebuie să îl chemaţi, să vină urgent.

Doamna preşedintă Lokodi: Aşa o să fac, o să îl chem mâine.

Domnul consilier Giurgea: Uitaţi, din cauza acestor disfuncţionalităţi o să avem probleme, eu nu ştiu cât de tare îl doare pe Runcan şi cât de tare îl doare pe altcineva, nu pe dumneavoastră firesc, pe altcineva, pe mine mă doare pentru că am cheltuit foarte mult în aeroportul acesta, şi energie, încă de la legislaturile trecute, atât am vorbit despre el că ne-a durut capul, şi nu vrem ca acest aeroport să intre într-o formulă, cu ghilimelele de rigoare, de faliment, în primul rând. Trecem la subiect. Spuneţi-mi, că nu am înţeles, ce înseamnă taxă de promovare a imaginii regiunii.

Doamna preşedintă Lokodi: Taxa de promovare a regiunii. Toate firmele operatorii low cost au o construcţie de preţ al biletului care este mult mai avantajos decât ceilalţi operatori aerieni, cum este în speţa noastră Malev-ul. Deci Malev-ul zboară cu o taxă de bilet mult mai mare decât Wizz Air-ul şi atunci se obişnuieşte să existe un contract între o regiune unde zboară firma low cost, şi asta indiferent că e RheinAir sau Wizz Air, că ce firmă de low cost este, şi atunci ei, prin acele pârtii care le au, revista de bord, pagina lor de internet, promovează turistic regiunea. Pentru această promovare sunt anumite costuri, deci să plăteşti pentru a te promova pe pagina de internet, în revistă, lunar se schimbă revista deci apare un alt conţinut şi de fiecare dată să fii cu ceva, bază turistică sau regiunea cu posibilităţile turistice, în acea revistă care costă, domnul Bartha vă rog să mă ajutaţi, 150 mii euro/an.

Domnul consilier Giurgea: Da, sună fain, deci mai departe, ceea ce ne interesează direct, categoric, aici este un bussines, eu nu pot decât să felicit Wizz Air pentru jocurile pe care le face. Le face ca un om de afaceri, aşa se fac afacerile. Domnule, dacă pot să scot de dincolo, că mă duc la celălalt mai ieftin, dacă mă întorc înapoi, ceva, fac mişcările astea, că aşa se face în afaceri. ceea ce trebuie să facem noi în schimb este, categoric, o discuţie cu această companie şi cu oricare altele. Eu, din punctul meu de vedere, v-aş da un termen de procedură tehnică definitiv, pentru totdeauna, ca preşedinte al Consiliului Judeţean, şi dumneavoastră, celor trei, v-aş da această permisivitate de a vorbi, pentru că sunteţi executivul şi noi v-am mandatat să fiţi acolo. Vorbiţi şi vorbiţi în interesul Consiliului, categoric, deci, vorbiţi cu ei şi să vedem ce se poate face. Noi avem nişte cheltuieli, oricum, de regie pe aeroport. Dacă nu vine Wizz Air-ul, oricum cheltuielile acestea există. Păi, în momentul când vine cineva, eu tot având nişte cheltuieli, păi acela este un profit de aproape %, teoretic, că nu este chiar aşa.

Doamna preşedinte Lokodi: Oricum, oraşul şi judeţul câştigă cu cei care vin aici.

Domnul consilier Giurgea: Categoric, trebuie să facem aceste demersuri ca oamenii aceştia să vină înapoi, nici nu vreau să mai comentăm la nivelul că au plecat şi au venit şi că de ce. Nici în glumă. Foarte bine, dacă vin înapoi noi să fim cei care trebuie să întindem mâna şi să-i curtăm, pentru că e interesul nostru. Ei au şi alte posibilităţi, sigur, au şi ei interes, dar ei ştiu să-şi facă business-ul. Deci, categoric, să faceţi aceste discuţii şi demersuri cât mai repede. Sigur, neapărat trebuie să faceţi cu Runcan şi cu conducerea executivă, pentru că ei sunt cei care răspund şi ei sunt cei care semnează. Eu personal votez, vă dau mandatul, luaţi-l lângă dumneavoastră, dacă vreţi ca pe un prieten, am vrut să zic ca pe un copil, de mână.

Doamna preşedinte Lokodi: Dar aşa am şi făcut.

Domnul consilieri Giurgea: Nu mai lăsaţi disfuncţionalităţile acestea să decurgă în sensurile în care au decurs până acum, de comunicare vorbesc, pentru că nu e în avantajul şi în interesul nostru. Şi implicit al dumneavoastră, şi nu în ultimul rând al dumneavoastră, ca ordonator principal de credite.

Doamna preşedinte Lokodi: Şi aşa în târg aşa se vorbeşte, că eu am alungat Wizz Air-ul.

Domnul consilier Giurgea: Doamna preşedinte, ştiţi că este vorba asta „gura lumii n-o poţi astupa” şi dacă te iei după gura lumii înnebuneşti. Aşa că, eu nu mai vreau să iau cuvântul decât să vă spun Crăciun fericit şi An Nou fericit, şi ştiţi de ce.

Doamna preşedinte Lokodi: Numai în 22 plec. Până atunci nu ştiu dacă facem şedinţă, dacă trebuie, da, dacă vine vreo minune de rectificare de buget, vreo minune, pentru că trebuie să facem.

Domnul consilier Szalkay: Da, mulţumesc, doamna preşedinte! Într-adevăr, subscriu şi eu la cele spuse de colegul meu Giurgea, pentru imaginea oraşului, pentru posibilitatea de a fi în continuare contactat acest oraş, să fie în circuitul economic european, dacă vreţi al Uniunii Europene, avem foarte mare nevoie de aceste curse low cost, pentru că nu toată lumea are avion particular, cum am spus. Şi deoarece dumneavoastră aţi avut oarecare îndoieli v-am transmis azi acel email la Cristina, cred că l-a primit, din partea Băncii Baltinski, care săptămâna trecută, şi spun acum la toţi colegii, a fost aici preşedintele, vicepreşedintele precum şi directorul pe Europa Centrală şi de Est, au venit din Bucureşti cu un avion particular, în 28 de minute, ceea ce înseamnă că au avioane performante. A spus că a fost primit regeşte, aşa scrie, puteţi să vedeţi, şi a fost foarte mulţumit de serviciile care se fac la aeroport. Acum, trebuie să hotărâm aici şi trebuie să spunem când Runcan face un lucru bun, pentru că nu este bine, după părerea mea, ca Runcan să fie în postura iepuraşului care „iar ai şapcă, iar n-ai şapcă”, tot timpul dăm în Runcan. Mulţumesc!

Doamna preşedinte Lokodi: Este foarte apreciabil cuvântul dumneavoastră.

Domnul consilier Ban: Având în vedere interesul general care s-a văzut după venirea acestei firme de transport aerian, eu consider foarte bună ideea de a discuta în continuare cu ei şi sunt de acord să vină şi să reia activitatea pe care au început-o. Vreau să vă spun că, aşa cum a încercat şi domnul coleg Szalkay să spună, cetăţenii necesită o firmă, sau chiar mai multe, de transport aerian cu un preţ redus sau cu un preţ mai mic decât cele care operează în alte condiţii. Deci, în orice caz, eu consider că probabil şi-au dat seama şi dânşii că este în avantajul cetăţenilor, în primul rând, şi nu în ultimul rând şi ei cred că îşi pot obţine un avantaj, un profit, cum spune domnul coleg Kakassy. În continuare aş vrea să vă spun că ieri am avut la Sovata o discuţie cu domnul secretar de stat din Ministerul Transporturilor …

Doamna preşedinte Lokodi: Tanţoş Barna.

Domnul consilier Ban: … şi ne-a promis că sunt posibilităţi de a finanţa din partea guvernamentală, a dezvoltării Aeroportului Transilvania. Deci, cred că dacă se va face treaba aceasta, vor dispare acele impedimente pe care le-a avut sau pe care le-a expus Wizz Air-ul, de a opera pe acest aeroport. Vă mulţumesc!

Doamna preşedinte Lokodi: Deci, atunci să vă spun că ieri Ministerul Transporturilor a fost reprezentat prin secretarul de stat Tanţoş Barna, la Sovata, pentru că acolo o porţiune de 1,5 km de drum naţional din intersecţia de intrare în Sovata s-a reabilitat şi acolo am pus problema acestor impedimente pe care le întâmpină Aeroportul Tîrgu Mureş prin faptul că nu vom putea să depunem proiecte de POR, pentru că o vreme, se spune că în Ghidul solicitantului ministerul prevede posibilitatea depunerii proiectului pe POR numai pentru acele 11 aeroporturi care sunt în strategia TNT. Ieri mi-a spus domnul secretar de stat că s-a finalizat ghidul şi nu există nici un impediment, deci şi aeroporturile care au rămas afară din strategia europeană TNT pot să depună proiecte, ceea ce va facilita posibilitatea noastră de a face proiecte şi de a atrage surse de finanţare, normal de anul viitor sau, oricum din mandatul care urmează. Până atunci, rămâne să facem în continuare eforturi din fondurile din rezerva bugetară. Poftim? Mergem înainte, sigur că mergem înainte. Eu n-am spus nici o clipă că ne oprim. Am spus numai că avem anumite impedimente, dar iată că şi aceste impedimente, cel puţin faţă de informaţiile de ieri, nu mai există. Şi atunci, anul viitor facem repede un proiect, pentru că studiu facem anul acesta, deci SF-ul îl reactualizăm anul acesta, cu IPTANA, iar proiectul îl lansăm anul viitor şi facem şi extindere de platformă şi reabilitare de pistă.

Domnul consilier Pokorny: Vă mulţumesc, doamna preşedinte! Onorat consiliu, eu aş dori să facem abstracţie de la aeroport, doar să reflectăm asupra unei probleme de principiu. Doamna preşedinte, pe lângă aeroport, are încă 10 probleme pe zi, la fel de importante ca şi aeroportul probabil, drumuri, asistenţă socială şi aşa mai departe. În momentul în care eu, ca şi conducător al unei instituţii de care răspuns şi doar de acest lucru răspund, primesc aceeaşi scrisoare sau anunţ de o importanţă deosebită, este doar obligaţia mea să iau legătura cu conducerea judeţului, nu invers. Deci nu muntele merge la Mahomed.

Dacă îmi daţi voie, aş ridica o altă problemă, fiind la diverse, se poate sau doar aeroportul este în discuţie.

Doamna preşedinte Lokodi: Un minut, domnul Benedek, doriţi cu aeroportul? Da, atunci să-i dăm posibilitatea şi după aceea ridicăm şi problema dumneavoastră pe care o întâmpinaţi.

Domnul consilier Benedek: Mulţumesc! Eu am fost de mulţi ani în Consiliul Judeţean când discutam de aeroport. Atunci spuneam că locul aeroportului nu este cel mai potrivit şi de aceea vom pierde. Dar a trecut această epocă, pentru că cei care călătoresc au văzut cât de repede şi cât de bine se poate, în siguranţă totuşi, ateriza dacă este ceaţă. Ceea ce este la Cluj. Nu ştiu dacă am reţinut şi eu bine minte, Wizz Air-ul reclamă lipsa dotării cu ghidajul de aterizare. Asta trebuie făcut, pentru că vrem să nu acceptăm, vrem să acceptăm, lumea se dezvoltă, este imposibil să ajungi la oraşe mai mari fără avion. Numai un singur lucru, mai mult călătoream în ultima perioadă la congrese, adică în ţările europene, alaltăieri am fost la Bucureşti, drumul pe care-l făceam în 3½ ore – 4, l-am făcut în şapte ore. Plus că, cei care vă ocupaţi cu transportul şi care vedeţi ce se întâmplă, eu n-am mai fost demult pe drumuri, mai mult cu avionul, dar nu se mai poate circula. Ar fi o mişcare fără raţiune să te opui curentului de dezvoltare. Deci, aveţi obligaţia să trataţi şi să semnaţi. Dezavantajos este ceea ce se întâmplă în multe, la noi în judeţ, lipsa comunicării. Probabil că Wizz Air-ul s-a dus la Cluj şi a văzut că acolo taxele sunt mult mai mari.

Doamna preşedinte Lokodi: Nu este dublu. Ceea ce ei practică acum, cel puţin din mass-media, e în jur de 11 euro, dar dublu este prin acele publicaţii care se fac din parte administraţiei, municipiului, judeţului şi aşa mai departe.

Domnul consilier Benedek: Daţi-mi voie să continui ideea, deci iată, confirmă că lipsa comunicării, lipsa epuizării căilor, eu n-aş putea să spun că are şapcă sau n-are şapcă Runcan, poate că pur şi simplu are o problemă, poate chiar ignoră Consiliul Judeţean, dar lipsa comunicării în judeţul Mureş multe dezavantaje ne-a adus, acest tratament de dezavantajos pe care vreţi, nu vreţi, trebuie să-l acceptaţi, pentru că viaţa merge înainte şi obligatoriu avem nevoie de aeroport, avion, şi dacă nu vom avea cei care vin după noi ne vor condamna.

Doamna preşedinte Lokodi: Ar fi foarte trist ca managerul aeroportului să ignore Consiliul Judeţean. Deci, domnilor, vă cer votul, mă mandataţi să discutăm ultimele detalii ale contractului? Şi putem coborî, putem coborî sub valoarea aprobată cam de două luni, în şedinţa trecută, până la valoarea oferită de 7,22 euro? Cine este pentru?

Solicitarea doamnei preşedinte se aprobă cu 23 de voturi „pentru”, 8 nu au votat (Balogh Iosif, Bartha Barna, Boloş Vasile, Bozodi Alexandru, Lazăr Ioan, Şopterean Ioan, Tatar Bela, Toşa Ioan), 3 absenţi (Socotar Dinu, Venczi Vidor, Veress Adam).

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc! Să ascultăm şi pe ceilalţi colegi, vă rog frumos, doamna Magyarosi, cinci minute răbdare. Domnul Pokorny doreşte să ridice o problemă la fel de importantă.

Sigur că da, dar fără el nu se poate. Domnilor, între mine şi Runcan nu există o divergenţă personală. Pe mine mă miră că nu a venit astăzi la şedinţă şi mă miră că nici nu m-a sunat. Ieri am discutat, alaltăieri, deci nu ne-am certat, nu ne-am despărţit, am analizat tocmai problema asta. Bine domnilor, o să-l întreb, dar fără să mă mandataţi ce să-l întreb?

Domnul consilier Pokorny: Vă mulţumesc! Cu aproximativ două luni în urmă, directoarea căminului pentru persoane vârstnice ne-a căutat, printr-o adresă în care în detaliu ne-a descris situaţia gravă în care se află, financiar vorbesc, acest cămin. Ulterior, Comisia de buget m-a mandatat, am fost în acest cămin, am şi înaintat o notă către Consiliul Judeţean. Să nu prelungesc, este doar vorba de câteva aspecte, de exemplu: la un număr 120 de locuri nu sunt numai 90 de rezidenţi, din cauza lipsei de fonduri, pentru că şi schema de personal este redusă la jumătate în sensul angajărilor. În al doilea rând, bătrânii fac baie de două ori pe săptămână pentru că nu sunt bani să se plătească apa caldă şi aşa mai departe. Am concluzionat, fără să indic sursa, pentru că ştiu că s-au făcut demersuri la Guvern de către Consiliul Judeţean, să se aloce pentru trim.IV fonduri în valoare de 1,400 milioane de lei vechi, respectiv pentru hrana calculată conform normelor, hrana asistaţilor şi salariul personalului existent. Zilele trecute directoarea ne-a trimis iarăşi o adresă în care ne solicită sprijinul, pentru că instituţia se află în pragul falimentului. Au datorii, azi mâine nu mai au cu ce să plătească hrana asistaţilor. Eu vă rog frumos ca să se rezolve, în măsura posibilităţilor, această problemă. Pasul pe care l-am făcut în Colegiul director al Direcţiei de Asistenţă Socială a fost o altă propunere de-a mea, încât de la anul să fie inclusă această instituţie în reţeaua normală, judeţeană, pentru că momentan legea nu prea permite să fie finanţată de Consiliul Judeţean, fiind vorba de o instituţie cu persoane vârstnice aparţine de Consiliul local. Trebuie să schimbăm şi denumirea, asta s-a aprobat. Dar acum e o problemă acută, financiară, asupra căreia aş vrea să vă atrag atenţia.

Doamna preşedinte Lokodi: Tocmai dumneavoastră aţi dat răspunsul la întrebarea formulată. Consiliul Judeţean n-are posibilitatea să finanţeze, fiind în administrarea consiliilor locale. Domnilor, cunoaştem situaţia, dar, daţi-ne soluţia. Luaţi dumneavoastră o hotărâre că preluaţi aceste cheltuieli, temeiul legal? Noi nu mai rectificăm bugetul consiliilor locale. Anterior, şi am vorbit astăzi despre acest lucru, trebuie schimbată şi Legea finanţelor publice ca să împărţim noi bugetul la consiliile locale, ca atunci, acolo unde sunt asemenea probleme să putem să ajutăm. De anul viitor, să ştiţi, avem proiecte de valori imense câştigate de către oraşe şi comune. Sovata, ieri a făcut o analiză, anul viitor intră în execuţie proiecte în valoare de 30 milioane euro, pe Sovata. Cota parte proprie, 15 – 20%, de unde va plăti comunitatea? N-are acoperire. Noi anul viitor vom fi în faţa unor cheltuieli, împrumuturi bancare şi acel 20% pe care îi împărţim noi din bugetul nostru, va trebui, cum zice legea, numai şi numai pe proiecte. Şi dacă adunăm valoarea proiectelor câştigate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, pe canalizare, drumuri, alimentare cu apă, săli de sport, spitale şi aşa mai departe, intră şi programul cu spitalele. Noi va trebui, Consiliul Judeţean, să luăm împrumut pentru a ajuta administraţiile. Eu sunt de acord să preluăm aceste două case de bătrâni, Ideciu şi Măgherani, încă în bugetul Consiliului Judeţean. Dar atunci vă rog frumos, domnilor consilieri, nu vă mai sculaţi pe tema Direcţiei de Protecţia Copilului şi a Persoanelor cu Handicap. Uităm discursurile politice, plătim pe decizia noastră. Autonomia la care tinde fiecare administraţie şi pentru care se luptă uite că soseşte şi nu face faţă nici unul, nici de oraş, nici de municipiu şi toată lumea aşteaptă de la Consiliul Judeţean.

Domnul consilier Lădariu: Doamna preşedinte, domnilor vicepreşedinţi, doamnelor şi domnilor colegi! Voi fi foarte scurt. Vreau să sprijin propunerea colegului Pokorny, am fost acolo, am vorbit cu doamna directoare cu alt prilej, într-adevăr posibilităţile primăriei de acolo sunt egale cu zero, sacul a ajuns la fund, de-abia o duc de pe o zi pe alta. Trebuie găsită o soluţie, s-o găsim împreună, nu putem să-i lăsăm de izbelişte pe aceşti oameni, înainte de toate sunt bătrâni şi sunt bătrânii noştri. Trebuie găsită, mi-e imposibil să vă spun acum care ar fi soluţia dar trebuie, împreună, să găsim o soluţie şi, cum aţi spus dumneavoastră, şi pentru situaţia cealaltă, pentru ambele situaţii. Nu au nici o posibilitate, într-adevăr, acesta e adevărul, deocamdată, gol-goluţ.

Doamna preşedinte Lokodi: Nimeni nu spune că nu este drept. Eu data trecută, nu vreau să spun la cine, a venit la mine un ONG pe care noi, în cadrul programul Consiliului Judeţean îl sprijinim, că doreşte să depună un proiect la nivel naţional, dar nu are bani să plătească o autorizaţie. Am luat portmoneul, i-am dat 9 milioane de lei şi i-am urat succes la proiect. Ce pot să fac?

Domnul consilier Giurgea: Vă mulţumesc, doamna preşedinte! Aş vrea să fac o mică introducere de 10 secunde. Din indemnizaţia mea de consilier, 6 ani aproape am plătit o fundaţie pe care am şi transportat-o gratuit şi i-am dat şi bani, iar acum dau la 6 bătrâni. Deci, ca să se înţeleagă că nu am nimic cu persoanele vârstnice, şi eu voi fi la un moment dat vârstnic, nu ştiu unde vor fi copiii mei, dar sper că am avut până acum şi voi avea în continuare atâta capacitate să-mi aşez bătrâneţile eu, nu să stau pe seama copiilor.

Doamna preşedinte: Fără glumă, eu voiam să vă fac o propunere. Să încercăm să accesăm fonduri să construim o casă de bătrâni mai de elită, cine ştie unde ne vom retrage la bătrâneţe.

Domnul consilieri Giurgea: Da, e o ideea bună. Problema, în schimb, vreau să o pun aşa cum am pus-o pe tot parcursul mandatului meu, celor două mandate, azi-mâine se încheie şi al doilea, la Consiliul Judeţean dar şi în Consiliul local. Trebuie să fim foarte atenţi, spunea domnul vicepreşedinte mai la începutul şedinţei, cheltuim 60% din fondurile Consiliului Judeţean pe ceea ce înseamnă protecţie socială. Cota noastră de participare, cea bugetară, fiind una aproape nesemnificativă. Stimaţi colegi, şi aş vrea să nu se supere prietenul meu şi colegul meu Pokorny, eu îl înţeleg şi să mă înţeleagă şi pe mine în ceea ce spun, să ne înţeleagă pe toţi, sigur că trebuie ajutaţi, dar eu vă dau o idee şi termin pe urmă să vă spun de ce nu sunt de acord să-i ajutăm de la Consiliul Judeţean. Oricum este campanie electorală, euro-parlamentare, avem şi candidaţi, de ce nu se face o acţiune, dacă vreţi de media, de ce nu se face o acţiune gen bal de caritate şi să se adune 1 miliard şi ceva. Şi au ocazia atunci şi cei care candidează, acum dânşii şi altădată noi, la locale şi parlamentare, aruncăm de multe ori cu bani aiurea, nu ştiu pe ce tâmpenii de emisiuni. De ce să nu facem o acţiune de caritate, care oricum va fi mediatizată, în care să adunăm această sumă de 1 miliard şi ceva şi, într-adevăr să-i salvăm pe oamenii aceştia. Dar, categoric, eu nu sunt de acord s-o luăm la Consiliul Judeţean. Că dacă o luăm la Consiliul Judeţean, eu voi iniţia un proiect, nu numai pentru asta, şi pentru altele, sigur că sunt de acord şi cu domnul Lădariu, domnul Lădariu este un fiu al satului, e absolut normal să apere interesele acelei comunităţi, deşi poate nu sunt foarte mulţi din satul dânsului, dar de pe raza administrativ-teritorială a comunei Brâncoveneşti. Nu sunt de acord pentru că, Consiliul Judeţean nu vreau să se numească până la urmă Crucea Roşie Mureş. Înţelegeţi, Consiliul Judeţean are altă menire, inclusiv vis-a-vis de instituţiile de cultură care trebuie încet-încet să le autonomizăm, să se autofinanţeze 100%, să le privatizăm dacă vreţi, nu ştiu în ce măsură, poate am zis o aberaţie, dar poate este şi un sens bun în ceea ce am spus, şi să alocăm aceşti bani pentru ceea ce trebuie făcut pentru dezvoltarea judeţului Mureş, să mergem, cum de altfel merg toate judeţele din ţara asta, foarte puţine aruncă banii, cu ghilimelele de rigoare să trataţi „aruncă bani”i, pe alte acţiuni care nu sunt treaba Consiliului Judeţean. Noi o să ajungem, în scurt timp, dacă mergem în formula asta, aşa cum am spus, să-i dăm Consiliului Judeţean o denumire din asta, de Cruce Roşie sau Mama Leone. Haideţi să o gândim bine, categoric pe parte socială sunt de acord şi întotdeauna am fost, şi pentru cultură am dat mulţi bani, pentru cărţi, pentru spectacole şi voi da cât voi mai putea. Deci, sunt pentru cultură, sunt pentru întreţinere şi asistenţă socială personală sau, dacă vreţi, nu sub ce formă de fundaţie, dar nu mai sunt de acord ca bani de la Consiliul Judeţean să mai meargă în această direcţie, şi toţi să meargă în această direcţie. Alte instituţii, şi am terminat cu asta, dorm, nu-i interesează, dorm şi-şi scot pieptul afară că ce deştepţi şi breji sunt. Iar noi suntem cei care-i luăm pe toţi în braţe. Până când?

Doamna preşedinte Lokodi: Adevărul este că pe anul viitor, până în 7 decembrie pot fi depuse proiecte la ANPH pentru fonduri în vederea acoperirii acestor cheltuieli şi o invităm pe doamna director să facă proiect. Iar anul acesta să invităm administraţia publică, să ajutăm, să facem o campanie, sunt de acord, să facem o campanie ca mediul de afaceri, deci societăţile comerciale, cine poate, să sprijine, putem să facem ceva dar eu nu văd, din bugetul Consiliului Judeţean, cum am putea aloca fonduri.

Domnul consilier Mora: Tocmai această ideea voiam să o punctez, dar colegul Giurgea a punctat oarecum această chestiune. Deci, finanţarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului se poate face şi prin alte instrumente, nu numai strict prin viramentele de la Consiliul Judeţean. Şi atunci, propunerea mea, sau sugestia mea ar fi ca viitorului manager de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului să i se impună, poate e greu cuvântul pe care îl folosesc, o anumită cotă din total buget pe care să o atragă din alte fonduri. Este fix problema lui de unde le va atrage. Ori prin proiecte pe care să le depună pe zonele în care se pot finanţa asemenea chestiuni, ori prin parteneriate public-private în care el va trebui să găsească deschidere la, ştiu eu, Azomureş, la diferite alte societăţi care poate, prin diferitele activităţi, au un anumit efect asupra sănătăţii oamenilor, deci trebuie să caute, pe această piaţă pe care activăm şi în care trăim cu toţii, şi alte surse de finanţare.

În al doilea rând, a doua chestiune pe care aş dori să o punctez, tot pe tema Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, este această structură bugetară pe care tot o discutăm de multă vreme şi la care aş vrea să găsim o soluţie în viitorul apropiat. Deci, eu înţeleg că din bugetul Consiliului Judeţean, strict din fondurile noastre, ale bugetului Consiliului Judeţean, merg undeva la 120 de miliarde pe an către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. E corect, doamna preşedinte? Undeva pe acolo am înţeles că este, din totalul de vreo 550-600 de miliarde, 120 este strict din fondurile Consiliului Judeţean, care sunt bani de care noi le lipsim pentru alte investiţii sau alte cheltuieli la nivel de consiliu. Eu vă cer, sau vă rog să prezentaţi o situaţie similară a celorlalte judeţe din ţară, cum este alcătuit şi cum se formează.

Doamna preşedinte Lokodi: Din ţară numai poate încă un judeţ are asemenea probleme, în rest infime, mici. Deci, domnul Togănel, suntem judeţul cu cea mai mare structură.

Domnul secretar Togănel: Într-adevăr, avem structură mare, dar sunt şi alte judeţe au structură la fel ca şi noi, de exemplu Suceava.

Doamna preşedinte Lokodi: Dar din Ardeal nimeni nu are cum avem noi.

Domnul consilier Mora: Bun. întrebarea mea este vis-a-vis de banii care merg în celelalte judeţe din bugetul lor propriu, al consiliilor judeţene, dacă sunt atât de mari cum sunt la noi, sau dacă sunt în acelaşi procent, atât de mare, pe viramente, pentru că în acest caz, trebuie făcută o discuţie la nivel naţional, cu forurile competente pentru a găsi o soluţie. Eu vă spun foarte clar, nu că nu vreau să dăm acei bani la Direcţia Generala de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în schimb aş vrea ca cei 120 de miliarde, 150 de miliarde, nu ştiu care e suma exactă, să se poată folosi pe programul de drumuri, de exemplu.

Doamna preşedinte Lokodi. Deci, banii care vin de la ANPH vin în proporţie de mărimea activităţii şi pe persoană, practic este o sumă fixă pe o persoană asistată, fie că este vorba de copil sau adult. Nu poate să meargă în alte judeţe o sumă fixă, nu e vorba de sumă fixă, e vorba de sumă cotă, pe asistat.

Domnul consilier Mora: Înseamnă, din ce spuneţi dumneavoastră, înţeleg că noi ne-am încărcat structura acestei direcţii, sau asistaţii acestei direcţii sunt mult mai mulţi decât vine cota respectivă de la Bucureşti şi de aceea trebuie să finanţăm noi o parte din bani.

Doamna preşedinte Lokodi: Nu. Deci, o dată vine o cotă pe asistat, asta în cadrul direcţiei, dar despre ce vorbim, cele două case de bătrâni. Deci, pe asistat vine o cotă fixă, aia noi doar o transferăm. Domnul Bartha, vin şi pe salarii bani?

Domnul consilier Mora: Şi diferenţa de 120 de miliarde atunci pentru ce …

Doamna preşedinte Lokodi: Şi diferenţa pentru funcţionare o susţine Consiliul Judeţean. Deci, noi practic susţine funcţionarea acestei instituţii. De ce este aşa de mare? Pentru că avem un sistem cu 58 de case tip familial, avem încă la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului 3 centre istorice iar la persoane adulte avem în jur de 7 centre mari şi acum 5 case de diferite tipuri, CITO şi altfel care se construiesc din fonduri PHARE. Şi acum să vă informez că ANPH, domnul preşedinte Didilescu mai are ideea ca acele case care s-au construit din fonduri PHARE să aibă şi conducere şi tot, separat faţă de cele vechi.

Domnul consilier Mora: Pe care s-o plătească el, nu?

Doamna preşedinte Lokodi: Ei, felicitări, aşa am spus şi eu. Domnul Didilescu doreşte acest lucru pe cheltuiala consiliului şi să ştiţi că purtăm lupte deosebite, domnul Pokorny, Direcţia de Protecţia Copilului şi ultima verigă sunt eu, care nici nu vreau să aud de aşa ceva, pentru că nu vom angaja asistenţi în plus, director economic, director, aşa că …

Domnul consilier Mora: În încheiere asta vreau să subliniez, dacă nu există altă soluţie de a degreva acea componentă, care e o componentă destul de mare, e bugetul pe un an de zile pentru ceea ce înseamnă drumuri din bugetul propriu al nostru, atunci rămâne varianta pe care am spus-o iniţial în care, realmente conducerea direcţiei să se aplece şi spre alte surse de finanţare, nu numai de la Consiliul Judeţean.

Domnul secretar Togănel: Căminele pentru persoane vârstnice, potrivit legislaţiei actuale, sunt în subordinea consiliilor locale. Trecerea lor în subordinea Consiliului Judeţean ar presupune un aviz de la ANPH şi schimbarea profilului în sensul de a deveni acolo asistaţi persoane cu handicap. Cu toate acestea, vreau să vă informez că cei la Cluj şi de la Timiş au adoptat recent hotărâri pentru trecerea unor cămine pentru persoane vârstnice în structura direcţiilor. Doamna preşedinte, la ora actuală, pentru căminele pentru persoane vârstnice legislaţia prevede următoarele surse de finanţare: aportul asistaţilor, din pensie, aportul aparţinătorilor, aportul unităţii administrativ-teritoriale unde are domiciliul asistatul respectiv. De exemplu, la Ideciu sunt 30 de cetăţeni ai Tîrgu Mureşului care stau în acest cămin. Ar trebui Tîrgu Mureşul să plătească aceşti asistaţi diferenţa de la pensie. Şi numai în al patrulea rând se prevede ca sursă de finanţare bugetul de stat sau bugetul local şi bugetul judeţului.

Doamna preşedinte Lokodi: Deci este problema managerului casei de bătrâni să rezolve.

Domnul secretar Togănel: Trebuie stabilit costul mediu, trebuie văzut cât este diferenţa, şi am explicat acest lucru, cât se acoperă din pensie, dacă există posibilităţi cu aparţinătorii să facem decontarea cu consiliile locale, ca şi ei să contribuie cu finanţarea. Sau, este cealaltă variantă, care s-a mai enunţat aici, externalizarea acestui serviciu, privatizarea lui. În judeţul Sibiu de exemplu, la Mediaş, funcţionează un asemenea cămin privat, condiţiile sunt deosebite dar şi costurile sunt suportate de către pensionarii în cauză, inclusiv cu bunurile imobile pe care le au şi de către aparţinători.

Doamna preşedinte Lokodi: Da, vă mulţumesc! Deci şanse există, dar cel mai uşor e să spunem Consiliul Judeţean să ne sprijine. Domnilor, dacă doreşte cineva să mai ridice vreo problemă la diverse.

Domnul vicepreşedinte Groza: Într-adevăr, să luăm cazul căminului din Ideciu. Deci, din sursele provenite de la pensionari se acumulează 5 miliarde. Bugetul pe acest an, tot l-am analizat, nu poate fi mai mare de 8 miliarde, deci era o diferenţă de 3 miliarde. La anul, cu indicele de inflaţie, să tot fie 8,5 miliarde.

Doamna preşedinte Lokodi: Cât colectează de la rude?

Domnul vicepreşedinte Groza: Chestiunea este următoarea: toate acele surse, trebuie să facem demersuri foarte clare şi la Consiliul local Tîrgu Mureş, pentru că nu se poate, sunt 31.

Doamna preşedinte Lokodi: Succes, domnule vicepreşedinte, este în subordinea dumneavoastră.

Domnul vicepreşedinte Groza: Da, eu sunt perfect de acord, dar să nu fim nici atât de zgârciţi, cu o sumă oarecare putem şi noi să venim, la urma urmei.

Doamna preşedinte Lokodi: Lucrează foarte mult domnul vicepreşedinte la casele pentru persoane adulte, ştiu că a fost şi la Ideciu, acuma asta am zis în glumă, coordonează activităţile, investiţiile, respectăm termenele, nu vom avea probleme. Domnul preşedinte Didilescu de la ANPH a venit ieri şi noi ne luptăm cu constructorul că nu e calitativ bună lucrarea, nu s-a finalizat iar domnul Didilescu a lăudat că ce bună e lucrarea, că ne-a tăiat toate pârghiile.

Domnul consilier Radu Mircea: S-a stabilit astăzi la şedinţa comisiei de „Cea mai bine gospodărită comună din judeţul Mureş”, începând cu data de 5, orele 8.00, comisia se va deplasa pe rutele pe care le-am stabilit astăzi în comisie. Deci va fi în 5, în 7, în 9 şi în 14. Vă rog să participaţi, nu ulterior să spuneţi că nu aţi ştiut de această acţiune. Mulţumesc!

Doamna preşedinte Lokodi: Şi aveţi nevoie de microbuz. Vă mulţumesc! Vă doresc, până la întâlnire, numai sănătate, bine şi o campanie cu succes!

Întocmit: Monica Mihaela Pop

Nemeş Ileana Livia

PREŞEDINTE SECRETAR

Lokodi Edita Emoke Ioan Togănel

Văzut: Delia Belean

Viorel Iosib