ROMÂNIA                     

     JUDEȚUL MUREȘ

 CONSILIUL JUDEȚEAN

Nr._______/______2007

       Dosar IV.C.1

                        

 


PROCES – VERBAL

al ședinței ordinare a Consiliului Județean

din data de 28 iunie 2007

 

        Lucrările ședinței s-au desfășurat în sala mare a Consiliului Județean Mureș și au fost conduse de doamna președinte Lokodi Edita Emöke.

        Ordinea de zi a ședinței a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber” și „Nepujság”, prin Dispoziția președintelui Consiliului Județean nr.156/2007.

Din cei 34 consilieri în funcție au fost prezenți  32, domnii consilieri Szabo Arpad, Ioan Șopterean au fost absenți.

Au fost invitați să participe:

·        dl. Ciprian M. Dobre, prefectul județului Mureș

·        dl Dumbravă Florin, director, Direcția Generală  de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș

·        dl Mezei Vasile, director economic DGASPC

·        dl Cârdan Ioan, comandant Centrul Militar Județean Mureș

·        dl Mureșan Cristian, contabil șef Centrul Militar Județean Mureș

·        d-na Corina Teodor, directorul Bibliotecii Județene Mureș

·        dna Pop Daniela, contabil-șef Biblioteca Județeană Mureș

·        dl Soos Zoltan, director,  Muzeului Județean Mureș

·        dna Mihalte Marcela, contabil-șef al Muzeului Județean Mureș

·        dl Constantin Cotîrlan, directorul Centrului Jud. de Promovare și Conservare a Creației și Tradiției Populare Mureș

·        dna Iosib Maria, contabil șef, Centrul Jud. de Promovare și Conservare a Creației și Tradiției Populare Mureș

·        dl Cadariu Gavril, directorul Teatrului pentru copii și tineret “ARIEL” Tîrgu Mureș

·        dna Ludușan Leontina, contabil-șef al Teatrului pentru copii și tineret “ARIEL”

·        dl Moraru Cornel, redactorul revistei „VATRA”

·        dl Nistor Onofir, contabil șef al revistei „VATRA”

·        dl Naste Vasile, directorul Administrației Palatului Culturii Tîrgu Mureș

·        dna Valea Anica – contabil-șef, Administrația Palatului Culturii Tîrgu Mureș

·        dl Titi Iosif Boantă, directorul Ansamblului artistic profesionist “MUREȘUL” Tîrgu Mureș

·        dna Silvășan Elena, contabil-șef al Ansamblului artistic profesionist “MUREȘUL”

·        dl Sabău Ștefan, director, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Nr.3 - Reghin

·        dna Molnar Viorica, contabil-șef,  Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Nr.3 - Reghin

·        dna Grec Claudia, director Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă nr.1 Tîrgu Mureș

·        dna Crahmaliuc Anișoara, contabil șef Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Nr.1 Tîrgu Mureș

·        dl.col. Chiorean Mihai – inspector-șef, Inspectoratul pentru Situații de Urgență

·        dl.col. Pop Dinel – Inspectoratul pentru Situații  de Urgență

·        dl. Blaj Virgil, director, SURM

·        dl Runcan Ștefan, directorul R.A. AEROPORTUL Tîrgu Mureș

·        dna Hang Mărioara, contabil-șef al R.A.”AEROPORTUL” Tîrgu Mureș

·        dl Ioan Ilieș, director, Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor

·        directori, directori adjuncți, șefi servicii și specialiști din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor

·        reprezentanți mass-media din județ

 

 

D-na președinte Lokodi: Bună ziua. Doamnelor, domnilor, stimați invitați, bună ziua pentru cei care sunt azi alături de noi, dați-mi voie să începem lucrările ședinței de azi. Ordinea de zi v-a fost comunicată și este cea anunțată cu mici modificări.

Ordinea de zi enunțată pentru azi se modifică, vom avea un punct în regim de urgență și de pe ordinea de zi se modifică punctul 6, nu vom avea acel material care a fost discutat în comisii ci doar o hotărâre prin care vom lua o decizie în principiu.

Ordinea de zi se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Bartha, Popa), 7 absenți (Groza, Toșa. Kakasi, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

 

În regim de urgență:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico - economici ai investiției "Reabilitarea si modernizarea sistemului rutier pe drumul județean DJ 142C limită județ Sibiu - Coroisânmărtin (DJ142)"

D-na președinte Lokodi: O să îl rog pe domnul vicepreședinte Frătean să vă prezinte acest proiect de hotărâre și importanța lui.

D-l vicepreședinte Frătean: Acest drum este unul din drumurile cu care am câștigat o finanțare din fonduri europene. Studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico- economici inițiali ai acestui drum s-au modificat în urma reevaluărilor și a modificării unor normative și a situației de pe teren, drept care pentru a putea continua procedura pentru accesarea finanțării trebuie să aprobăm indicatorii tehnico economici finali. După aprobarea noastră, mâine documentația va și pleca spre organismul de finanțare. Valoarea investiției este 22.900 milioane din care C+M =20 milioane, echivalent cu 7 milioane de euro.

D-na președinte Lokodi: Așteptăm să începem lucrările la acest drum, alături de drumul vinului, aceste două proiecte au fost câștigate deodată în sesiunea de preselecție a proiectelor din 2005.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Bartha), 6 absenți (Groza, Toșa, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar.

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Bartha), 6 absenți (Groza, Toșa, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar.

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Bartha), 6 absenți (Groza, Toșa, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar.

 

 

Ordinea de zi

 

2. Proiect de hotărâre privind includerea în bugetul Consiliului Județean Mureș, pe anul 2007, a sumei de 8300 mii lei

 

D-na președinte Lokodi: Vă rog, domnule Szalkay, să prezentați proiectul de hotărâre privind includerea în bugetul Consiliului Județean a sumei de 8300 mii lei noi, să spuneți ce reprezintă, de unde provine această sumă și celelalte modificări ale bugetului.

D-l consilier Szalkay: Bugetul se majorează atât la venituri cât și la cheltuieli cu suma de 803.000 mii lei . Bugetul Consiliului Județean se majorează de la 119 milioane ron la 128 milioane ron, după cum am văzut este o majorare, sursele sunt subvenții de la bugetul de stat, iar după cum puteți vedea din expunerea de motive cheltuielile se regăsesc în bugetul D.G.A.S.P.C care folosește 800.000 mii lei, respectiv 800 miliarde și 3.000 se folosesc pentru cheltuieli de poștă, privind expedierea acestor scrisori în tot cursul anului. Cu permisiunea dvs voi citi câteva reașezări în cadrul bugetelor unor instituții, care nu vor influența per total bugetul Consiliului Județean ci vor influența, în cadrul articolelor bugetare, bugetul instituțiilor respective. Astfel, la serviciul SALVAMONT se solicită reașezarea bugetului pentru a putea asigura unele indemnizații de delegări ale unor invitații de participare la simpozioane, precum și pentru reparații curente la autoturisme. Centrul Militar solicită o realocare în vederea achiziționării unui număr de 15 ecrane de protecție pentru calculatoare, Muzeul Județean solicită reașezări în cadrul volumului bugetului între salarii de bază, unde s-au constatat economii în urma efectuării unor concedii și majorarea indemnizațiilor de delegare, de asemenea am mai considerat că este interesant să amintim că Teatrul ARIEL solicită o reașezare în cadrul aceluiași capitol, atât la cheltuieli cât și la materiale, urmare a derulării unor proiecte, Centrul Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare solicită o reașezare a economiilor pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de organizarea unui festival de dansuri și cântece maghiare, Revista „VATRA” solicită reașezarea economiilor înregistrate la salariul de bază și majorarea drepturilor de autor și pentru cofinanțarea Grădiniței din Pănet, suma de 80.000 lei cuprinsă la „cheltuieli materiale” se propune a fi trecută  la „active nefinaciare”.

D-na președinte Lokodi: Această sumă de 8.300 mii au venit din transferuri bugetare centrale pentru finanțarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap acordate pe anul 2007, este o rectificare venită în mod expres pentru această activitate și poate fi folosită doar de D.G.A.S.P.C. Restul modificărilor sunt pentru activitatea curentă a instituțiilor care au solicitat această modificare.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Bartha), 6 absenți (Groza, Toșa, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenți (Groza, Toșa, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenți (Groza, Toșa, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenți (Groza, Toșa, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Art.5 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenți (Groza, Toșa, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Art.6 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenți (Groza, Toșa, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Art.7 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenți (Groza, Toșa, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Art.8 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenți (Groza, Toșa, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenți (Groza, Toșa, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

 

D-l consilier Radu: Am o întrebare. Am participat la Festivalul de Sânziene ținut în comuna Iclănzel, sat Căpușu unde au participat peste 7 formații de copii, foarte simpatici, impresionant. Discutând cu organizatorii știu că s-au repartizat unele sume pentru astfel de ansambluri și ele nu au ajuns nici la ora actuală. Eu sunt de părere că ar fi bine să ajungă la dânșii pentru că au deja acțiuni în desfășurare. Ei s-au simțit foarte onorați de prezența mea acolo, cu modestie vă spun, pentru că nu prea au fost nici de la Consiliul Județean nici de la Prefectură, dar important este să ajungă aceste sume la dânșii.

D-na președinte Lokodi: Știți foarte bine că aceste sume pe c are dvs în comisii ați apreciat în valoare de punctajul obținut de asociații, fundații, s-a stabilit și noi în Consiliul Județean am discutat, au fost împărțite contractele, de exemplu și azi am semnat multe dosare pentru plăți, sunt convinsă că și acest contract este semnat, urmează ca dânșii să vină și să le băgăm banii în cont, nu este nici un impediment . Cine a câștigat proiecte va primi finanțare.

 

3. Proiect de hotărâre privind reorganizarea structurii, modificarea  statului de funcții și a regulamentului de organizare și funcționare ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș

                                                                                                                         

        D-na președinte Lokodi: Aș dori să prezinte domnul Groza.

        D-l vicepreședinte Groza: După cum se știe D.G.A.S.P.C în 2005 a câștigat 5 proiecte Phare. Este vorba de Centrul de integrare pentru terapie ocupațională Glodeni, Centrul de îngrijire „Casa Speranței” Reghin, Centrul de integrare prin terapie ocupațională și locuință protejată Căpușu de Câmpie, Centrul de reabilitare și recuperare „Sf. Ana” Brâncovenești, Centrul de reabilitate și recuperare „Sf. Iosif”. De asemenea s-a câștigat un alt proiect Phare , Casa „Ada și Adi”, este vorba de două apartamente în care vor fi cazați copiii care depășesc 18 ani. Evident în aceste condiții s-a pus următoarea problemă: trebuie asigurat personal pentru aceste instituții care se vor da în folosință de la 1 septembrie. Cum se va proceda? Nu vom crește numărul de personal al D.G.A.S.P.C, vom face o redistribuire și anume centrul din Reghin va avea  o capacitate de 30 locuri adulți cu handicap, cu 44 posturi. Centrul de la Căpușul de Câmpie cu o capacitate de 20 de locuri , cu 20 de posturi. Locuință protejată Căpușu de Câmpie cu o capacitate de 10 locuri, pentru persoane cu handicap cu abilitate ridicată, cu 11 posturi. Centrul de recuperare „Sf. Ana” Brâncovenești va avea o capacitate de 50 de locuri, se vor furniza servicii persoanelor cu abilitate scăzută cu 73,5 posturi. Centrul de reabilitare „Sf. Iosif”, Călugăreni va avea tot 50 locuri cu 73,5 posturi. La centru de tranzit „Ada și Adi” se vor furniza servicii pentru 51 de beneficiari din care 10 vor fi găzduiți. Deci este vorba de redistribuire de posturi și nu afectează cu nimic. Se pune problema costurilor. Trebuie să vă spun că acestea sunt standardele prevăzute în Ghidul solicitantului Pahre, de legislația în vigoare și ați văzut ce tevatură, la televizor, ca au apărut probleme în unele zone pentru că nu au respectat standardele și se va ajunge la plângeri penale împotriva consiliului județean respectiv și a direcției de protecția copilului. Noi trebuie să respectăm strict aceste norme. Da, poate veți spune, în Ungaria, dar și ei au respectat acum 10 ani aceste normative, în ele trebuie să ne încadrăm, nu modificăm bugetul, ne încadrăm în același buget. În legătură cu modificarea structurii organizatorice, sunt lucruri clare. Pe diverse centre rezidențiale nu se modifică bugetul și consider că sunt justificate. În legătură cu modificarea regulamentului, știți bine că sindicatul a făcut o plângere, s-a câștigat, asta este. Colegiul Director va avea 34 persoane, eu zic că trebuie să respectăm legea și în acest caz, evident în formulă restrânsă se vor lua deciziile curente. Pentru că nu se poate  să se adune așa un număr mare pentru orice decizie. Eu consider că toate aceste lucruri sunt îndreptățite, inclusiv reorganizarea Colegiului Director, nu se suplimentează bugetul, ne încadrăm în prevederile legislației în domeniu și putem vota cu încredere acest proiect.

        D-l consilier Pokorny: Aici noi în aplicarea strategiei naționale de îmbunătățire a vieții acestor oameni cu handicap, am făcut un pas important. Acest lucru nu e însă suficient, trebuie să fim atenți ca această infrastructură să fie umplută cu conținut, adică să asigurăm condiții de viață și îngrijire corespunzătoare pentru acești asistați. La ultima noastră ședință domnul vicepreședinte a avut o solicitare, respectiv alocarea unor sume din partea Guvernului, având în vedere mărimea sistemului din județul nostru, respectiv cerințele actuale, respectiv standardele care ar trebui respectate. Eu sprijin acest demers și consider că ar trebui insistat să ni se aloce aceste fonduri. Două luni de zile salariile persoanelor angajate vor fi asigurate de Phare, deci este vorba de o economie importantă în bugetul județului sigur că în momentul de față acest sistem este departe de a fi perfect și pentru a-l îmbunătăți va trebui să luăm măsuri în toamnă, drept pentru care s-a și întocmit un proiect în acest sens. Ne-am străduit, suntem 3 consilieri în acest colegiu, să luăm hotărâri echilibrate și pozitive pentru mersul sistemului. Acum, datorită operei unei persoane care nu este nicicum mulțumită s-a reușit să se câștige un proces și Colegiul Director s-a mărit la 40 de persoane sau așa ceva, este o adunare națională unde nu vom putea lua decizii serioase. În continuare se străduiesc unii să distrugă, avem comparație cu felul în care lucrăm noi, în județul Mureș și celelalte județe.

        D-l consilier Sămărghițan: Nu doresc să fiu decât continuatorul ideilor domnului coleg Pokorny, în două ședințe s-a analizat acest material, s-au făcut unele corecturi, sigur nu esențiale, este o etapă absolut obligatorie, discuții au fost și în comisia de învățământ, unde cu toții am fost de acord de importanța acestei etape care va continua, în toamnă vor fi alți pași deci dinamica la această direcție pe care trebuie să o susținem, felicitând conducerea D.G.A.S.P.C pentru faptul că se preocupă, să ne încadrăm și în prevederile legale, dar și în termenii de execuție care sunt tot mai apropiați. Ca membru al Colegiului Director vreau să îmi exprim mâhnirea pentru că acum 20 de ani eram președintele sindicatului din Direcția Muncii. Era o altă epocă, acest consiliu nu făcea mai nimic. Așa va face și această structură stufoasă, în care din nefericire sindicatul s-a luptat să intre și nu a intrat. Au fost teme importante în protecția copilului, au fost teme importante  în unitățile de adulți, unde suntem puțin rămași în urmă, la Colegiul Director au fost invitați și directorii acestor instituții. Nu neapărat cu drept de vot, dar au fost ascultați. Sala unde sunt ținute întâlnirile nu este corespunzătoare pentru a se ține aceast㠄Mare Adunare Național㔠. Operativ sigur că atribuțiile directorului general nu pot fi luate de această instituție, directorii adjuncți toți au sarcini foarte clare. Noi cei 3 de la Consiliului Județean suntem implicați, domnul Pokorny este implicat și pe latura cealaltă, eu sunt implicat prin experiența pe care o am din 1975 în sistemul de asistență socială a județului Mureș. Deci această experiență pozitivă, sau negativă, dobândită în acest timp trebuie să o aducem pentru a depăși unele greșeli pe care le putem face. Eu propun ca, respectând o hotărâre judecătorească rămasă definitivă,  cu multă seriozitate să ne continuăm activitatea și dezbaterile să nu fie diluate de luări de poziție, pentru că de fiecare dată, fiecare unitate, director, contabil va veni să spun㠄of-ul” lui. Care este important, dar nu este întotdeauna pe ordinea de zi a Colegiului Director. Eu consider că ne putem continua activitatea sub forma care este, noi sperăm să mărim calitatea actului Colegiului director pentru a veni în fața dvs. cu materiale care să fie tot mai implicate în continuarea proiectelor care se desfășoară pe întreaga rețea. Avem rețineri la unitățile de adulți, suntem în față cu unitățile de copii și oarecum cu satisfacție, privind dezbaterile care se făceau la unele televiziuni care prezentau situația din alte unități. Parcă noi suntem mai uniți și mai orientați. Multe aspecte au fost paralele cu legislația, sau a existat lipsă de implicare. Eu cred că trebuie votat acest material.

        D-l vicepreședinte Groza: Ați pus problema dării în folosință a celor 5 obiective. Eu nici nu pot să cred că nu vor fi date la 1 septembrie în folosință. Și ce vă rog, eu știu structura de organizare pentru că și Consiliul Județean este implicat, am fost de foarte multe ori pe teren. Vă rog domnilor directori Schmidt și Dumbravă să fiți conștienți că urmează două luni de foc, iar dacă nu se termină până la 1 septembrie, vom avea probleme cu fondurile. Dvs. ne-ați informat că cuva de la Reghin e făcută, nu sunt probleme, iar când am mers noi acolo am văzut că existau infiltrații. Asemenea lucruri să nu se mai repete. E în joc onoarea noastră.

        D-na președinte Lokodi: Vă anunț că începând cu săptămâna viitoare voi merge pe teren și voi verifica fiecare locație, nu voi anunța decât în ziua respectivă unde merg, dar să știe constructorii că urmează să avem o discuție la fața locului, vă voi anunța din timp ca persoana respectivă să poată ajunge la fața locului. Este puțin trist și am devenit din nou victimele unei exagerări juridice, când legea se interpretează în sensul că acest Consiliu Director trebuie să cuprindă tot personalul care are tangență, din păcate unde legea nu este foarte limitativă și să spună că poate fi format din 10 – 12 persoane se ajunge în situații ca aceasta, acest Consiliu Director, în baza hotărârii instanței, care nu știu cum a înțeles funcționarea acestei instituții, a decis ca toți cei cu funcție de conducere să facă parte din acest colegiu și s-a ajuns la 43 de persoane. Normal că nu va funcționa, va fi un talmeș – balmeș, nu au nici măcar spațiu corespunzător, ce să mai vorbim de discutarea unei ordine de zi, așa că vă propun să găsiți modalitatea legală în sensul care acest consiliu mare este necesar, când sunt probleme de competența sa, să se adune, dar celelalte probleme de ordin executiv și care nu necesită o consultare atât de largă, să le luați în forma actuală. Paralel vă rog să faceți sesizare către Autoritatea Națională, faceți o adresă, pentru că săptămâna viitoare vă invit pe vineri  la o întâlnire cu toți parlamentarii, senatorii și persoane din Guvern care sunt din județul nostru, să ne întâlnim și aceasta să fie o sesizare către comisia socială, ca legea să fie modificată și foarte bine determinată noțiunea de Consiliu Director, membrii acestuia și numărul conducerii.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Țintoșan), 4 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Țintoșan), 4 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Țintoșan), 4 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Art.4 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Țintoșan), 4 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Art.5 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Țintoșan), 4 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Țintoșan, Giurgea), 4 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

 

4. Proiect de hotărâre privind numirea reprezentanților Consiliului Județean în Consiliile de Administrație ale instituțiilor de cultură

 

        D-na președinte Lokodi: Aceste instituții culturale sunt: Filarmonica, Teatrul „ARIEL”, Ansamblul Artistic Mureșul, Centrul Județean de Promovare și Conservare a Creației Populare, Școala Populară de Artă, Muzeul Județean și Biblioteca Județeană. Conform legii, executivul poate face propuneri. Dvs. puteți să vă expuneți punctul de vedere  și eventual să modificăm propunerile făcute de executiv. Având în vedere că în aceste consilii ar fi bine să fie prezentă o persoană cu experiență care poate sprijinii activitatea lor, ne permitem ca să vă propunem ca toți reprezentanții să fie dintre funcționarii publici, având în vedere că este o muncă în plus, neremunerată și care dorește să aibă continuitate între Consiliul Județean și conducerea acestor instituții. Nimic nu îi împiedică pe consilierii județeni să participe la aceste ședințe, să sprijine activitatea instituțiilor în munca lor. Trebuie să recunoaștem că fiecare aveți un loc de muncă, ar trebui lunar să lipsiți măcar o dată de la locul de muncă sau să vă deplasați dintr-o altă localitate a județului, nu putem deconta deplasarea, ne-am gândit ca funcționarii să facă parte din consiliile de administrație. Vă prezint propunerea noastră: Filarmonic㠖 Tcaciuc Ioana,  ARIEL – Monica Dohotaru, Ansamblul Artistic Mureșul – Mihaela Iordache, Centru de Conservare și promovare a Tradiției Populare – Silvia Moldovan, la Școala de Art㠖 Kadar Katalin, Muzeul Județean – Alin Mărginean, Biblioteca Județean㠖 Friss Csaba, toți de la Direcția Economică, toți economiști care pot sprijini activitatea instituțiilor în construirea bugetelor.

        D-l consilier Lădariu: Mă bucur că propunerea mea din comisie coincide cu propunerea dvs. E bine să fie numai reprezentanți ai Consiliului Județean, oameni de meserie, profesioniști. Se poate pune altfel problema acelei implicări politice care ar putea influența echidistanța necesară în astfel de instituții. Eu am încredere deplină în oamenii din aparatul Consiliului Județean. Am doar dorința ca ei să fie profesioniști și să ne fie de un real folos. Eu am încredere în ei și consider că ne-am gândit să fie vorba de omul potrivit la locul potrivit.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenți (Benedek, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenți (Benedek,  Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

        Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenți (Benedek, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar).

        Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenți (Benedek, Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar,).

        D-l consilier Amza: Profit de prezența domnului director de la Muzeul Județean și aș vrea ca înainte cu câteva zile de a convoca Colegiul Director să mă anunțe și pe mine pentru că vreau să particip.

        D-na președinte Lokodi: Faceți vă rog în scris fiecare consilier unde doriți să mergeți și lăsați la secretariat, iar noi vă vom comunica în timp util.

                                     

5.Proiect de hotărâre privind schimbarea sediului unor instituții de cultură

 

D-na președinte Lokodi: Ansamblul Mureșul s-a mutat pe Bd.1848 nr.47, Muzeul Județean se mută pe strada Mărăști nr.8, sper ca într-o lună să inaugurăm sediul administrativ al Palatului Culturii, va fi un alt sediu administrativ pentru cultură. Tot acolo va avea sediul și Centrul Creației Populare și preconizăm că și Direcția de Cultură se va muta acolo, pentru care Consiliul Județean a asigurat spațiu pentru activitate. La o ședință viitoare vom pregăti un proiect și pentru această instituție. Acest proiect a fost avizat de comisia juridică, comisia de servicii, de amenajarea teritoriului și comisia de cultură.

        Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

        Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

        Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

        Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

        Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Venczi, Bozodi), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

 

6.Proiect de hotărâre privind actualizarea tarifelor de închiriere a spațiilor Palatului Culturii

 

D-na președinte Lokodi: Acest proiect a fost discutat în comisia juridică,

economică, de servicii și culturală. Ultima formă a anexei, în urma propunerilor dvs, sala de spectacole a Ansamblului Artistic Mureșul să se închirieze conform încasărilor 15% din încasări, dar nu mai puțin de 500 ron/oră. Considerăm că această sumă este justificată din moment ce spațiul respectiv oferă servicii excepționale, totul este îmbunătățit, există dotare de nivel european, deci această sumă poate fi încasată în vederea realizării unor venituri la bugetul Ansamblului Artistic. La Administrația Palatului am analizat propunerea dvs și propunem ca sala mică să se închirieze cu 15% din încasări dar nu mai puțin de 300 lei/oră. Holul palatului dacă se va încadra la o perioada sub 4 ore se va încasa 300 ron. Dacă depășește 4 ore - 450 ron. Aici urmează a discuta chiria pentru sala de oglinzi, noi propunem una cel puțin egală cu sala mare, dar dacă dvs propuneți alta, putem discuta, fiind locul cel mai important din localitate și din acest județ. La Teatrul ARIEL, chiria sălii de spectacole 15% din încasări dar nu mai puțin 150 ron/oră și activități care nu folosesc echipament de sunet și lumină, cu 130 ron/oră iarna și 120 ron/oră vara.

        D-l consilier Lădariu: Am cumpănit bine în comisie și am considerat că sunt bine gândite aceste tarife. Să nu uităm că ne aflăm într-o economie de piață dură, să ne gândim că aceste instituții au nevoie de venituri proprii. Considerăm că 15 % din încasări nu este foarte mult și tarifele sunt bine întocmite și ele au logica lor.

        D-na președinte Lokodi: Atunci pentru sala de oglinzi rămâne 500 ron sau 600 ron?

        D-l consilier Lădariu: Sala de oglinzi este altceva, trebuie să ținem cont de marca locului, deci propunem 500.

        D-l consilier Giurgea: Suntem și oameni politici, fiecare facem parte din câte un partid și ar trebui luată în calcul și închirierea partidelor politice.

        D-na președinte Lokodi: Este menționat în cadrul Regulamentului, putem discuta, deci este stabilit, ceea ce discutăm noi este în cazul închirierilor.

        D-l consilier Giurgea: Asta doream să subliniez că rămân în vigoare cele stabilite în regulament.

        D-l vicepreședinte Groza: Aceste tarife au fost fundamentate riguros. Pe de altă parte, noi nu trebuie doar să recuperăm cheltuielile de organizare asta a fost o viziune unilaterală și vetustă în acest moment. Noi trebuie să ne gândim că facem o grămadă de reparații și investiții și aș vrea să vă spun că noi vom reamenaja Palatul Culturii, am prevăzut 5,6 miliarde unde sunt incluse zugrăveli, tapițeria scaunelor ș.a.m.d. Deci palatul va arată cu totul altfel. În cazul Ansamblului Artistic, este un unicat, este un pol de cultură la nivelul regiunii 7 CENTRU. Eu zic că dacă vor fi festivaluri internaționale, aici ar trebui să fie având în vedere dotările și ținuta arhitectonică. Noi am pornit de la un act normativ în vigoare, iar sumele ca atare ne permit să facem și alte reparații și investiții. Am văzut și spectacole cu 20 –30 milioane, ce e 15 %?

        La sala de oglinzi propun 600 ron. Este vorba de prestigiul instituției, trebuie să pretindem mai mult.

        D-l consilier Țintoșan: Vreau să mulțumesc executivului că a ținut cont de observațiile făcute la acest punct în cadrul comisiei juridice, am înțeles problema dar vreau să clarific. În cazul Palatului Culturii suma închirierii pe oră include și cheltuielile cu personalul, indiferent de oră de zi, ca să nu mai pățim ce am pățit.

        D-na președinte Lokodi: De data aceasta s-a lucrat de către o comisie, s-au luat în calcul toate cheltuielile, da, este prevăzută și cheltuiala cu personalul în expunerea de motive, tot s-a luat în calcul.

        D-l consilier Boloș: Eu am o întrebare, aici se face mențiunea „minim 15 % din suma încasat㔠. Se poate verifica această sumă, există un element de control?

        D-na președinte Lokodi: După biletele vândute și după locurile ocupate în sală. Alt control decât biletele nu avem. Deci când cineva închiriază trebuie să declare un anumit număr de bilete vândute. Cel care închiriază vinde bilete, oricum am spus nu mai puțin de 500 ron.

        Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

         Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

         Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

 

7. Proiect de hotărâre privind aprobarea Programului de reorganizare și restructurare a S.C. Servicii de Utilități Rurale Mureș” S.A.

 

D-na președinte Lokodi: Nu este în forma în care s-a discutat în comisii

este vorba doar de un aviz de principiu.

D-l vicepreședinte Frătean: Problema infrastructurii de mediu este poate

cea mai mare problemă pe care o are județul Mureș. În consecință apa și canalul au devenit prioritățile tuturor programelor și planurilor de dezvoltare pe care împreună le-am votat. Și demersurile noastre au mers în consecință. De aceea am accesat programul SAMTID, de aceea s-a constituit un operator regional care, iată, ne dă dreptate că am intrat în acest program pentru că în toate criteriile de eligibilitate ale fondurilor structurale singurele care au o dimensiune suficientă pentru a ne sprijini în rezolvarea acestor probleme, este un operator regional, care să facă operarea pe sistemele în care Europa investește acești bani. Deja am fost selecționați pe programul I.S.P.A 2005, pentru elaborarea master-planului și a studiului de fezabilitate pentru accesarea fondurilor structurale pe programul operațional de mediu pentru un număr de 35 de comune plus municipiul Tîrgu Mureș și tot ceea ce înseamnă domeniul public al județului în magistrale de aducțiuni cu apă. Am fost selecționați cu asociația Mureșul 2005, din care facem parte, pe programul Phare 2005, am și semnat contractul de finanțare pentru elaborarea studiului de fezabilitate, tot pentru accesarea fondurilor structurale pe programe operaționale și în același timp știți foarte bine că pe creditul luat de Ministerul Dezvoltării din Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, județul Mureș a fost selecționat cu 9 localități, un credit pentru noi de 29 milioane euro, tot pe criteriul operatorului regional. Deci suntem la faza pe care noi am mai discutat-o de câteva ori de a concesiona până la sfârșitul acestui an, serviciul de operare de sisteme de ap㠖 canal din domeniul județului, operatorului județului pe care l-am creat prin programul SAMTID și la care suntem acționari, pentru a putea continua programele de care v-am vorbit. În același timp, nevoia unei asemenea măsuri are un dublu impact, societatea pe care noi o avem, S.U.R.M. nu mai poate gestiona aceste probleme, are probleme financiare, în consecință va trebui să îi dăm și ei o soluție. Noi vă propunem un proiect de hotărâre care să clarifice ambele probleme pe care le avem în față. Pe de o parte să solicităm AGA AQUASERV să preia în gestiune prin delegare directă, domeniul public al județului pe sectorul apă-canal, e vorba de magistrala de apă pe câmpie și alte câteva porțiuni de asemenea obiective pentru că legea permite acest lucru, să concesionezi acolo unde ești acționar. Să solicităm Consiliului de Administrație și conducerii SURM să ne prezinte în acest trimestru un program de reorganizare și restructurare a societății. Acesta este sensul acestui proiect de hotărâre și eu cred că este foarte binevenit și foarte corect și sper ca în aceste condiții, de la anul să avem aceste probleme rezolvate, mai ales că atunci când am prelungit concesiunea serviciului nostru către S.U.R.M. știți bine că a fost până la sfârșitul acestui an.

        D-l consilier Chiorean: Spunea domnul vicepreședinte că în cursul acestui trimestru, deci aș propune ca la art. 3 să se menționeze exact termenul până la care conducerea S.U.R.M să facă acest proiect de restructurare și modernizare a societății.

        D-na președinte Lokodi: Da, am luat act și vom include în textul hotărârii.

        D-l consilier Giurgea: Aș vrea să întreb dacă este cineva din conducerea S.U.R.M? Domnule director, am mai avut o societate în aceeași situație tristă, pe punctul de faliment și am reușit să o vindem foarte bine cu foarte mulți dolari. Acum, la S.U.R.M. nu se pune problema vânzării pentru că sunt niște rețele care nu se pot vinde. Dar s-a ajuns la o stare de fapt și aș vrea să ni se explice care au fost elementele care au determinat această stare și dacă este un element de cost important care a generat această cauză.

        D-na președinte Lokodi: Nu este o datorie acumulată într-un timp scurt ci este o datorie „istorică”, acumulată de pe vremea când eu eram consilier județean, prin 1993 – 1995. Din păcate acest sistem nu este performant, pe parcursul anilor, pe proiectele Solel Boneh, s-a încercat extinderea și acolo totuși este o rețea care funcționează bine, dar sunt foarte multe pierderi în rețelele cu alimentare cu apă la orașele mari, mici și la acest sistem județean precum și în comune. De multe ori ne-am luptat ca să se încheie contracte între S.U.R.M. și consiliile locale ca acele pierderi pe undeva să se acopere prin plata taxei contravalorii apei consumate, cel puțin pe teritoriile administrative pentru că rețeaua, dacă avea pierderi în afara zonelor administrativ teritoriale, nu erau acoperite. Deci aceste probleme au condus la acumularea uni datorii de 30 miliarde  datorie către AQUASERV. Deci nu este o proastă gestiune ci datorită diferenței de apă facturată de la furnizor și diferența între valoarea consumului încasat de la consumator. Sunt creanțele.

        D-l vicepreședinte Frătean: Tocmai de aceea am cerut această chestiune legat de programul de modernizare și reorganizare a activității, așa am procedat și la „Drumuri” și nu am greșit. Chiar invit colegii consilieri să repetăm experiența de la societatea de drumuri și să ne apucăm să definim această chestiune. Chiar dacă S.U.R.M-ul mergea bine, tot îi luam concesiunea pentru că reabilitarea a ceea ce avem noi în patrimoniu depășește cu mult capacitatea financiară a județului Mureș. Nu aveam nicio șansă să facem acest lucru fără fonduri structurale. Ceea ce s-a și întâmplat, suntem pe ISPA 2005, se derulează programul pentru master plan, studiu de fezabilitate și sigur vom lua fondurile structurale pentru zona aceasta și societatea S.U.R.M sper să dăm o asemenea soluție prin acest program de organizare și restructurare, încât să nu sufere oamenii, cum am făcut și la drumuri. Și e posibil să găsim un obiect de activitate care se află în lista de obiecte de activitate, care să ne ajute în derularea altor câteva servicii publice pe care vrem să le derulăm, deci avem toate premisele pentru o soluție bună.

        D-na președinte Lokodi: Și domnilor consilieri, vă așteptăm alături de echipa care lucrează la reorganizare.

        D-l consilier Radu: Apa, care este atât de necesară omului, a devenit pe lângă o necesitate, un lux. Vă spun acest lucru pentru că este atât de scumpă apa încât în unele localități, dacă s-a discutat cu oficialitățile locale sau conducerea localității, să știți că e folosită foarte puțin. Dacă mergem în acest ritm, mulți nu vor avea posibilitatea de a-ș plăti apa chiar pentru strictul necesar.

        D-na președinte Lokodi: Cred că totuși nu e chiar așa de tragic, nu suntem în Africa.

        D-l consilier Radu: Pentru cineva care ia un salar …să nu spun cât, este ușor …și pentru un altul care are pensia de 2 milioane și nu îi mai ia nici laptele este foarte tragic.  Nu știu dacă noi nu ar trebui să vedem și alte surse de alimentare cu apă prin puțuri, care sunt mult mai ieftine, pierderile sunt mult mai mici….

        D-na președinte Lokodi: Nu vă supărați că vă întrerup, dar vă rog să consultați strategia pe mediu. Nu putem ține cuvântări doar pentru a fi simpatici, iar pe de altă parte criteriile de mediu să îți definească traiectoria. Nu putem Răstolița, nu putem din lacuri, nu putem decât din râuri și trebuie să ne aliniem acelor criterii care au fost acceptate de România pentru a ne alinia la normele UE. Vă rog nu vă întoarceți la roata căruței, de ani de zile discutăm criteriile. Noi vă propunem ca în cadrul proiectului SAMTID care a fost votat de dvs, care este în derulare, care este o modalitate de a găsi metoda cea mai bună ca operatorul regional să preia operarea așa cum preia pe orașe și pe municipii și pe distribuitor, operator SURM. Vă rog limitați-vă la proiectul de hotărâre.

        D-l consilier Radu: Aveți dreptate, dar eu vă spun totuși niște realități. Am următoarea întrebare: avem un studiu sau un calcul cam câți ani ar trebui ca centrele de comune să aibă alimentare cu apă. Cât ne-ar trebui pentru a ajunge acest final ?

        D-l vicepreședinte Frătean: Termenele pentru județul Mureș, în acest domeniu al infrastructurii ap㠖 canal, tratare a apei pentru consum, stații de epurare, până la aglomerații umane de 2000 locuitori, este 2018.

        D-na președinte Lokodi: Sunt pe site aceste criterii și vă rog să veniți să le constatați.

        D-l vicepreședinte Groza: Nu are rost să mai discutăm despre istorie, dar eu am văzut un studiu în 1993, operatorul acesta a fost neviabil din start. S-a înființat operatorul regional AQUASERV, deci s-a revenit acolo. Atunci se spuneau consecințele, pe de altă parte sunt pierderile mari de apă. Conductele sunt pur și simplu ciuruite, este 51% pierderea de apă, nu se poate. Personalul a fost redus drastic, nu se mai poate. Singurul loc în care mai putem face ceva este tariful la prețul de livrare a apei stabilit de AQUASERV este crescut cu 240%. Specialiștii de la AQUASERV ar fi de acord să avem o întâlnire, așa cum s-a stabilit într-o notă de negociere, cu consilierii locali pentru că dacă nu ajungem într-o fundătură.

        D-na președinte Lokodi: Consiliul local a mărit prețul, nu AQUASERV pentru că trebuia să o facă și până la sfârșitul anului viitor va trebui să avem un preț unitar pe tot județul, pentru că doar așa va fi viabilă noua societate pe acțiuni. Până atunci va trebui să parcurgem anumite etape. În primul rând avem nevoie de o hotărâre în sensul că societatea acceptă preluarea în concesiune directă a sistemului care există în proprietatea Consiliului Județean. Trebuie să vă spun că anumite sisteme sunt în proprietatea consiliilor locale, deci ca să se preia tot ce este în afara patrimoniului societății vechi AQUASERV, care este acționar la societatea nouă. S.U.R.M-ul va funcționa, treptat va fi reorganizat asigurând protejarea angajaților. Azi decidem în sensul în care pornim această procedură.

        D-l consilier Țintoșan: Noi acum cerem companiei AQUASERV  să preia în administrare rețeaua de conducte aflată pe domeniul public între două comune, pentru că în interiorul comunelor este în administrarea primăriilor, deci ei să ia sistemul de conducte care era până acum datoria S.U.R.M-ului. În continuare AQUASERV va factura apa către S.U.R.M. și atunci, eu înțeleg că la S.U.R.M. vor rămâne doi oameni care citesc contoare și un contabil care facturează, pentru că altfel nu înțeleg.

        D-l vicepreședinte Frătean: În perioada la care s-a referit doamna președinte, s-a spus foarte clar, va avea loc reorganizarea S.U.R.M-ului, toate localitățile vor trebui să scoată la licitație operarea pe serviciile de apă și canal pe care le au. Licitația se face conform legii, sunt convins că operatorul regional va câștiga pentru că nu are cine altcineva să câștige. Este un proces pe care acum îl demarăm, el va dura până la, probabil, începutul anului 2009. Dacă întârziem, avem probleme.

        D-l consilier Țintoșan: Am vrut eu să înțeleg, pentru că după părerea mea, după câte înțeleg eu, luăm obiectul de activitate al S.U.R.M și totuși păstrăm activitatea.

        D-na președinte Lokodi: Am spus că paralel organizăm, dar nu avem acum pe ordinea de zi.

        D-l consilier Socotar: Tema este extrem de serioasă, având în vedere că este și presă, un lucru trebuie să fie clar, pe care Consiliul Județean îl transmite către locuitori, că apa trebuie să curgă permanent, apoi angajații de la SURM să nu rămână pe drumuri, să găsim o soluție. Aceste lucruri sunt importante la nivel de principii. La nivel tehnic, am încredere în proiectul pe care conducerea îl discută cu AQUASERV-ul, voi participa la aceste discuții dacă voi fi invitat și dacă acestea continuă, pentru că toate celelalte sunt detalii tehnice. Cert este că AQUASERV este cel mai îndreptățit să ducă mai departe acest serviciu, într-o formă sau alta. Pe de altă parte, s-a făcut aici referire la prețul apei. Nu este un preț mic, dar pe de altă parte, dar haideți să o gândim altfel: pentru 4 bani, ai căra o găleată de apă în casă? Că până la urmă despre asta este vorba și exact aceasta este problema. Da, la oamenii cu venituri mici, la 10-20 lei cât se adună într-o lună,  reprezintă ceva. Deci 10 l sunt 4 bani. Pe de altă parte trebui să admit că nu au fost geniali cei de la S.U.R.M, dar a fost o conducere onestă și că faptul că azi este în prag de faliment S.U.R.M-ul nu li se poate imputa lor. Este o problemă istorică, conjuncturală și cred că avem toate șansele să ieșim din această situație.

        D-na președinte Lokodi: Noi încercăm să ieșim cât mai bine din această reorganizare.

        D-l consilier Giurgea: Strategia pe care am discutat-o în comisie și propusă și de dvs, executivul, mi se pare una excelentă din două motive. Unu: AQUASERV poate cere falimentul, făcând o reorganizare și o reevaluare, este un lucru excelent, pentru că rețelele de apă sunt una, iar baza tehnico – materială face parte din capitalul social. Lăsând-o la  valoarea de azi, neevaluându-l, o situație ca cea de care spuneam se poate întâmpla, lichidatorul  caută să își recupereze banii, nu contează prețul, deci este un lucru bun. Reorganizarea socială, cu personalul, este un lucru excelent, deși știm că nu mai există salarii compensatorii, există șomajul pe 1 an sau 2 ani. Ceea ce aș vrea să propun este procedura tehnică prin care se întâmplă aceste lucruri. Și ca executivul S.U.R.M-ului, împreună cu Consiliul de Administrație să poată funcționa mai bine, noi am avut o experiență bună cu Societatea de Drumuri, s-a instituit acea comisie delegată de plenul Consiliului Județean, care coordona și răspundea direct și nu implica plenul și alți factori inclusiv executivi. Poate ar trebui să ne gândim la o asemenea comisie delegată din cadrul Consiliului Județean, care să coordoneze toate aceste activități, consilieri județeni și oameni responsabili din administrația Consiliului Județean care să coordoneze toate aceste activități, pentru a merge lucrurile mai bine. Nu am vrut să critic conducerea prin întrebarea mea de la început, cunosc destul de bine parcursul S.U.R.M-ului, am ținut legătura cu domnul director, dar vroiam să punctez și să aducem la cunoștința plenului situațiile care, sigur nu ne convin, să ajungem cu societățile pe care le subordonăm în situații limită și dacă aceste situații pot fi prevenite sigur e bine să le discutăm în plen. Dar apreciez conducerea executivă, consider că și-au făcut bine datoria, pierderi au fost multe, dar s-a și furat foarte multă apă.

        D-l vicepreședinte Frătean: Dacă e să mă gândesc, practic, S.U.R.M-ul a subvenționat în toți acești ani consumul de apă al oamenilor de la sate. Trebuie să dăm o soluție, odată pentru totdeauna, profităm de fondurile structurale care ne impun un operator propriu pentru a le putea accesa.

        D-l consilier Lădariu: Domnul vicepreședinte Groza amintea de pierderi de 51% pe rețea? Am o propunere ca și reprezentanții S.U.R.M să își spună cuvântul. Dacă e așa, trebuie căutată o soluție pentru că altfel ne rotim în jurul parului și înseamnă că vom căra apa cu ciurul.

        D-l vicepreședinte Frătean: Soluția este dată. Am intrat prin ISPA 2005 în finanțarea reabilitării acestui domeniu public care va costa peste 100 milioane euro, dacă nu cumva 200 milioane. Soluția este dată, procedurile au demarat.

        Pierderea de 51% nu este cea mai mare pierdere din județul Mureș. Vreau să vă spun că noi am introdus Târnăveni-ul în  programul SAMTID, care program înseamnă reabilitarea conductelor de alimentare cu apă, având zone cu pierdere de 70%, este de vină vechimea conductelor, este firesc. În paralel bugetele nu o să suporte niciodată o asemenea investiție directă din buget. Asta este realitatea și de aceea am pornit programele de reabilitare.

        D-l consilier Mora: Discuțiile nu trebuie evitate, pentru că nu trebuie neapărat să ne justificăm, sunt discuții care trenează de foarte multă vreme și pe bună dreptate a spus unul dintre colegi că trebuia să vedem un pic acea restructurare și reorganizare înaintea concesionării. Categoric această situație, cu toate procedurile demarate pe fonduri, delegarea de gestiune este o soluție care trebuie urmată. Puteam să nu o facem dacă la momentul respectiv noi, Consiliul Județean, am fi tratat mai eficient negocierile cu Consiliul local și am fi introdus această rețea din patrimoniu în natură în cadrul acestei asocieri.

        D-l vicepreședinte Frătean: Nu se poate, domeniul public nu poate intra în patrimoniu ca acțiuni, ca aport, este domeniul județului, noi am intrat în asociere cu bani.

        D-l consilier Mora: Consiliul local în schimb a venit și cu bani și cu patrimoniu în natură.

        D-na președinte Lokodi: Nu consiliul local a venit, AQUASERV-ul care este societate comercială. Domnilor consilieri dacă nu gândiți juridic ajungem la niște declarații pe care va trebui apoi să ni le retragem. Administrația publică a județului, în momentul în care a intrat într-o societate pe acțiuni nu putea intra cu domeniul public al său. Nici consiliul local nu a intrat el, ci AQUASERV–ul a intrat. Cu S.U.R.M nu puteam intra. Nici acum nu vrem să dăm tot patrimoniu.

        D-l consilier Mora: Patrimoniul pe care îl are S.U.R.M în natură. Trebuie să îl dăm pentru că dacă nu, pierdem acele finanțări pe care nu le dăm în gestionare directă, nu avem ce face cu ele.

        D-na președinte Lokodi: Domnilor consilieri, cine dorește să vadă mecanismul noului operator regional vă rog, în afara ședinței, veniți și discutați cu specialiștii noștri, nu putem în 2 –3 propoziții să discutăm. Este un mecanism complex.

        D-l consilier Mora: E în regulă dar, repet, acea restructurare să o aducem cât mai urgent în fața Consiliului Județean, trebuie cumva finalizată.

        D-na președinte Lokodi: Suntem de acord ca în ședința din iulie să discutăm reorganizarea societății. Până atunci nu avem ce discuta, trebuie să pregătim, azi discutăm în proiectul de hotărâre două probleme. Că AGA, care e singurul organ care poate decide preluarea prin concesiune în delegare directă de gestiune a sistemelor din patrimoniul Consiliului Județean, trebuie să reevaluăm societatea S.U.R.M și să pornim programul de reorganizare și restructurare a societății. Sunt de acord cu propunerea dvs ca, la fel cu societatea de drumuri, să constituim o comisie care va lucra alături de specialiștii Consiliului Județean, la reorganizarea societății. Eu propun, ca acei oameni care au lucrat la drumuri și au deja experiență, pot din nou să fie mandatați să lucreze și în cadrul societății de drumuri. Dar proiectul nostru de azi nu are o astfel de prevedere.

            Art.1 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 abținere (Amza), 2 nu au votat (Venczi, Țintoșan), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

         Art.2 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 abținere (Amza), 2 nu au votat (Venczi, Țintoșan), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

         Art.3 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 abținere (Amza), 2 nu au votat (Venczi, Țintoșan), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

         Art.4 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 abținere (Amza), 2 nu au votat (Venczi, Țintoșan), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

         Art.5 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 abținere (Amza), 2 nu au votat (Venczi, Țintoșan), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

         Hotărârea în întregime Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 abținere (Amza), 2 nu au votat (Venczi, Țintoșan), 5 absenți (Szabo, Kardos, Șopterean, Tatar, Benedek).

 

8.Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului Județean nr.87/2006 privind acceptarea unei donații și stabilirea destinației acesteia

 

D-na președinte Lokodi: Cu luni în urmă am acceptat o donație din partea familiei David, care ne-au donat o serie de picturi, picturi ce sunt acum în patrimoniul Muzeului Județean Mureș, între timp s-a constatat că o pictură are o altă denumire și s-a dat și valoarea la aceste opere de artă și în acest sens trebuie modificată hotărârea anterioară, 87/2006. Comisiile au avizat în mod favorabil.

D-l consilier Amza: Vă rog să ne informați ce se întâmplă cu aceste picturi. Se pun  la expoziție, se pun în birouri, ce se întâmplă?

D-na președinte Lokodi: Muzeul de Artă are în proprietate niște valori deosebite. În demersul nostru pentru ca Palatul Culturii să devină un muzeu adevărat, după ce vor ieși toate instituțiile cu sediile administrative, la etajul III, atât pe aripa din stânga cât și pe aripa din dreapta cu trecerea peste coridorul peste balcon de la sala mică, se va amenaja galeria de artă a județului Mureș. Se va expune tot ce se poate expune, vor fi expoziții permanente, expoziții periodice, oricum nu putem expune acea valoare pe care o are județul Mureș. Poate cândva vom avea o galerie mare numai pentru picturi.

D-l consilier Lădariu: Intervenția mea va avea două părți. Vreau să subliniez că mă bucur că în preocupările Consiliului Județean își face loc cultura. Am și scris ieri despre acest aspect, sub un titlu generos, bani pentru cultură. Este o cinste pentru cei care în cadrul preocupărilor lor găsesc loc și pentru acest domeniu al culturii. Cultura nu este nici de partid, nici de gașcă. Este cultură și face parte dintr-un patrimoniu. Cultura este cea care trebuie apărată, iar apărarea ei e echivalentă cu apărarea frontierelor. Spunea Petru Sălcudeanu adresându-se primului ministru: „când auziți de cultură și clopotele din Dealul Mitropoliei, să știți că aveți o sarcină uriașă”. Noi avem în acest sens, o sarcină uriașă, din păcate cultura a fost lăsată pe planul al doilea și mă bucur că a revenit unde trebuia. Voi încheia cu ce a zis Marin Preda „unde cultură nu e, nimic nu e”.

Acum să revenim la subiect. Este vorba de o eroare între două tablouri „Sfinxul” și „ Obiecte în dialog”. Un lucru ușor de remediat, eu vreau să subliniez gestul generos și galant al familiei David, pentru că prea puține sunt gesturile de acest fel, eu vreau să mulțumesc pentru acest gest. Să fim siguri că e vorba de un chilipir. O medie de 10 milioane pentru un tablou nu este o sumă mare.

D-l consilier Sămărghițan: Ca membru al comisiei de cultură vreau să reamintesc că această corectură ne reamintește de activitatea din iunie – iulie anul trecut. Familia David ne-a pus unele condiții, nu a fost chiar gratuită. În această hotărâre se face doar corecția. Hotărârea de anul trecut conține toate condițiile care au fost acceptate de către donatori . Și eu vreau să mulțumesc familiei David, prin tatăl meu am fost încă de mic un apropiat al acestei familii, domnul David a fost șeful tatălui meu, pe linie de culte și a contribuit la un echilibru atât cultural cât și social prin ceea ce au întreprins în județul Mureș. Această corecție trebuie să dea celor care dețin tablourile obligația ca periodic să deschidă expoziții, aceste lucrări trebuie expuse, sunt aspecte care trebuie să fie în atenția noastră.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Venczi, Țintoșan, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Venczi, Țintoșan, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Venczi, Țintoșan, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.4 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Venczi, Țintoșan, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.5 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Venczi, Țintoșan, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Venczi, Țintoșan, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

 

9.Proiect de hotărâre privind aprobarea Raportului de analiză a capacității de apărare împotriva incendiilor pe anul 2006 și măsurile de optimizare a acestuia

 

        D-na președinte Lokodi: Sunt în sală reprezentanții instituției de pompieri, domnul comandant și dacă cineva dorește să îi dăm cuvântul o să îl rugăm să ne prezinte foarte pe scurt raportul. Dacă ați studiat Raportul, putem trece la vot. Comisia de servicii publice a avizat fără obiecțiuni materialul.

Art.1 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Socotar, Venczi, Țintoșan, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Socotar, Venczi, Țintoșan, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Socotar, Venczi, Țintoșan, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

 

D-na președinte Lokodi: Aș dori să mulțumesc frumos domnului comandant și domnului comandant adjunct pentru colaborarea deosebit de bună între Consiliul Județean și instituția dvs, să vă mulțumesc că ați fost mereu prezenți, prompți, rapizi la toate evenimentele ce au avut loc, ați salvat vieți omenești, bunuri materiale, sunteți o instituție puternică și ați fost mereu alături de noi. Cu această ocazie, vreau să anunț colegii mei, consilieri județeni, că suntem în cursul derulării unui proiect regional, care se referă și la instituția reprezentată azi de domnul Chiorean și de domnul Covaci, un proiect  prin care vor intra în Regiunea 7 CENTRU 9 milioane de euro pe care îi vom folosi pentru dotări, atât la serviciul de urgență cât și la pompieri și alte activități legate de serviciul de urgență. Săptămâna viitoare se vor întâlni reprezentanții județului, când, din lista dotărilor ce pot fi achiziționate din acest proiect, vom stabili pe fiecare județ ce se va achiziționa. Am reușit prin acest proiect să modernizăm această activitate, care, în județul Mureș este continuată împreună atât de S.M.U.R.D cât și de Pompieri, intrând în acest complex și serviciul SALVAMONT care este sprijinit de către cele două instituții cu o bogată experiență, prin pregătirea personalului de la SALVAMONT, prin dotări, prin ajutorul de a participa la proiecte noi împreună cu acest complex, precum și prin sponsorizări. Vă mulțumim domnule comandant, vă dorim cât mai puține evenimente, pentru că dacă nu sunt evenimente atunci înseamnă că viața merge bine, vă dorim să vă păstrați viețile, să le apărați, să nu aveți sacrificii din partea dvs, așa doresc să încheiem bilanțul la sfârșitul anului.

 

10.Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru „Extindere și mansardare garaj” la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă nr.1 Tîrgu Mureș

 

D-na președinte Lokodi: A fost avizat de comisia economico – financiară, amenajare și urbanism și conține două articole.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

 

11.Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru C.T. - Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă nr.3 Reghin

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

 

12.Proiect de hotărâre privind încadrarea în categoria drumurilor comunale a drumului de exploatare Grindeni – Giurgiș, comuna Chețani

 

D-na președinte Lokodi: Proiectul de hotărâre a fost aprobat de comisia

de amenajare a teritoriului și de comisia juridică.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Bozodi, Mora, Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

       

13.Proiect de hotărâre privind declararea utilității publice de interes local a obiectivului de investiție „Extinderea Aeroportului Transilvania Tîrgu Mureș”

 

D-l vicepreședinte Frătean: Anul trecut, la ședința la care am dezbătut bugetul pe anul 2007, am ajuns la concluzia, ținând cont și de faptul că tot atunci am discutat despre bugetul aeroportului, că tot ceea ce am gândit în anii precedenți referitor la importanța aeroportului pentru noi și de nevoia lui de dezvoltare, trebuie să începem să punem în practică. În consecință, am aprobat sume și poziții pentru studiile de fezabilitate necesare dezvoltării aeroportului. În planul urbanistic zonal, încă din urmă cu mai mulți ani, în zona aeroportului este prevăzută o suprafață destul de mare de teren în care alături de dezvoltarea industrială, este gândită și dezvoltarea aeroportului. În decembrie 2006 am votat o comisie pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării ca utilitate publică a aeroportului. Asta înseamnă că pe baza procedurilor legale am demarat procedura de expropriere în interes public a terenurilor necesare dezvoltării Aeroportului Transilvania Tirgu Mures, pe baza studiilor de fezabilitate pe care le contractează acesta. Este vorba de o suprafață totală de 122,8 ha și anume 43,6 ha în Vidrasău pentru obiectivul 1: clădire terminal cargo, parcaj auto, amenajări acces și obiectivul 2 în comuna Sânpaul, sat Chirileu, în suprafață totală de 79,2 ha; cale de rulare pentru aeronave, zonă de protecție. Cercetarea prealabilă s-a derulat, aveți raportul comisiei anexat, odată cu aprobarea proiectului vom trece la pașii următori. O să o rog pe doamna arhitect șef să vă prezinte pe scurt cum arată azi aeroportul și cum va arăta în viziunea noastră, o viziune care a fost reconfirmată azi, în urma analizei cu care am avut- o cu doamna consilier pentru fonduri structurale a Regiunii 7 CENTRU, doamna Birgit Schlievens, cu care am avut discuții și sper ca doamna președinte să le detalieze puțin și pe alte obiective care urmează a fi finanțate pe fondurile structurale, am discutat și despre aeroport, și viziunea dânșilor este exact ca a noastră. Îi acordă aceeași importanță, consideră că această zonă a județului nostru poate deveni un nod logistic de maximă importanță în această zonă a țării și ne-a felicitat pentru faptul că nu am abandonat ideea dezvoltării aeroportului în urmă cu mai mulți ani, cu toate eforturile făcute de județul Mureș către Guvernele României, nu a fost inclus ca aeroport de importanță națională în planul național de dezvoltare. Oricum în acest plan aeroportul este prevăzut cu niște dezvoltări pe care noi le-am propus și care au fost acceptate.

D-na arhitect Csortan: Eu nu pot să prezint acum un scenariu pentru

acest  aeroport, nici poze, ceea ce deținem este situația existentă față de care, în Planul de amenajare al teritoriului național aprobat-secțiunea 1, s-a propus dezvoltarea aeroportului, lucru aprobat de planul urbanistic periurban zonal ca o necesitate de dezvoltare în viitor, iar ca o a treia etapă, în urma acestor 2 documente s-a propus programul de dezvoltare al județului. Acum vedem situația din momentul de față cu clădirea aeroportului, pista propriu – zisă și cu parcul industrial, deci suprafețe cunoscute, iar în a doua imagine sunt cele 2 zone unde ar urma să facem exproprierile pentru a crea acele condiții pentru utilizarea aeroportului în relațiile internaționale. Trebuie să vă spun că de abia după exproprierea acestor terenuri se poate purcede la comanda care ar trebui să onoreze proiectul de execuție. Până în prezent aceste faze au fost susținute de un studiu de fezabilitate din partea administrației aeroportului, iar acel studiu a văzut necesar elaborarea PUZ care a fost aprobat de Consiliul Județean în 2004. Deci acum suntem în situația de a analiza posibilitatea exproprierii. Fazele următoare le vom vedea dacă sunteți de acord cu acest proiect.

D-na președinte Lokodi: Într-adevăr, cu efortul Consiliului udețean și cu

sprijinul dvs continuăm cu multă încăpățânare această activitate de susținere a Aeroportului Transilvania Tîrgu Mureș. Este cert că numai și numai în momentul în care vom putea atrage fonduri europene sau vom putea intra într-un  parteneriat cu un investitor, atunci vom dezvolta aeroportul. În viitorul apropiat aeroporturile au fost scoase din POR, nefiind prevăzute nici pe domeniul transport. Din bugetul național nu putem primi fonduri pentru că Aeroportul Transilvania nu este cuprins în acest program care în 2003 s-a hotărât să fie dezvoltat și iată că suntem într-o situație în care va trebui să ne luptăm noi. Nu este o situație chiar tristă și azi am avut mai multe discuții cu doamna Birgit Schlievens care este din partea Germaniei într-un contract de tuning de 4 ani în România, ea ne-a sprijinit la nivelul agenției de dezvoltare 7 CENTRU ca să dezvoltăm proiecte, ne-a sprijinit și în munca de alcătuirea portofoliului de proiecte și azi am avut o discuție referitor la care ar fi acele proiecte pe acre ar merita să le promovăm cât mai urgent, pe parcursul acestui an, acele proiecte care pot fi eligibile și normal fiind vorba de fonduri structurale deja se reașează problemele, nu e vorba doar de un concurs ci și de armonie, o sincronizare între județe pentru a fi pozitive la nivel național și apreciate la Bruxelles. Unu din aceste probleme era cea a aeroportului care, viața ne confirmă, pe când Guvernul în 2003 a făcut o strategia, viața bate această strategie, pentru că se constată că în momentul de față în jurul administrației celor două comune Sânpaul și Ungheni, urmează să se dezvolte un punct nodal de transport, fiind ieșirea de pe autostradă, existând acolo aeroportul, existând calea ferată și va fi cu atât mai mult un punct nodal încât autostrada Bechtel – Oradea – București va trece pe acolo și în apropiere se va construi și autostrada care leagă Ardealul de Moldova, deci se vor intersecta. Acolo va izbucni o puternică dezvoltare, fiind zonă industrială în proiectul de amenajare a teritoriului în proiectul nostru în PATZ-ul zonei metropolitane doamna Schlievens prevede că acolo se va dezvolta un punct logistic. Dacă există premize pentru dezvoltarea unui punct logistic pe centrul României, atunci normal trebuie dezvoltat și aeroportul. Atunci va trebui să atragem și capital privat și vom dezvolta aeroportul, vom susține în continuare aceste proiecte pentru a putea porni studiile de fezabilitate, pentru a discuta posibilitățile ofertelor noastre, avem nevoie de terenuri. Fiind instituție publică noi nu putem achiziționa la piața liberă terenurile ci doar prin expropriere pentru utilitate publică. În acest sens am pregătit azi acest proiect, pentru că exproprierea înseamnă că se plătește la prețul pieței.

D-l consilier Giurgea: Aș dori să știu, dacă este posibil, cam ce costuri ar

presupune o asemenea investiție de extindere cu achiziția de extindere. Nu întâmplător pun această întrebare, pentru că sunt sigur că vom găsi un partener cu care să facem asociere în ce privește această investiție. Aeroportul Transilvania este pentru noi o cale de comunicare cu lumea. Nu întâmplător Parcul Industrial, Aeroportul au determinat coborârea autostrăzii în acea zonă. Și atunci  acest lucru trebuie exploatat pentru a dezvolta foarte rapid, eu cred că în 3-4 ani această extindere va fi finalizată, cu contribuția unui partener extern sau intern și Parcul Industrial se va extinde dublu, numai să avem loc. Ultimul lucru pe care cred că ar trebui să îl avem în vedere este achiziția de terenuri de la terțe persoane sau instituții. El este legiferat pe un anumit cuantum valoric de achiziție, pe un plafon maxim? Fiind din zonă cunosc lucruri și oamenii deja s-au întâlnit la o discuție pentru a se hotărî la o sumă minimă pe care să o ceară.

        D-l vicepreședinte Frătean: Studiile de fezabilitate vor defini clar valoarea, dar investițiile depășesc ușor 30 milioane euro. Deci asta ar fi o suma minimă minimorum, depinde de dotări și multe altele. Sunt investiții pe care nu le putem face direct din bugetul județului, în ultimele 18 luni de când parcul a început să concesioneze terenuri, prețurile au crescut de aproape 10 ori.

        D-na președinte Lokodi: Există o lege care reglementează foarte strict concesiunea în interes public și așa cum autostrada a fost expropriată în interes public tot așa,  va trebui să facem față dacă dorim să achiziționăm terenul respectiv cu valoarea la care ne permite legea, nu putem depăși. În altă ordine de idei nu suntem naivi, știm că nu toată lumea va fi de acord și probabil vor începe acțiuni în justiție. Dar noi prima dată trebuie să declarăm că vrem expropriere pentru utilitate publică și apoi să vedem cum putem achiziționa aceste terenuri. Este o zonă unde deja toată lumea vede că se dezvoltă, dar dacă nu facem acest pas, închidem orice posibilitate de dezvoltare.

        D-l consilier Amza: Am dat de o comisie formată din 5 persoane, citind materialul, domnul Frătean este președinte, doamna arhitectă, domnul Csegzi și cei doi viceprimari de la Ungheni, respectiv Sânpaul. Și am văzut că cei doi nu au semnat. Ce s-a întâmplat? Nu au fost prezenți sau nu au vrut să semneze?

        D-l vicepreședinte Frătean: Nu au venit.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

 

14.Proiect de hotărâre privind aprobarea colaborării între județul Mureș și Provincia Parma din Italia

 

D-na președinte Lokodi: Cam de 3 luni a fost în vizită la noi  vicepreședintele Provinciei Parma, Italia, împreună cu Excelența Sa domnul ambasador al Italiei în România și cu oameni de afaceri din Italia. Ei ne-au lăsat un proiect, de formă, pentru colaborare, apoi am studiat din punct de vedere juridic și cu Direcția Economică și azi vă propunem spre aprobare acest proiect în vederea transmiterii către prietenii noștri din Parma și va urma să pregătim semnarea oficială a acestui contract. Comisia economico – financiară și comisia de cultură au avizat favorabil acest proiect.

        D-l consilier Giurgea: Aș vrea să îmi spuneți, dacă se poate cu câte primării din lumea asta e asociat Consiliul Județean.

        D-na președinte Lokodi: În timpul mandatului anterior, din 1995 Consiliul Județean a încheiat parteneriat cu Gyor Moson Sopron, este aproape de granița cu Austria, cu Szabolcs Szatmar Bereg și am avut un parteneriat cu China, care acum nu mai funcționează. După ce am venit noi, am scris o scrisoare partenerilor noștri din China, dar nu ne-au răspuns. Și mai este Lecce din Italia, un parteneriat mai lung, de 10 ani deja. În timpul mandatului nostru  am încheiat cu orașul Fingel din Irlanda un parteneriat, dar având în vedere distanța…. Există deci, este viabil, noi de multe ori am lansat invitația, probabil că pentru că suntem așa de departe, ei încă nu și-au intrat în ritm….Dar și acum când am fost în Franța m-am întâlnit cu irlandezi și ei țin cont de acest parteneriat, ne-au întrebat mereu unde ne pot ajuta, ce proiecte putem face împreună și poate că în această perioadă vom reuși și cu irlandezii să facem proiecte. Am semnat cu județul Zala, pregătim cu Parma, Montigny ne ține în evidența lui ca și județ partener, este foarte mândru de acest parteneriat, recent m-am întors de acolo, acum ei au semnat cu cel de al 8-lea județ partener din Italia și ei au parteneriate cu germani, irlandezi, englezi, italieni și cu noi, românii, au cu spaniolii (aceștia nu au venit), s-a făcut o întâlnire foarte bine organizată cu toți partenerii. Aceștia sunt partenerii noștri și pregătim Parma, avem un proiect cu Samsun, Turcia, este aproape de granița cu Iran, sunt și în parteneriat cu Constanța. Mai avem un proiect cu regiunea Pisa și cu Germania, Saxon.

        D-l consilier Giurgea: Poate nu ar fi lipsit de interes să facem o întâlnire cu reprezentanții tuturor acestor asociații parteneri, poate chiar și oameni de afaceri importanți,  în care să facem o expunere cu ceea ce vrem noi să facem în județul Mureș, apropos de ce discutam despre Aeroportul Tîrgu Mureș în ceea ce privește extinderea lui și sigur că da, este cel mai bine având această relație de comuniune prin aceste asocieri și cu siguranță dacă aceste regiuni sunt din CE putem accesa fonduri de implementare a acestor proiecte. Discutam la Stuttgart cu oameni importanți și erau discuții foarte serioase despre ce înseamnă posibilitățile de dezvoltare pe regiunile Europei și pe fondurile structurale, inclusiv în țările care acum au aderat. Poate ar fi bine de făcut această întâlnire, ne-am promova pe noi, în primul rând și ceea ce vrem să facem, iar dânșii fiind într-un parteneriat sunt sigur că nu n vor refuza.

        D-na președinte Lokodi: Domnule Bățagă, în cadrul fondurilor care pot fi atrase de la Bruxelles sunt foarte multe fonduri pentru relații de parteneriat. Și v-aș ruga să lansăm câte o scrisoare către fiecare partener să încercăm să atragem bani pentru un astfel de proiect, de întâlnire a tuturor landurilor înfrățite, anul trecut știți că au fost lansate fonduri pentru asemenea proiecte, vă rog să vă informați unde sunt fonduri și să încercăm un astfel de proiect.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 abținere (Tatar) 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

 

15.Proiect de hotărâre privind aprobarea avizelor date de Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism de pe lângă Consiliul Județean Mureș

 

D-na președinte Lokodi: A fost avizat în comisie în mod favorabil.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 abținere (Veress), 4 absenți (Benedek, Szabo, Șopterean, Tatar).

 

16.Informare privind activitatea desfășurată de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Mureș

 

D-l consilier Lădariu: Înțeleg că lucrează 26 de persoane, este o direcție

importantă cu sarcini clare. Vreau să știu unde își desfășoară activitatea această direcție, mai precis, are un sediu?

        D-l director Ilieș: Nu, nu avem un sediu. Suntem în 3 locații, împărțiți printre birouri, doamna președinte cunoaște situația, chiar azi am văzut cu regret că alte instituții au primit sedii și noi, nu. Cel puțin sunt bucuros că în județul Mureș sunt 4 orașe cu sedii frumoase, noi nu avem deocamdată un sediu.

        D-na președinte Lokodi: Ca să vă întristați și mai tare. Săptămâna trecută am primit un răspuns că acea locație la care am sperat, că acel spațiu urmează să fie închiriat și dacă dorim să închiriem suntem bineveniți la concursul de licitații.

        Mai am aici o adresă prin care Consiliul Național al I.M.M-urilor mulțumește domnului consilier Mora pentru prezența la Ziua întreprinzătorilor și pentru activitatea dânsului la acest eveniment. Vă mulțumim, domnule Mora.

 

Diverse:

 

        D-l consilier Giurgea: Vă întreb ce s-a întâmplat cu Hotelul Parc?

        D-na președinte Lokodi: După ce s-a dat acea Hotărâre de Guvern prin care a trecut la Biserica Ortodoxă anul trecut, în decembrie, Guvernul a revenit cu un alt proiect și a dat hotelul în administrarea R.A.P.P.S-ului. Biserica a acționat în instanță această ultimă hotărâre de guvern. Dacă se va câștiga în instanță de către Guvern, intențiile sunt de privatizare. Vânzare. Nu avem sediu pentru Teatrul ARIEL, noi va trebui de la anul să plătim chirie. Am încercat tratative cu Biserica Evreiască pentru fostul cinematograf Progresul. Din păcate vor să vândă numai prin licitație deschisă. Am cerut să ni se restituie unitatea militară de la Podul Mureș pentru a muta acolo activitatea armatei de pe strada Eminescu. Nu știu ce căi legale avem să facem, să facem o adresă către minister să își ia frumos instituția și să și-o ducă în spațiile libere și să ne elibereze măcar acum. Domnule Iosib, vă rog să faceți o adresă către Ministerul Apărării naționale prin care solicitați eliberarea spațiilor de pe Rozelor, existând în momentul de față clădiri ale MapN suficiente unde să își asigure spații pentru activitate. Eu știu că legea ne obligă pe noi, faceți ce vă spun pentru că m-am săturat de acest joc de-a șoarecele cu pisica. Deci nu are spațiu D.J.E.P și Teatrul ARIEL.

        D-l consilier Giurgea: Cred că ar fi bine să se facă o analiză la spațiile cu care noi suntem în litigiu, de exemplu grădinița de pe Tușnad, cu care eram în dispută cu consiliul local și alte locații ale consiliului care sunt așa…. Noi nu știm să dăm cu pumnul în masă să luăm ce e al nostru, dar alții știu să ne dea cu pumnul în cap să ne amețească să ia ce nu e al lor.

        D-na președinte Lokodi: Știu la ce vă referiți. Tușnad este întabulat pe Consiliul Județean, avem un litigiu cu Primăria Tg.- Mureș, pentru o parte din clădirea Apollo am câștigat procesul și s-a atacat la Înalta Curte de Casație de către primărie, dar sper că nu vom pierde, dar noi foarte multe clădiri a trebuit să eliberăm în urma restituirii și restabilirii dreptului de proprietate pe baza Legii 10. Dacă se eliberează clădirea de pe Rozelor, colț cu Eminescu, vom putea realiza acolo un sediu cultural pentru Teatrul ARIEL. Noi nu vrem să pierdem anumite bunuri care sunt proprietatea noastră la S.U.R.M, tocmai pentru ca ulterior să putem asigura sedii pentru instituțiile noastre. În viitor vor exista niște posibilități și dacă nu reușim în timpul mandatului, nu păstrăm secret, vom informa pe cei care vor veni pentru a putea continua.

        Cu TVR am luat o decizie, cum nu putem face o minune de pe o zi pe alta, pentru că depindem de bugetul național,  nici ei nu pot . Ei sunt în faza în care au terminat proiectarea, sunt pe parcursul licitației pentru lucrare.

        D-l consilier Pokorny: În comuna Bichiș, satul Ozd, a avut loc sâmbăta trecută un eveniment, aniversarea a 10 ani de la începerea activității unui centru de îngrijire a toxico-dependenților, îndeosebi alcoolici, dar și alți dependenți. Rezultatele îi clasifică cam la același nivel cu rezultatele obținute Canada. Am avut onoarea să reprezint Consiliul Județean și am și menționat că am subvenționat această activitate cu o sumă importantă, comisia de asistență socială 190 milioane lei vechi, fiind o activitate care încearcă să ajute un lucru important chiar la nivel internațional. Este o lacună în activitatea socială, eu trebuie să transmit mulțumirile organizatorilor adresate Consiliului Județean și ei se pregătesc să organizeze un simpozion, o conferință internațională și acum au fost niște cercetători olandezi și ei au clasat această activitate la nivelul Canadei. Drumul care leagă intersecția care duce spre Ațintiș și Bichiș, este sub orice critică, pe o porțiune de 2 km, niște găuri în asfalt că ar fi mai bine să fie numai piatră și este un drum de vreo 4 m lărgime nu de 6, dacă s-ar puteam ne-ar face cinste să îl reparăm.

        D-l vicepreședinte Frătean: Drumul este cuprins în programul de reparații pe anul acesta, lărgirea drumului poate în mandatul următor.

        D-na președinte Lokodi: De aceea este cuprins pe anul acesta cu pietruire pentru că acolo va avea loc o altă aniversare, 100 de ani de la nașterea poetului Horvath Istvan, care va fi un eveniment internațional și încă de anul trecut am convenit cu domnul primar că  amenajăm și tocmai de aceea am cuprins anumite fonduri pentru a face drumul circulabil. Bugetul l-ați votat, aduceți-vă aminte ce sumă era pentru plombări. Am fost acum 2 săptămâni pe drumul dintre Eremitu – Reghin, într-adevăr sunt niște gropi că dacă aș intra cu piciorul aș intra până la genunchi. Nici acolo nu se poate circula și sunt 400m. Noi știm problemele, le inventariem din plin dar….

        D-l vicepreședinte Frătean: Noi sperăm că la rectificarea anunțată pentru infrastructura de transport, pentru că numai pentru plombări ne trebuie minim 20 miliarde față de cei 14,5 care i-am aprobat.

        D-na președinte Lokodi: Azi am discutat cu doamna Schlievens următorul lucru: băgând banii pe actuala infrastructură care este improprie circulației, este pierdere de bani. Dânsa a zis că ar fi mai bine să proiectăm drumuri noi pe care să putem circula. Pentru că dacă tot peticim drumurile existente și nu ridicăm de la bază fundația, nu o să avem niciodată drumuri bune. Cu toate că ne-a lăudat că față de celelalte județe din Regiunea 7 CENTRU, noi stăm foarte bine. Am vrut să îi spun că anul trecut am făcut eforturi deosebite, dar dacă nu continuăm și acum nu e ușor să continuăm pentru că periclităm posibilitatea accesării fondurilor și plății contribuțiilor proprii. Deci analizăm, luăm împrumut sau atragem fonduri pe proiecte.

        D-l consilier Radu: Devansarea termenului de înscriere pentru concursul de „cea mai bine gospodărită comună din județ” pentru 15 iulie, deoarece numai 8 sunt înscrise până la ora actuală. Eu am mai vorbit cu unii primari, unii nu s-au înscris pentru că au zis că poate se califică ultimii. Noi am zis că vom face un clasament al primilor 3 și atât, nu comunicăm un clasament cu câți s-au înscris. Bine ar fi ca liderii politici să mai discute cu primarii că au doar de câștigat. Al doilea punct, pentru bugetul anului 2008 aș propune totuși să se introducă aerul condiționat la Consiliul Județean, pentru că vedeți, sunt căldurile acestea mari, clima se încălzește, vin delegații din alte țări, și e altfel cu aer condiționat, nu e un capăt de țară să se introducă. Iar în al treilea rând aș propune ca din această comisie care va achiziționa cele 72 ha  să facă parte un specialist din domeniul agriculturii și care cunoaște valoarea lor. Eu le cunosc și știu că nu au toate aceeași valoare. Dacă nu va merge un specialist, probabil că se vor cere sume care nu reflectă valoarea lor.

        D-na președinte Lokodi: Comisia nu se votează, completarea comisiei trebuie votată. Putem invita ca și specialist și nu trebuie hotărâre. Pe ședința viitoare vom analiza, bine domnule Iosib, dacă trebuie o nouă comisie sau putem invita specialiștii. În ce privește aerul condiționat, vă rog să mă credeți că și mie îmi e la fel de cald ca și dvs. Ceea ce a făcut Prefectura cu aerul condiționat în această clădire este ca o ruptură în inima mea. Este motorul acela imens în curtea interioară, unde am considerat că vom putea organiza mici recepții, concerte…nimic. Merge ca un tractor. Toată ziua, inclusiv noaptea, nu din când în când. Eu încerc acum ca această instituție și clădirea să văd dacă poate să funcționeze. Iar anul acesta noi nu avem prevederi bugetare, doar la o rectificare eventual, ar trebui să alegem un loc adecvat pentru acel motor, sunt de acord, dar vă spun pregătiți-vă, faceți o rinită cum am făcut eu, oriunde merg și este aer condiționat după 10 minute eu nu mai pot sta. Eu accept dar haideți să analizăm dacă este soluția cea mai bună. Mai bine curent decât aer condiționat. Putem analiza o anumită investiție.

        Vă doresc un sfârșit de săptămână plăcut, nu uitați săptămâna viitoare întâlnirea cu parlamentarii, la revedere.

        Ședința s-a încheiat la ora 16.30.

 

 

       

                                                               Întocmit:Camelia Vlasiu

 

 

 

 

 

p.   PREȘEDINTE                                                 SECRETAR

 VICEPREȘEDINTE

Alexandru P. Frătean                                          Ioan Togănel

 

 

 

 

 

 

 

 

Văzut: Delia Belean

Director -   Viorel Iosib