ROMÂNIA                     

     JUDEȚUL MUREȘ

 CONSILIUL JUDEȚEAN

Nr._______/______2007

       Dosar IV.C.1

                        

 


PROCES – VERBAL

al ședinței ordinare a Consiliului Județean

din data de 26 aprilie 2007

 

        Lucrările ședinței s-au desfășurat în sala mare a Consiliului Județean Mureș și au fost conduse de doamna președinte Lokodi Edita Emöke.

        Ordinea de zi a ședinței a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber” și „Nepujság”, prin Dispoziția președintelui Consiliului Județean nr.92/2007.

        Din cei 34 consilieri în funcție au fost prezenți 32, domnul Groza Emil și Giurgea Teodor au absentat.

Au fost invitați să participe:

·        dl. Ciprian M. Dobre, prefectul județului Mureș

·        dl.Dănuț Ștefănescu – director executiv, Agenția de Protecția Mediului Mureș

·        dl. Căbulea Ioan Nicolae – comisar șef Inspectoratul Județean de Poliție Mureș

·        d-na Gyekeny Gertrude – comisar-șef, garda Națională de Mediu, Comisariatul Județean Mureș

·        dl. Nagy Istvan – director, SC Parc Industrial Mureș

 

D-na președinte Lokodi: Bună ziua, v-aș ruga ca toată lumea să deschidă aparatele, suntem 26 prezenți și dacă îmi permiteți aș vrea să trecem la ordinea de zi anunțată azi.

 

Ordinea de zi se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Sămărghițan,

Benedek), 2 absenți (Groza, Giurgea).

 

 

D-na președinte Lokodi: Ordinea de zi are un proiect de hotărâre în regim de urgență care nu a fost văzut de comisii, care se referă la aprobarea indicatorilor tehnico – economici pentru un proiect de la centrul de recuperare și reabilitare de neuropsihici din Brâncovenești. Am dori, cu acest proiect, să participăm, la momentul potrivit, la proiecte pentru fonduri structurale, o să rog pe domnul Pokorny să vă prezinte pe scurt acest proiect, să vă arate câteva imagini și apoi vom supune la vot proiectul acesta.

D-l consilier Pokorny: De fapt aș dori să vă prezint pe scurt așa-zisa strategie post aderare a instituției noastre. În primul rând aș dori să vă spun că nu este o urgență, dar doar așa puteam introduce în ordinea de zi studiul de fezabilitate fiind elaborat cu o zi mai târziu de cât s-a estimat, dar la termen totuși, decât s-a semnat ordinea de zi. Consiliul Județean nu este implicat financiar sub nicio formă, dorim să concurăm cu proiectul nostru pentru a obține fonduri de la Banca Mondială știut fiind faptul că PHARE nu mai există. Proiectul a pornit încă din toamna anului trecut când m-am prezentat în fața consiliului local de la Brâncovenești am expus gândirea noastră și consiliul l-a mandatat pe primar pentru a ne cumpăra teren. Noi, în imediata apropiere a căminului nostru construim la ora actuală un cămin din fonduri PHARE pentru 50 de asistați care sunt actualmente găzduiți în castel, un castel medieval nefuncțional de altfel. În imediata apropiere a aceste construcții s-a reuși să se cumpere teren de 2,7 ha. Al doilea pas a fost să vin în fața dvs să prezint această doleanță a noastră. Drept urmare în bugetul acestui an Consiliul Județean a aprobat 30.000 ron pentru studiul de fezabilitate, care a costat doar 60% din aceste fonduri, s-a executat la termen, domnul proiectant este în sală, dacă aveți cumva întrebări. Studiul de fezabilitate este necesar ca în următorul an să putem candida pentru a obține fondurile structurale.

Aș dori în primul rând să vă prezint așezământul de care am vorbit. Drumul este o mică serpentină și aș dori să punctez că în imediata apropiere se situează pavilionul alb pe care l-am construit din fonduri câștigate din Norvegia și, mai încolo un pavilion construit din fonduri obținute din Elveția, 20 respectiv 35 asistați, în depărtare se vede castelul de care dorim să ne separăm, să nu mai avem probleme în momentul în care se construiește obiectivul.

Pe acest teren se construiește clădirea PHARE iar restul, panoramic așa arată, noi dorim să mai construim 4 clădiri pentru câte 50 de asistați fiecare, în total 200 cât avem la ora actuală, să îi scoatem din castel și un pavilion central în formă de octogon care este multifuncțional și pot să vă asigur că peste tot în lume am văzut că așa se realizează, tot ce este mai bun se înglobează aici și dacă se realizează construcția va fi la nivel unional. Clădirea va fi terminată în data de 1 septembrie. În continuare se poate vedea cum va arăta fațada clădirii și partea posterioară. Aici se văd dormitoarele cu câte 2-3 paturi, cu bucătărie, cu camere de zi foarte mari, cu geamuri multe și mari. Aș dori să vă prezint câteva puncte din octogon, clădirea principală, multifuncțională. Va fi un demisol unde va funcționa un bazin de hidroterapie, o sală mare de fitness chiar și saună, la mijloc e liftul și casa scărilor. Parterul va găzdui o serie de cabinete de terapie medicală sau paramedicală de relaxare, la intrare este dotat cu posibilități de acces pentru persoanele cu handicap psihic și ca să nu intre lumea într-un hol faianțat rigid cu miros de clor, imediat la intrare va fi o mică cofetărie cu un bar, în continuare un salon de coafură. La etaj va fi o sală de conferințe, administrația și două încăperi cu câte două paturi pentru eventualii musafiri, sigur dotate conform tehnologiei cu grupuri sanitare ș.a.m.d. Așa va arăta această clădire în final, va fi o luminozitate naturală. Eu doar atât am dorit să spun foarte pe scurt, răspund la orice întrebare, încă o dată  repet noi nu ne angajăm la nicio plată, noi doar aprobăm indicatorii tehnico – economici care au valoarea totală de 3,5 milioane euro, care împărțiți la suprafața de 6700mp construiți ar ieși 421 euro/mp.

D-na președinte Lokodi: Prin acest proiect aprobăm indicatorii tehnico – economici ai investiției, valoarea investiției este 11.837.000 ron. De realizarea acestei investiții răspunde D.G.A.S.P.C . Cu acești indicatori vom participa în momentul în care vor fi lansate proiectele de acest gen la nivel național sau la fondurile structurale.

Art.1 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Kakassy, Mora), 6 absenți (Groza, Giurgea, Pokorny, Socotar, Șopterean, Tatar)

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenți (Groza, Giurgea, Pokorny, Socotar, Șopterean, Tatar)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Kakassy), 7 absenți (Groza, Giurgea, Pokorny, Socotar, Șopterean, Tatar)

 

Ordinea de zi:

 

1.Proiect de hotărâre privind aprobarea contului de execuție a bugetului de venituri și cheltuieli al Consiliului Județean Mureș, a situațiilor financiare anuale cu anexe pe anul 2006

               

D-na președinte Lokodi: Vă rog domnule Szalkay să prezentați acest

proiect.

        D-l consilier Szalkay: Această hotărâre privește aprobarea contului de execuție bugetului de venituri și cheltuieli a Consiliului Județean Mureș și a situației financiare anuale cu anexele pe 2006. Din expunerea de motive rezultă că veniturile totale s-au realizat la un nivel de 133,14% față de prevederile inițiale și la un nivel de 105,74 % față de prevederile definitive. În consecință totalul veniturilor în Ron a fost de 127.995.337, față de prevederile definitive care au fost 121.042.503. Dacă analizăm veniturile realizate pe 2006 se poate constata că totalul veniturilor bugetului au fost depășite cu 5,74% la cotele defalcate pe impozite 14,38% sumele alocate de Consiliul Județean Mureș pentru echilibrarea bugetelor locale au fost realizate în proporție de 104,7%. De asemenea aceste realizări la venituri au fost influențate din încasările din privatizarea SERACOM și a S.C. Drumuri și Poduri care au fost vândute în cursul anului trecut. La nerealizări se include o nerealizare de 6,37% la alte venituri fiscale care reprezintă sume neîncasate din autorizații de construcții precum și o nerealizare de 64,9% din veniturile nefiscale datorate în cea mai mare parte neîncasărilor la donații și sponsorizări. Veniturile proprii realizate de instituțiile subordonate se găsesc într-o anexă, aș vrea să vă spun că veniturile inițiale, precum și cele din prevederile definitive au fost realizate la toate instituțiile, o mică nerealizare se găsește la Revista  „LATO” unde este o realizare de 99, 67%. La capitolul cheltuieli putem constata că totalul cheltuielilor s-au făcut economii, există o realizare față de creditele bugetare definitive există o economie de 7,03% în acest mod totalul cheltuielilor ca creditele de 121.042.503 față de acestea s-au realizat 112.530.680 deci realizarea este în procent de 92,96%. Tot aici găsim anexa care cuprinde toate instituțiile din subordinea Consiliul Județean Mureș, la această anexă constatăm că nici una din aceste unități nu și-au depășit cheltuielile.

        Acestea au fost principalele cifre și aș vrea să spun că opinia comisiei de buget a fost că angajarea cheltuielilor s-au făcut potrivit legislației în vigoare și s-a ținut seama de oportunitatea acestora, fondurile alocate s-au făcut în mod economicos.

        Propun ca să aprobăm contul de execuție pe anul 2006.

        D-na președinte Lokodi: Ați trecut prea ușor peste un capitol și anume pe acela unde ați precizat că nu s-au realizat niște venituri decât în proporție de 64,9%, era capitolul de donații și sponsorizări, este locul unde intră veniturile venite din afara bugetului Consiliului Județean Mureș și vă rog să spuneți de ce s-au întâmplat aceste neîncasări.

        D-l consilier Szalkay: Se datorează faptului că anumite sume care trebuiau virate de Consiliul local al municipiului Tîrgu Mureș nu le-a virat către Aeroport.

        D-l director Bartha: Aș dori să fac o completare și anume că la programul de reparații apare ca o nerealizare, sau mă rog o realizare de 31%, iar la articolul privind aprobarea prin hotărâre a situațiilor anuale cu anexe și acolo sunt trecute 8 anexe, dar în realitate sunt mult mai multe, pentru că în buget darea de seamă sintetică are 360 pagini cu 15 anexe nu am putut pune pe site și aș propune să punem totuși un opis al tuturor anexelor și pagina la care se pot consulta.

        D-na președinte Lokodi: Având în vedere că suntem o instituție publică care dorim cât mai multă deschidere față de public, cred că nu e o problemă să punem toate materialele în mod cât mai vizibil pe site.

        D-l vicepreședinte Frătean: vreau să punctez câteva lucruri. Aș vrea să subliniez faptul că din punctul de vedere al descărcării de gestiune Consiliul Județean Mureș stă foarte bine, toate descărcările s-au finalizat cu succese și chiar cu felicitări. Sunt convins că și anul 2006 va fi în aceeași situație și că toți vom putea merge liniștiți la familiile noastre fără nici un fel de probleme relativ la descărcarea de gestiune. A doua chestiune e faptul că toate cheltuielile, toate contractele pe care consiliul le-a angajat în vederea achizițiilor publice sunt pe site-ul Consiliului Județean Mureș din 2005 și e un lucru de care ne mândrim pentru că am fost prima instituție publică care am făcut acest lucru și nu cred că există dubii asupra acestei chestiuni. Eu am mai consultat site-uri la alte instituții și vreau să vă spun că nu am fost deloc mulțumit. A treia chestiune e faptul că din punct de vedere al achizițiilor publice Consiliul Județean Mureș a respectat cu strictețe toate prevederile legale. Este unu din motivele pentru care veți constata că la lucrările de drumuri e o realizare la cheltuieli de 10 – 12%. Este datorită modificărilor legislative și respectării cu strictețe a tuturor parametrilor legali vis a vis de achiziții publice pentru lucrări. Este o chestiunea pe care o vom avea și anul acesta ca dificultate și deja o simțim, pentru că se lungește foarte mult angajarea lucrărilor datorită pașilor extrem de complicați și de severi pe care Ordonanța 34 le impune pentru achiziții publice. Asta înseamnă că noi, Consiliul Județean Mureș, va trebui să aprobăm programele de investiții și reparații în luna octombrie deja când se aprobă bugetul național pentru a putea intra în pregătirea licitațiilor, studii de fezabilitate, proiecte, angajare de lucrări, din timp. E o chestiune care am ținut neapărat să o menționez, eu sunt foarte mulțumit de cum a lucrat aparatul Consiliului Județean pe toate programele pe care noi le-am aprobat. Toate controalele care le-am avut s-au soldat cu succese.

        D-l consilier Pokorny: Mi se pare foarte interesantă poziția adoptată de consiliul local referitor la datoriile pe care ar fi trebuit să le achite pentru comunitate, în fond. Iar au rămas datori și nu este pentru prima dată. Amintiți-vă și de Ziua Recoltei când Consiliul Județean a investit în banere, în reclame și organizare, a fost compromisă investiția, dacă vă mai amintiți am spus și într-o altă ședință că aceste cheltuieli fiind din bani publici, ar trebui cumva sancționate. Eu reiterez propunerea de a fi luate măsuri juridice, legale, pentru a fi obligați să se respecte legea la urma urmei.

        D-na președinte Lokodi: Domnule secretar, vă consult, în cazul în care există o hotărâre a consiliului local prin care dânșii în fiecare an din ultimii 3, au aprobat câte o sumă, Consiliul Județean, ca și instituție care trebuia să încaseze aceste sume în vederea investițiilor de la Aeroport, având în vedere că avem nevoie de unele sume pentru a face investiții la aeroport, ce ar trebui să facem cum să procedăm pentru a obține acești bani din moment ce în bugetul unei instituții au fost prevăzuți, dar nu au fost alocați, nu înțelegem noi exact din ce motive, dar nu au fost alocate.

        D-l secretar Togănel: Consiliul Județean are încheiat un Protocol de colaborare privind promovarea programului de investiții la aeroport. În consecință consiliul municipal nu a respectat  acest protocol și îi putem acționa în instanță în acest sens. Noi nu putem obliga ordonatorul principal de credite să facă aceste plăți, nu avem altă posibilitate decât acționarea în instanță. Prioritățile plăților le stabilește ordonatorul principal de credite, dar existând acest protocol și …

        D-na președinte Lokodi: Și existând hotărârea Consiliului local, pentru că nu mi se pare normal să îl acționăm în instanță de vreme ce a respectat în aparență protocolul deoarece a aprobat banii, aici e vorba de mai mult, deci nu consiliul local nu respectă protocolul, ei respectă hotărârea luată…altcineva nu respectă.

        D-l consilier Mora: Mă gândesc că soluția oferită de domnul secretar Togănel este una de durată. Eu mă gândesc să căutăm o soluție prin care să încercăm să creem o compensare între cele două instituții. Consiliul local s-a angajat să vireze niște bani pentru aeroport, noi, de asemenea, ne vom angaja pe diferite proiecte comune să dăm niște bani pe aceste proiecte. Ar trebui să se găsească eventual o soluție de compensare prin care practic datoria pe care o avem noi de-acum încolo pe proiecte comune să o compensăm prin ceea ce înseamnă datoria lor către noi. Și treaba asta aș ruga juriștii să găsească soluția potrivită, nu știu dacă se poate sau nu, dar undeva așa ar trebui să ne gândim. Noi ca și legislativ hotărâm o chestiune, dvs o puneți în aplicare iar la colegii de la consiliul local nu se pune în aplicare. Nu știu dacă e cea mai potrivită soluție, dar așa aș vedea eu rezolvarea. Deci pe un proiect viitor în care noi ne angajăm că avem o sumă de dat pe acel proiect, nu mai dăm acolo acea sumă, dăm în contul aeroportului, compensând astfel datoria lor către noi.

        D-na președinte Lokodi: Din punct de vedere legal, această compensare nu este posibilă. Este tot un abuz dacă facem așa ceva pentru că numai ordonatorul de credite, adică eu, ar trebui să refuz asemenea protocoale. Un protocol nu se poate încheia cu o clauză negativă, protocolul nu are acest scop, nici nu se poate ști dacă vom încheia protocol pentru că nu ni se solicită. Noi trebuie să mergem pe cale legală, nu putem alege altă cale. Singura cale nu e îndreptată împotriva consiliului local. Acesta, prin votul sumei prevăzute în bugetul lor și-a îndeplinit obligațiile protocolare. Noi ne putem împotriva ordonatorului principal de credite care a refuzat punerea în aplicare a unei hotărâri a consiliului local. Întrebarea mea era ca noi, ca instituție, avem dreptul legal de a face o astfel de acțiune în instanță, acțiune care nu se îndreaptă, repet, împotriva Consiliului Local ci împotriva ordonatorului principal de credite.

        D-l consilier Mora: Este o situație dificilă și rezolvarea pe cale juridică poate dura mult și intrăm pe un făgaș pe care ani de zile s-ar putea să nu avem soluție.

        D-na președinte Lokodi: Nu avem altă cale. Noi nu putem sancționa Consiliul Local.

        D-l consilier Mora: dar putem condiționa câteva proiecte viitoare .

        D-l consilier Bartha: Mă gândesc la posibilitatea legală de a acționa în judecată executivul și eu cred că Consiliul Județean nu va avea calitate procesuală în această chestiune. Eventual Consiliul Local ar putea face o acțiune, dar noi nu cred să avem calitate…

        D-na președinte Lokodi: Nici în cazul în care am avut semnat un protocol și am stabilit ca fiecare administrație să contribuie la dezvoltarea Aeroportului?

        D-l consilier Bartha: Nu cunosc în detaliu cuprinsul acestui protocol, dar atâta vreme cât Consiliul Local și-a îndeplinit obligația prevăzută în protocol…bănuiesc că nu avem pentru ce să îi dăm în judecată. Dacă executivul nu își îndeplinește ceea cea fost hotărât de consiliul local, acesta ar putea da în judecată, pentru că eu nu am calitate, adică noi, Consiliul Județean.

        D-na președinte Lokodi: Protocolul este ca și un contract, treceți din sfera administrativului în sfera contractuală.

        D-l consilier Bartha: Tocmai asta e ideea, că nu știu cum este formulat textul din protocol.

        D-l secretar Togănel: Deci existând acest protocol de colaborare prin care sunt asumate anumite obligații, inclusiv financiare, acest protocol este încheiat pentru promovarea unui proiect de investiții. Prin neonorarea obligațiilor respective s-a adus un prejudiciu, deci s-a creat un litigiu care se poate soluționa în instanță.

        D-na președinte Lokodi: Deci nu ne vom grăbi, această problemă am ridicat-o ca să știți și dvs eventual vom pregăti un material foarte bine întemeiat juridic, pentru ședința viitoare și în cazul în care găsim o cale de a realiza și este o realizare a unui drept a Consiliului Județean, nu este o pretenție nejustificată este o acțiune în realizare a unui drept stabilit pe bază de protocol încheiat între niște instituții, vă vom informa și nu vom semna nici un act juridic până nu vom avea o discuție cu toți membri Consiliului Județean.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Sămărghițan, Benedek), 2 absenți (Groza, Giurgea).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Sămărghițan, Benedek), 2 absenți (Groza, Giurgea).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Sămărghițan, Benedek), 2 absenți (Groza, Giurgea).

 

2.Proiect de hotărâre privind includerea în bugetul Consiliului Județean Mureș a sumei de 3000 lei proveniți din sponsorizare și modificarea listei de investiții pe anul 2007

 

D-na președinte Lokodi: Această sumă vine prin sponsorizare de la

SNC Romgaz SA Mediaș și privește investiția de la Ansamblul Mureșul, investiție care s-a finalizat, s-au respectat termenele prevăzute în contract și în data de 11 mai va avea loc festivitatea de inaugurare a acestui centru, într-un cadru festiv cu un mic spectacol, organizat cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înființarea Ansamblului Artistic Profesionist Mureșul. Conform Expunerii de motive se propune majorarea bugetului Consiliului Județean pe partea de venituri la poziția donații și sponsorizări și de asemenea pentru a putea promova licitația la achiziția public㠄Centrul de perfecționare pentru personalul de administrație public㔠și vă spun acum, presei că suma la care se va face investiția este o sumă mult mai mică decât indicatorii tehnico – economici, vom scoate la licitație construirea acestei clădiri la suma la care am discutat cu consilierii județeni la ședința anterioară, dar ca să putem să trecem la licitație și să începem executarea anul acesta am modificat anumite poziții în cadrul capitolului de investiții al bugetului de anul acesta, pentru că nu aveam prevederi în acest sens. Proiectul a fost discutat în comisia financiară și avizat fără obiecțiuni.

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenți (Groza, Giurgea).

Art.2 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenți (Groza, Giurgea).

Art.3 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenți (Groza, Giurgea).

Art.4 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenți (Groza, Giurgea).

Art.5 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenți (Groza, Giurgea).

Art.6 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenți (Groza, Giurgea).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenți (Groza, Giurgea).

 

3.Proiect de hotărâre privind aprobarea regulamentului și a criteriilor de organizare și desfășurare a concursului „Cea mai bine gospodărită localitate din județ”

       

        D-na președinte Lokodi: Toate comisiile au discutat acest proiect de hotărâre, fără obiecțiuni, comisia juridică a avut o propunere ca la art.2 prin localitate rurală să nu se înțeleagă fiecare sat ci să se înțeleagă unitatea administrativ teritorială, deci comuna. Nu cred că necesită o discuție, cu toții putem accepta ca în primă fază acest concurs să fia anunțat pe comune. Întrebarea mea este cum rămâne cu orașele și municipiile? Vreau să felicit pe acei consilieri  care au fost inițiatorii acestui proiect, domnul Szabo și domnul Radu. Această idee este foarte importantă, pentru că așa cum am menționat în Expunerea de motive putem sprijini localitățile care lucrează pentru mediul ambiant, pentru păstrarea mediului înconjurător și protecția mediului, îi putem sprijini pentru a face și mai mult pentru localitățile lor. Aceste premii care le-ați propus și vor fi acordate cred că vor fi un stimulent pentru administrațiile locale și sper că se vor prezenta din cele 102 administrații locale, 92 comunale, aproape cu toții.

        D-l vicepreședinte Frătean: Dată fiind confuzia sesizată de comisia juridică, înainte de a trece la dezbaterea proiectului de hotărâre eu aș avea o propunere: să numim acest concurs, așa cum prevede și Constituția României, „Cea mai bine gospodărită comună din județ”. Treaba e clară, simplă, termen consacrat și nu mai sunt alte confuzii.

        D-l consilier Lădariu: Aș sublinia că este un proiect bine - venit, bine-gândit și inspirat, mai ales în această perioadă. Este o hotărâre necesară și impusă înainte de toate de o realitate. Eu umblu în acest județ, câte 2 zile pe săptămână, și am văzut dintr-o margine în alta, cum sunt gospodărite, cum nu sunt de fapt gospodărite unele localități. Duminica trecută am verificat o porțiune din drumul Batoș – Uila, cei care ați fost pe acolo știți că este un dezastru. Sunt multe localități care sunt uitate de bunul Dumnezeu. Sunt la marginea județului și la marginea preocupărilor. Eu consider că formularea titlului să fie cea propusă de domnul vicepreședinte. De ce este necesară această inițiativă? Peste tot sunt aruncate gunoaie, de multe ori sunt duse cu mașinile din orașe, să nu mai vorbim de mormanele de materiale plastice care ajung în aceste localități. Apoi mai există o situație în fostele sate săsești, unde primăriile pur și simplu sunt în pericol de a se prăbuși. În schimb firmele primarilor înfloresc, sunt prospere. Ajungem la o situație paradoxală . Noi, la comisie am spus ce vom face, dacă, vor fi „călcate” cele 400 de localități. Ar trebui ca sâmbătă duminică, să batem satele. Se vor înscrie 10 – 20 localități, dar asta nu înseamnă să lăsăm în voia sorții pe cei care doresc să fie în fruntea cozii. Eu aș propune ca odată cu fruntașii să fie un pic atinși și codașii. La punctul 4 aliniatul 6, unde e vorba de firme să se introducă simbolurile naționale, mă refer la Legea 115/1994 dacă nu mă înșel. Dacă sunt instalate pe clădiri firmele instituțiilor publice și simbolurile naționale pe care acestea ar trebui să le găzduiască. Aceasta ar fi o propunere, pentru că în comisie am discutat toate aceste aspecte. Deci la criteriile de evaluare, la punctul 4, la alineatul 6 să se facă completările. Este o propunere firească în concordanță cu legile țării. La realizarea acestei hotărâri s-a muncit mult și vreau să subliniez contribuția deosebită a aparatului Consiliului Județean.

        D-l consilier Radu: Această hotărâre a reieșit dintr-o necesitate a județului și trebuia făcută mai demult, dar niciodată nu e prea târziu. Datorită acestui fapt comisia pentru agricultură a luat în discuție cam de vreo 2 luni de zile consultând unele acte legislative, din care unele practic obligă primarii, consiliile locale, firmele private și pe cetățeni față de întreținerea și gospodărirea acestor unități. Inclusiv Consiliul Județean are obligații referitor la această temă. Hotărârea 18/1990 a Consiliului Județean era depășită, cuprindea legi din 1969 , din 1983 și nu era în forma în care trebuia. Pe lângă comisia de agricultură, a avut și aparatul propriu o contribuție deosebită la acest material, noi am fost mai modești la premiile pe care le acordăm și bine a făcut executivul  că a majorat substanțial aceste premii și va face ca competiția să fie mai importantă și sunt sigur că va avea o finalizare bună. În criteriile stabilite de noi sunt 6 puncte, credem că sunt suficiente, nu aș vrea să le numesc, le aveți, bine ar fi ca atunci când vom merge în verificare, ele să fie realizate întru – totul. Comisia a fost stabilită pe competențe profesionale, adică fiind comisia pentru agricultură și aici ar trebui cuprins domnul Lazăr, care a avut o contribuție importantă la acest proiect . Dacă veți vota acest material, comisia se va întruni și va stabilii detaliile tehnice, cum trebuie făcut acest control, pe bază de fișe, pe fiecare localitate, deci va fi comuna cu toate localitățile. La anexa 1 sunt datele, termenele, cum trebuie verificate. Consider că este un lucru bun și la toamnă vom vedea localitățile mult mai bine organizate și gospodărite decât la ora actuală.

        D-na președinte Lokodi: Pentru a nu pierde timpul cu discuții, la anexa 3 este prevăzută o comisei, nu e bătută în cuie, suntem de acord ca să discutăm în momentul în care ajungem la anexa 3, componența ca să existe acea paritate, reprezentare pe care o doresc fracțiunile politice.

        D-na consilier Diaconescu: Aș vrea să adaug, îmi cer scuze colegilor din comisie, la punctul 4 la unul din subpuncte, se spune că și cimitirele sunt amenajate cu alei. Dacă s-ar putea include și cimitirele și monumentele de război. Pentru că indiferent sub ce drapel au luptat ostașii, moartea e la fel pentru toți.

        D-l secretar Togănel: S-a mai făcut această propunere și într-o altă comisie și la punctul 4 și la alineatul 4 vom adăuga și acest lucru.

        D-l consilier Mora: Am avut două completări și în comisie. Una este că având în vedere că alte județe au avut astfel de proiecte, dacă este posibil să consultăm acele hotărâri pentru a lua din experiența lor, ca să nu repetăm greșelile lor. A doua chestiune vreau să vă spun că e un proiect foarte bun de care avem nevoie ca de aer. Pe un singur principiu pe care lupți tot timpul, prea ne-am obișnuit să cerem tot timpul de sus să ni se facă să ni se aducă și sunt multe lucruri care se pot face la nivel local, cu o bună gospodărire. Ideea este să convingem toate localitățile rurale să intre în acest concurs. De aceea a fost propunerea ca fiecare partid să fie reprezentat în comisie pentru a ne convinge fiecare partid primarii să intre în competiție. Eu am fost propus din cadrul comisiei de urbanism, dar am spus că mă voi consulta cu colegii mei și am să îl propun pe domnul Giurgea pentru comisie.

        D-l consilier Boloș: La analizarea acestui proiect am avut două propuneri, una este cea menționată de doamna Diaconescu și cealaltă se referă la iluminatul public. Este o chestiune foarte importantă pentru comunitate, colegii au fost de acord dar văd că nu a fost cuprinsă. Undeva la punctul 4.

        D-l secretar Togănel: Am fost întrebat dacă este legală organizarea acestui concurs și dacă este legală finanțarea. Inclusiv la alineatul 3 al art.91 din Legea administrației publice se precizeaz㠄competența Consiliului Județean de a adopta strategii, prognoze, programe de dezvoltare economico – socială și de mediu și că poate aproba măsuri necesare, inclusiv cele de ordin financiar”.

        D-l consilier Veress: Vreau doar să corectez ceea ce a spus domnul coleg Radu, nu din doleanța personală ci a comisiei, care de fapt trebuie să vă informez că din 1994 a organizat schimburi de experiență, e drept la orașe, cu toate orașele județului în ce privește buna gospodărire și organizare a comerțului civilizat în piețe, oboare și târguri. De asta am considerat că este necesar să vedem cum se întâmplă acest lucru la comune.

        D-l consilier Amza: Noi o propunem pe doamna Diaconescu în comisie.

        D-l consilier Szabo: Eu ca președinte al comisiei care a avut inițiativa, aș vrea să mulțumesc tuturor comisiilor, executivului că la propunerea noastră modestă a venit cu completări, iar așa a devenit un concurs adevărat și aparatului propriu care ne-a ajutat la formularea și definitivarea proiectului de hotărâre.

        D-l consilier Radu: Aș dori să mai propun pe domnul Șopterean în această comisie.

        D-na președinte Lokodi: Înainte de a trece la vot, voi citi lista: Frătean- președinte, membri: Szabo, Ban, Balogh, Radu, Bartha, Bățagă, Bochiș, Csartan, Preotu, Pop, Giurgea; Diaconescu, Șopterean, Socotar.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu a votat (Kakassy, Benedek), 3 absenți (Groza, Giurgea, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenți (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenți (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.4 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenți (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.5 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenți (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.6 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenți (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.7 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenți (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenți (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

 

4. Proiect de hotărâre privind instituirea și acordarea unor burse de sprijin pentru studenți și masteranzi participanți la mobilități ERASMUS în universități din cadrul Uniunii Europene 

 

        D-na președinte Lokodi: Acest proiect a fost discutat în comisia culturală, financiară de servicii publice care au dat avizul favorabil. Prin acest proiect arătăm că suntem serioși și că dacă am făcut anul trecut o promisiune că vom găsi calea legală și procedurală prin care să sprijinim și acei tineri care studiază în străinătate și se perfecționează în interesul măririi potențialului uman, să îi putem sprijini. Inițiatorul este domnul Boloș.

        D-l consilier Boloș: Nu aș dori să citesc Expunerea de motive, pe care ați citit-o, dar aș dori să vă dau mai multe amănunte. Declarația domnului Jose Manuel Durao Baroso care spune că acești studenți sunt cei mai buni ambasadori ai UE, în sensul că sunt cei care asigură legătură între țările acestei Uniuni, în perioada de tinerețe și apoi vor continua. Programul a început în 1987 și până acum au fost 150.000 studenți din 31 de state. Dar acum aș veni cu o completare care vine să susțină proiectul și anume Declarația  comisarului pentru educație al UE, Jan Fiegel, care spune „ granturile ERASMUS sunt încă foarte mici pentru a permite studenților cu venituri mici să beneficieze de acest program”, deci este o recunoaștere europeană acest lucru și ne-am izbit de această problemă în practica din anul 2000 și până azi. Vă pot asigura că este o acțiune necesară și binevenită. Nu aș mai insista pentru că problemele au fost discutate în comisii. S-ar mai putea discuta dacă cuantumul este satisfăcător sau nu, dar este un început care ulterior considerăm că poate fi corectat în funcție de evoluția acestei burse și a interesului. Aș vrea doar să subliniez că la aceste burse pot participa toți studenții care au domiciliul stabil în județul Mureș, chiar dacă studiază în alte centre universitare. Deci nu se referă neapărat la centrele din Tîrgu Mureș, atât doar că trebuie să aibă domiciliul stabil în județul Mureș. În speranța că propunerea va fi acceptată, nu mă îndoiesc de acest lucru, aș dori să îi mulțumesc doamnei președinte care a insistat ca proiectul să parcurgă toate etapele și să fie bine întocmit ca să poată răspunde tuturor necesităților, precum și domnului secretar, domnului director Iosib, domnului director economic Bartha și doamnei Aurica Moldovan.

        D-l consilier Lădariu: Aminteați de calea legală, procedurală. Se spune foarte clar că ce nu interzice legea, este permis. Noi am întors pe toate părțile aceste aspecte, împreună cu  domnul director, am participat de două ori la ședințe de dezbatere a acestui proiect și este cât se poate de clar că este vorba în primul rând de integrare europeană. Iată că sunt județe care acordă burse de merit, cum este Bistrița, nu pe o perioadă de 3-5 luni ci pe o perioadă îndelungată. Clujul are un proiect mult mai amplu cu prevederi pe o perioadă mult mai mare cu prevederi mult mai ample decât cele prevăzute la noi. Apoi, o altă precizare, este vorba de tinerii din familii cu venituri modeste, trebuie precizat acest lucru. Totul se va face pe baza unui dosar, nu la întâmplare, cu mediile generale și cu condițiile materiale de acasă. Poate și dvs v-ați oprit la media generală. Vrem să facem această precizare, știți că sunt facultăți în cadrul universităților, cum sunt Filologia, istoria, psihologia, unde studenții obțin note mai mari. În schimb la anumite ramuri ale politehnicii notele sunt mai mici. Sunt sigur că acești tineri cu media 7, acolo vor fi ambasadorii noștri, ei sunt motivați să reprezinte țara, un motiv în plus pentru a fi în rând cu lumea. Eu am încredere în acest proiect, în aceste prevederi și sunt sigur că în final vor câștiga acești tineri, dar mai cu seama România.

        D-l consilier Țintoșan: Cu siguranță că va trece acest proiect, îmi pare rău doar că acest proiect nu a trecut prin comisia juridică și nu îmi dau seama de ce. Eu doar vreau să atrag atenția, ca și la proiectul precedent, s-a ridicat problema temeiului legal pe baza căruia consiliul poate acorda burse și în raportul de specialitate se invocă articolul 91 din Legea 215 care spune c㠄Consiliul Județean are obligația să asigure cadrul necesar pentru funcționarea serviciilor publice de interes județean”. Poate îmi scapă mie ceva, dar eu nu știam că depunerea unui dosar la Consiliul Județean este un serviciu public. Deci pe baza acestui articol nu putem acorda burse.

        D-l secretar Togănel: Consiliul Județean are atribuții în domeniul învățământului, este foarte clar acest lucru, chiar dacă în acest domeniu special atribuțiile sunt concrete, Consiliul Județean nu poate și nu este rupt de restul învățământului. În consecință trebuie să privim această formulare din Legea 215, „atribuții în domeniul educației” ca o atribuție generală în domeniul învățământului, dar mergem la Legea finanțelor publice, unde în anexa 2 este trecut învățământul și am discutat acest aspect și avem unde să clasăm această cheltuială privind bursele.

        D-na președinte Lokodi: Iar la art.97 privește obligația noastră de a lua o hotărâre nu la temeiul legal de acordare a acestui sprijin. În hotărâre nu este trecut, deci este trecut în raport? Am înțeles.

        D-l secretar Togănel: Este vorba de atribuțiile de gestionare a serviciilor publice unde în exercitarea lor, Consiliul Județean are foarte multe atribuții.

        D-l consilier Țintoșan: Nu aș vrea să fiu înțeles greșit, nu vreau să pun bețe în roate acestui proiect, vreau doar să mă asigur că este făcut corect.

        D-na președinte Lokodi: Am înțeles. Este corect am să cer colegilor să reanalizeze dacă art.91 este bine invocat.

        D-l secretar Togănel: Există o lege specială pentru bursele în mediul rural, în această lege la art. 3 aliniatul 2 se spune „Consiliul Județean poate aloca în completare  fonduri din  bugetul județului pentru plata burselor în localitățile aflate pe teritoriul județului”. Dacă poate face acest lucru pentru mediul rural, nu văd de ce nu ar putea face …

        D-na președinte Lokodi: Dar nu este nicio problemă. Domnul consilier nu asta spune el vrea să nu figureze art.91 care nu prevede expres așa ceva. Deci din raport să scoateți art.91 pentru că se referă la altceva. Nu aș dori să intru în discuții, semnează acești oameni contracte? Și mi-ați spus că nu, pentru că s-a găsit temeiul legal să sprijinim acești tineri cu cheltuielile de transport. Deci noi putem argumenta faptul că un tânăr cu o situație materială precară, dar care a reușit să obțină o bursă și studiază în străinătate, să aibă un sprijin material pentru acele cheltuieli care nu sunt suportate din burse. Deci scoateți art.91 din legea nr.215.

        D-l director Iosib: Nu este indicat ca un temei art.91. Am căutat în legislația existentă prevederi care sunt cât de cât conexe la domeniu respectiv. Deci  nici nu este arătat ca temei.

        D-na președinte Lokodi: Pentru ce vă luptați? Faceți o propoziție clară care să servească ca temei la adoptarea acestei hotărâri.

        D-l director Iosib: Este un raport de specialitate semnat de mine. Eu acum ce să fac? Să îl refac? Nu este trecut art.91 ca temei în hotărâre.

        D-na președinte Lokodi: Este adevărat, iar rugămintea mea e să scoatem și din raportul de specialitate și eventual să mai introducem un aliniat cu privire la ce reprezintă acest sprijin. Deci reprezintă acoperirea acelor cheltuieli care nu sunt cuprinse în prevederile burselor ERASMUS. Și atunci vine tânărul și ne depune biletul sau alte dovezi care sunt legate de șederea lui în străinătate și în urmărirea cursurilor, dar care nu au intrat în bursa lui. Deci în străinătate li se explică ce suportă bursa respectivă și normal că au și cheltuieli suplimentare. Deci nu avem de ce să ne contrazicem.

        D-l consilier Szalkay: Consider că cunosc modul de acordare și procesare a acestei burse pentru că și fiica mea a fost fericita beneficiară a unei asemenea burse care era atunci de vreo 270 euro și foarte mulți copii valoroși care nu au posibilități materiale pentru a completa cuantumul acestei burse trebuie să renunțe. Însă părerea mea este că ar trebui completat un regulament cu stipularea faptului că acei beneficiari ai unor astfel de burse să aibă obligativitatea să folosească aceste cunoștințe acumulate în țară, pentru că bugetul județului este prea auster pentru a ne permite ca noi valuri de tineri să plece în procent foarte mare din țară după terminarea facultății, să contribuim la acest export de materie cenușie și să finanțăm educația acestor copii în folosul unor țări cu posibilități materiale și financiare mult mai dezvoltate.

        D-na președinte Lokodi: Cu aceste precizări și cu rectificările care le-am menționat pentru materialul de specialitate, vreau să supun la vot proiectul de hotărâre.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 împotrivă (Sămărghițan),4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 împotrivă (Sămărghițan),4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 împotrivă (Sămărghițan), 1 abținere (Szalkay), 1 nu a votat (Șimon), 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 împotrivă (Sămărghițan), 1 abținere (Szalkay), 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.5 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 împotrivă (Sămărghițan), 1 abținere (Szalkay), 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.6 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 împotrivă (Sămărghițan), 1 abținere (Szalkay), 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 abțineri (Sămărghițan, Szalkay), 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

 

5.Proiect de hotărâre privind aprobarea aducerii ca aport în natură la capitalul social al S.C. PARC INDUSTRIAL MUREȘ S.A. a unor bunuri din proprietatea județului

 

D-na președinte Lokodi: Știți că cel puțin de un an am reușit să primim

de la Guvern un camion de 40 t în valoare de 2 miliarde, care după ce l-am primit a mai trebuit investit în el și pe care nu l-am putu folosi având în vedere că în cadrul Consiliului Județean nu am găsit posibilitatea de a exploata neputând exercita activități de servicii. Dar nu pot nici să las o astfel de valoare să stea degeaba într-un parc și nu că nu produce, dar nu este folosit. Având în vedere că vom trece în sfera în care nu va mai avea activități de servicii odată cu trecerea și a serviciilor de operare apă la acea societate pe acțiuni cred că trebuia să luăm o decizie definitivă cu privire la acest camion mare și ne-am gândit că  propunem AGA a Parcului Industrial să accepte să majorăm capitalul nostru prin aport în natură a acestui camion și apoi societatea să poată folosi în interesul parcului pentru a realiza venituri. Comisia financiară a votat fără obiecțiuni, comisia de ordine publică, comisia de servicii și comisia de urbanism la fel. Deci prima dată noi trebuie să facem propunerea pentru ca dânșii să fie de acord, sper că AGA va accepta această majorare a capitalului.

        Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

         Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

         Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

         Art.4 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

         Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

 

6.Proiect de hotărâre privind aprobarea cofinanțării, de către Consiliul Județean Mureș, a proiectului „Italia – România: resurse în rețea, acțiuni de formare pentru dezvoltarea administrației  locale”, împreună cu alte autorități ale administrației publice din România și Provincia Pisa din Italia

 

        D-na președinte Lokodi: Proiectul a fost avizat de comisia culturală, financiară, juridică, servicii publice, fără obiecțiuni.

        D-na consilier Fabian: Este vorba de un proiect pilot de anvergură mai redusă care va beneficia de finanțare regională de la Toscana, Italia. Activitățile proiectului constau în seminarii, activități de învățare la distanță, precum și de o perioadă de schimburi de experiență între autoritățile românești implicate în proiect și autoritățile din Italia. Ideea s-a născut în urma întâlnirilor dintre reprezentanții biroului UNCJR și reprezentanții Uniunii Provinciei Italiene, ambele din Bruxelles. Atunci s-a constatat nevoia unui schimb de experiență între autoritățile românești și italiene în sensul preluării experienței italiene în dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală, în contextul creat de aderarea României la UE. Ulterior s-a semnat un memorandum de colaborare între  aceste două instituții, iar câteva consilii județene din România s-au alăturat ofertei de colaborare a Provinciei Pisa și a regiunii Santamaria Amonte. Bugetul proiectului este 55.560 euro din care Regiunea Toscana finanțează 50% restul reprezintă co-finanțarea partenerilor. Consiliul Județean va aduce un aport de 1000 euro numerar și 1000 în natură reprezentând săli de conferință, consumabile.

        D-na președinte Lokodi: Asta înseamnă că va pleca cineva la acest curs, normal, din aparatul propriu pentru că pentru dânșii se face acest proiect.

        Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

         Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

         Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

         Art.4 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

 

7.Proiect de hotărâre privind aprobarea avizelor date de Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism de pe lângă Consiliul Județean Mureș

 

D-na președinte Lokodi: Acest proiect a fost avizat de comisia de

urbanism.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Hotărârea în întregime Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenți ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

 

D-na președinte Lokodi: În materialele  dvs există o informare privind

desfășurarea celei de a treia ediții a congresului de expansiune globală a aeroporturilor.

        D-l consilier Ban: Am avut onoarea să reprezint Consiliul Județean Mureș la această conferință care s-a ținut la Praga. În această informare mă voi referi mai mult la păreri cu ocazia acestei conferințe. În două zile am reușit să acoperim prin discuții cu diferiți exponenți ai diferitelor servicii aeroportuare, am reușit să acoperim toate domeniile de activitate ale unui aeroport. Aceste servicii mi se par foarte importante pentru că atunci când vorbim aici în plen sau în comisii de banii alocați aeroporturilor, nu totdeauna suntem conștienți de ceea ce înseamnă și nu cunoaște atâtea detalii și luăm hotărâri pe bază emoțională. După ce am participat la aceste întâlniri și discuții cu firmele de specialitate mi-am dat seama cât de complexă este activitatea aeroportului și mi-am dat seama că dacă nu facem urgent ceva pentru dezvoltarea acestui sector atunci definitiv vom rămâne în urmă față de ceilalți, pentru că cei mai mari care au participat, în continuare au intenția de a se dezvolta. De exemplu cei de la Praga acum a inaugurat terminalul 2 care preconizează pe anul 2020, 20 milioane pasageri. Deci este stringent necesară dezvoltarea Aeroportului Transilvania – Tîrgu Mureș, dacă dorim să rămânem în competiție cu cei care sunt în România. Nu avem pretenția de a concura cu cele mai mari aeroporturi, dar pentru a asigura servicii de calitate celor care doresc să zboare cu avioanele noastre va trebui să facem cheltuieli și să asigurăm unele dotări. S-a pus problema dacă este nevoie de un aeroport într-un perimetru atât de restrâns. Aici o să vă spun că este nevoie de toate aeroporturile. Consider că va exista o concurență și doresc ca să ajungem la o înțelegere cu primăria Tîrgu Mureș pentru că dacă continuăm această dezbinare, vom avea de pierdut în fața celorlalte aeroporturi. În ce privește importanța eu spun că avem nevoie ca de apă de acest aeroport dacă vrem să dezvoltăm turismul, economia, alte domenii, pentru că în ziua de azi toată lumea se grăbește. Nu se mai concepe ca dacă vine un turist la Sovata, să coboare la Cluj și să mai facă încă 3 ore, sau mai rău. Eu consider că este foarte important acest aeroport și vă rog să decideți de acum în cunoștință de cauză, pentru că dacă nu, vom rămâne în urmă definitiv.

        D-na președinte Lokodi: Dacă  nu aveți întrebări, să trecem la următoarea informare. În data de 29 martie  2007 o asociație EUROSPORT management ne sesizează cu următoarele nereguli: în cursul lunii ianuarie 2007 ei încheie un protocol cu Primăria Tîrgu Mureș, protocol în urma căruia se hotărăște organizarea unui eveniment  de operetă și romanță maghiară pentru luna martie data de 17. Conform protocolului anexat, municipiul se obligă să asigure cazarea pentru 20 de persoane, să asigure elemente de scenă și sonorizare, să asigure ordinea și liniștea publică, să permită afișarea la locurile special amenajate a afișelor. În data de 29 organizatorii ni se adresează cu următoarea sesizare: în ziua spectacolului, în momentul în care trebuia Palatul Culturii să asigure serviciile necesare pentru garderobă, pentru supravegherea sălii, cei care erau de serviciu au refuzat să presteze aceste servicii invocând faptul că au depășit programul de lucru și că pentru serviciile lor solicită să fie plătiți ca și pentru ore suplimentare. În momentul în care s-au vândut bilete, casierița a solicitat încasarea unei sume egale cu 7% din valoarea biletelor vândute. Societatea ne sesizează că nu au primit o chitanță, o dovadă, nici pentru cei 7%, din contră, în momentul în care au cerut să se facă un proces-verbal în care să fie cuprinse persoanele cu ore suplimentare, s-a vorbit foarte urât cu ei, din care un nr. de 7 persoane recunosc că au primit diferite sume de bani: Rus Ioan – 30 ron, Szanto Ioan – 30, Varga Vasile – 30 ron, Zogorean Finica – 30 ron, Timar Magdolna – 30 ron, Kadar Ioland – 30 ron, iar Duca Tereza – 700 ron. În urma acestei sesizări am numit o comisie, am solicitat auditului care era în control să verifice ce se întâmplă. Având în vedere că de repetate ori am primit reclamații că atunci când au loc manifestări artistice din vânzarea biletelor se practică să se lase anumite sume, am cerut de mai multe ori să mă sesizeze, să fiu informată, iată că acum această societate a venit cu informarea în scris. Între această asociație și primărie se încheie un protocol, nimeni nu se adresează Consiliului Județean cu vreo cerere prin care să ni se  ceară să participăm cu asigurarea sălii, suntem total ignorați, cu toate că noi suntem proprietarii acestei instituții, când l-am chemat pe domnul Naste am întrebat dacă s-a încheiat un contract între Primărie și Administrația Palatului, mi-a zis în mod clar că nu s-a încheiat un astfel de act. Când am întrebat dacă este adevărat că au vândut biletele și au cerut un procent mi s-a spus că este natural, că așa se procedează, nu a tăgăduit nimic din cele sesizate, iar comisia care a făcut o analiză, a întocmit o informare în care ne sesizează că încasarea de dume din valoarea biletelor nu are temei legal, nu există niciun act, nicio hotărâre, niciun regulament de ordine interioară, nici un act legal care să permită încasarea acestor sume, deci este la limita sau este o faptă penală de fapt, în ce privește activitatea managerială a domnului Naste, pe care noi, Consiliul Județean, l-am numit împreună cu dvs a depășit competențele sale pentru că a pus la dispoziția acestor organizatori, care au vândut bilete fără a exista contract de închiriere, în cazul în care ni se solicită am fost cooperanți și la absolut toate evenimentele de caritate Consiliul Județean a asigurat pe gratis sala. Unde s-au încasat bilete, am cerut chirie. Unde am știut că asociațiile nu au venituri proprii și din sponsorizări adună, am făcut reducere de preț. În acest caz a trebui să dispunem să se facă verificări. Toată informarea este în sensul că din moment ce este vorba de o faptă penală, fără să vă informez, nu pot face plângere penală, pentru că singură nu pot face sesizare, dar din moment ce suntem sesizați în scris nu putem să ne asumăm răspunderea de a nu sesiza organele de drept. Deci consultarea mea este în sensul dacă sesizăm organele penale să facă o cercetare penală, pe lângă asta am înființat o comisie de cercetare disciplinară care să stabilească care va fi viitorul acestui manager.

        D-l consilier Țintoșan: Fapta s-a întâmplat între Administrația Palatului Culturii și societatea care a organizat evenimentul. Ea este cea păgubită, ea este cea care trebuie să facă plângere, face o sesizare către noi ca proprietari ai clădirii și sesizare la Poliție. Noi facem ancheta pe plan intern și în paralel poliția își desfășoară investigațiile.

        D-na președinte Lokodi: Cum rămâne cu răspunderea celui care este sesizat și are cunoștință despre o faptă penală?

        D-l consilier Țintoșan: Dar noi nu suntem tutorii lor ca să facem în numele lor…

        D-na președinte Lokodi: Eu vă întreb ca principiu general din Codul Penal. Există în Codul Penal un principiu de bază. Cel care află de existența unei fapte penale și nu denunță… Nu este retorică, este principială.

        D-l consilier Țintoșan: Deci dacă cel care a pățit nu face nimic, să fac eu în locul lui?

        D-na președinte Lokodi: Deci el a făcut o sesizare către noi.

        D-l consilier Țintoșan: Și noi ne facem datoria din punct de vedere administrativ.

        D-l consilier Șopterean: Aș avea următoarea propunere: în momentul în care va fi să luăm o hotărâre asupra persoanei, să fie aici de față.

        D-na președinte Lokodi: Normal. Aveți în material declarația lui unde recunoaște în mod clar. În data de 23 mai în urma discuțiilor care au avut loc în biroul doamnei președinte, am luat legătura din nou cu domnul Trif Aurel solicitându-i o copie după adresa care trebuia să ajungă la Consiliul Județean pentru aprobarea Sălii Mari pentru data de 17 martie 2007. Deci el nu spune că există contract cu primăria, el spune că primăria trebuia să solicite aprobarea de la noi. După cercetările efectuate această adresă nu s-a găsit. Am încheiat, retroactiv a încheiat contractul, l-a antedatat pentru acest spectacol și s-a emis factura. Nu știm dacă s-a plătit sau nu, vom vedea la sfârșitul anului bugetar dar ce face cum încasarea banilor pentru că suntem sesizați că s-au încasat bani în mod ilegal, este răspunderea noastră să luăm o măsură.

        Deci vă întreb cine este pentru sesizarea organelor de drept în vederea  cercetării faptei penale.

 

         Vot:  Se aprobă cu 14 voturi „pentru”, 8 „împotriva” (Frătean, Amza, Chiorean, Diaconescu, Lădariu, Socotar, Șopterean, Iacob), 2 abțineri (Boloș, Radu), 3 nu au votat (Popa, Sămărghițan, Țintoșan), 7 absenți (Balogh, Boloș, Bartha, Kardos, Giurgea, Tatar, Benedek).

 

        Având în vedere că este majoritate, va urma calea legală.

        D-l consilier Amza: Eu sunt unul dintre cei care au votat „nu”. Eu consider că acești oameni care au săvârșit o faptă disciplinară, au încălcat disciplina, trebuie sancționați administrativ de dvs prin Dispoziție a Președintelui. Ați numit o comisie care va analiza situația și vor fi sancționați. Dar ca să îi trimitem în penal pentru asemenea chestii nu pot să fiu de acord. Să știți că și noi avem acolo ședințe și  sâmbăta și duminica și după-amiezile și am fost mulțumiți de serviciile dânșilor și le-am dat niște atenții.

        D-na președinte Lokodi: Nu ne privește. Sper că nici pe dvs de acum înainte nu vă onorează această declarație înregistrată.

        D-l consilier Amza: Ba mă foarte onorează.

 

Diverse:

 

        D-l consilier Radu: Vreau să mulțumesc celor 19 consilieri care m-ați votat în comisia ATOP și vreau să vă informez că acea indemnizație, 50% din ea, am discutat cu doamna directoare de la Căminul de bătrâni din Căpuș, o să cedez dânșilor, fiindcă au nevoie, iar cu diferența, am să ajut biserica din satul meu care se construiește acum, fiindcă biserica veche este din 1667 și au și dânșii nevoie de ajutor din partea mea. Încă o dată vreau să vă mulțumesc pentru că m-ați votat în comisia ATOP.

        D-l consilier Țintoșan: Aș dori să revin asupra punctului cu Palatul Culturii. Eu nu am votat deloc, dar asta nu înseamnă că nu sunt de acord cu o plângere penală împotriva acelora care au luat banii pentru că e clar că au luat bani la negru. Eu vreau să înțeleagă fiecare care este datoria și scopul fiecăruia în treaba asta. Eu chiar nu înțeleg cum facem noi plângere penală, în calitate de ce? Nu știu…ce scriem?

        D-na președinte Lokodi: În calitate de instituție care a fost sesizată despre o faptă penală.

        D-l consilier Țintoșan: dar de ce nu fac ei? Îi ajutăm, îi susținem, dar noi să facem în locul lor…asta nu înțeleg.

        D-na consilier Diaconescu: Țin să subliniez că ceea ce spun acum nu are nici un fel de implicare politică, de asemenea vin să susțin afirmația domnului Ban că este nevoie de dezvoltarea Aeroportului nostru care devine aeroport zonal. Ați avut aseară o intervenție pe TVM discuția de acum nu e decât o prezentare a unor lucruri și nu aș vrea să fiu greșit înțeleasă. Eu nu am văzut interviul respectiv, dar oamenii întreabă și trebuie să le răspundem. Pentru asta am intrat în posesia unor date legate de aeroport, unde eu am lucrat, nu îmi este jenă să spun, după activitatea mea didactică. Nu vreau să subliniez acum toate datele, pentru că majoritatea le știm. Numai în trimestrul I al anului 2007 s-a realizat o sumă, un venit  care se apropie de cel din anul 2005, deci pe tot venitul din anul 2005.  De asemenea, numărul de personal civil al aeroportului este foarte mic în comparație cu necesitățile. Deci ei lucrează 75 de persoane și ar fi nevoie de 126. S-ar mulțumi și cu încă 12 persoane pentru că este foarte adevărat că nu sunt implicați în activități de specific de trafic aerian cu decolări și aterizări decât 16 ore pe săptămână, dar tocmai din această cauză salariații au câte 3-4 atribuții, fapt ce duce la încărcarea programului de lucru  cu efecte asupra sănătății, dar mai ales asupra nivelului de atenție asupra orelor când aeronavele aterizează sau decolează, sau sunt în survol, pentru că din turnul de control se asigură și survolul în spațiul nostru.

        D-na președinte Lokodi: Dar dacă ați lucrat la aeroport ar trebui să știți că turnul de control nu sunt angajații aeroportului.

        D-na consilier Diaconescu: Așa este, aveți dreptate. Dar menirea mea acolo era cu totul alta, o să vă vorbesc și despre acest lucru. Aici mi s-au dat niște cazuri în care s-au internat oamenii, vedeți că există discuții pe tema…

        D-na președinte Lokodi: Dar cine v-a dat aceste date?

        D-na consilier Diaconescu: Nu are importanță.

        D-na președinte Lokodi: Deci ați fost cumva rugată să deveniți avocatul aeroportului, după ce eu am avut o intervenție la TVM, la care era invitat și domnul Runcan și a refuzat în ultimul moment să vină, pentru că precis nu era o emisiune din partea președintei, ci era un dialog și puteam clarifica anumite lucruri care din nou ne sunt semnalate tocmai de aeroport, deci eu nu am vorbit pe lângă. Aeroportul ne semnalează anumite probleme.

        D-na consilier Diaconescu: Doamna președinte, aveți toată considerațiunea din partea mea, dar aș vrea să vă întreb: am dreptul la cuvânt? Celor implicați în activitatea antiterorism - antideturnare, pentru că referitor la cursa Bagdad - Tîrgu Mureș …

        D-na președinte Lokodi: Nu ați văzut emisiunea, dar spuneți punctual toate problemele ridicate. Cumva a lucrat cineva din spate?

        D-na consilier Diaconescu: Încă o dată vă spun că vă bucurați de toată considerațiunea mea, haideți să vorbim… aceasta cursă Bagdad – Tîrgu Mureș nu înseamnă că va aduce teroriști aici. Avem specialiști…

        D-na președinte Lokodi: Dar nici nu este exclus.

        D-na consilier Diaconescu: Avem specialiștii noștri pe antiterorism, antideturnare care își vor face datoria așa cum și-au făcut-o și până în 1989 și nu am avut niciun fel de act terorist și nici un fel de act de deturnare, nu știu cât de eficientă va fi cursa, asta e adevărat.

        D-na președinte Lokodi: Dacă ați fi văzut emisiunea ați ști că nu eu am ridicat problema cursei de la Bagdad. Am fost întrebată ce părere am și dacă noi, Consiliul Județean, noi am fost informați. Pentru că ziariștii știau că de fiecare dată când se făcea o cursă nouă, dvs erați informați. Cu privire la cursa Tîrgu Mureș – Bagdad, nimeni nu a fost informat și în momentul în care în timpul emisiunii ești întrebat dacă știi de o anumită cursă trebuia să răspund. Întrebarea nu mi s-a pus retoric ci dacă suntem conștienți ce înseamnă o astfel de cursă care la nivel național nu a fost acceptată de nici un aeroport și cum a început operarea la Tîrgu Mureș. Și vă spun că nu am știut să răspund. Urmează să verific. Există o dată pe lună o cursă Tîrgu Mureș – Bagdad și retur, din toată țara vin aici pasagerii, de aici pleacă, serios nu știu ce este cu această cursă și vă rog să nu discutăm acum pentru că nu am informații.

        D-na consilier Diaconescu: Eu vroiam să vă spun că poate veni orice avion, din orice colț al lumii, avem specialiști în antiterorism și terorism. Asta vreau să susțin.

        D-na președinte Lokodi: Să dea Dumnezeu să aveți dreptate. Eu de câte ori merg ca persoană fizică la aeroport constat cu tristețe că în continuare sunt foarte multe probleme: delăsare. Nu mă leg de partea nouă care este pusă la punct și funcționează. Anul trecut împreună cu dvs am alocat fonduri și pentru partea care servea cursele interne. Odată cu 1 ianuarie nu mai este necesară separarea curselor, că este intern sau extern. Am dat bani ca să pună geamuri termopan, am dat bani pentru mărirea spațiului de intrare a pasagerilor, am construit chiar tunelul, l-am aprobat anul trecut, el are funcția sa, dar nu mi se pare normal ca în partea cea veche să fie crâșmă de sat. Și întrebarea care mi s-a pus din partea mediatorului de la TTM a fost dacă am fost vreodată să văd. Am fost în luna ianuarie când a venit fiica mea acasă din Los Angeles și am intrat în aeroport și m-a lovit mirosul de alcool. Și am întrebat atunci pe domnul Hang Ghe. „Ce se întâmplă că miroase așa?” Și presa a constatat acest lucru, mirosul, când a venit președintele Ungariei. Nu mi se pare normal ca în timp ce soliciți 12 posturi că nu faci față, ai în organigrama ta neaprobată, nemodificată nu datorită Consiliului Județean ci managementului de la aeroport, din 2003, cu toate că noi am aprobat posturi. Nu mi se pare normal ca din 1997 regulamentul să nu fie readaptat, nu mi se pare normal să fie 15 posturi de șofer. Suntem cumva o sucursală a transporturilor locale?

        D-na consilier Diaconescu: Cred că ar trebui chemat domnul Runcan să răspundă la aceste probleme. Pe mine m-a durut sufletul mai ales la aspectul legat de teroriști.

        D-na președinte Lokodi: Pentru că ați fost rugată să deschideți problema, iar eu consider că prima dată trebuie noi să vedem ce se întâmplă la aeroport. Da, numărul de pasageri a crescut, dar nu datorită managementului ci datorită operatorilor. Dar datorită modului în care arată aeroportul avem în continuu sesizări negative. Inclusiv domnul Schreiber care operează cu Zimberair m-a sesizat, iar după ce voi verifica voi veni în fața dvs și o să fac o informare.

        D-na consilier Diaconescu: Poate introducerea mea a făcut referire și la partea civilă a aeroportului, dar eu am venit aici ca să vă spun că cei de la brigada anti-tero care nu au nicio legătură nici cu barul nici cu nimic și ei își fac datoria, chiar dacă nu au în dotare un aparat pentru bagajele de cală, deci eu pot…

        D-na președinte Lokodi: Aseară am spus că noi cu serviciile care lucrează la aeroport avem o relație perfectă. Eu știu că toată lumea deci și Poliția de frontieră are număr redus de personal, anti-tero în momentul de față lucrează cu un singur aparat de scanare de bagaje. Am făcut și eu intervenții pentru încă un aparat, mi s-a spus că vom fi sprijiniți. Am cerut domnului Runcan să îi aducă o adresă semnată de cei de la aeroport și de dumnealui și să o trimit urgent la București, până astăzi nu am primit adresa. Sper să o primesc mâine. Mi s-a spus să facem adresa și ne vor sprijini. Cu numărul de personal, mi s-ar părea normal ca după ce constatăm ce este exact nevoie la aeroport, dacă este nevoie să majorăm numărul de personal. Dar nu uitați, Iași-ul, aeroport mult mai mare decât Tîrgu Mureș are același număr de personal: 77. La Cluj, unde zilnic sunt 7-8 curse înainte de masă și după masă, are 125 de oameni, deci este problemă de management ce faci cu 77 de oameni dintre care 15 figurează ca șoferi.

        D-na consilier Diaconescu: Asta este deja o problemă care mă depășește.

        D-na președinte Lokodi: Și pe mine. În momentul acesta trebuie făcută o cercetare după care vom veni în fața dvs și vom căuta soluții.

        D-na consilier Diaconescu: Eu vă rog doar să aveți toată încrederea în echipa anti-tero.

        D-na președinte Lokodi: Eu nu am avut nicio clipă neîncredere în instituțiile care lucrează acolo, eu am o problemă cu managementul de acolo. Și asta e cu totul altceva.

        D-l consilier Amza: Am 3 probleme și ca să mă conving personal m-am deplasat acolo, conform sugestiei dvs. 1) Clinica de fizioterapie de la stadion. Am dat-o la TVR acum nu știu cât timp pentru 2 ani. Au venit să prelungim că nu au avut timp, s-a schimbat conducerea. Când i-am întrebat mi s-a răspuns că în octombrie sau decembrie cel târziu se apucă de lucru. Nici până azi nu au demarat lucrările.

        D-na președinte Lokodi: Proiectul este finalizat…

        D-l consilier Amza: Așa mi-ați spus și acum 2 luni!

        D-na președinte Lokodi: Eu nu pot să vă spun mai mult decât știu.

        D-l consilier Amza: Păi își bat joc de noi doamnă? Noi ne plângem că nu avem spații și noi îi tolerăm an după an?

        D-na președinte Lokodi: Domnule secretar vă rog să îi răspundeți domnului consilier ce ne-a răspuns TVR .

        D-l secretar Togănel: Printr-o adresă ne-au comunicat că vor respecta programul prezentat în fața dvs.

        D-l consilier Amza: Și e respectat ?

        D-l secretar Togănel: Din păcate, nu. Termenele sunt depășite.

        D-l consilier Amza: Dar pentru ei nu se face plângere penală, sau măcar să le anulăm contractul.

D-na președinte Lokodi: nu este un contract. Este darea în folosință gratuită a unui spațiu pentru care am primit de la Dâmbul Pietros. Deci ni s-a dat în schimb alt spațiu.

D-l consilier Amza: Asta aud pentru prima dată.

D-na președinte Lokodi: dar cum auziți pentru prima dată?

D-l consilier Amza: Era al TVR?

D-na președinte Lokodi: Da.

D-l secretar Togănel: Este menționat și în adresa respectivă că ei au

cedat spațiul „Cinematograful UNIREA” și noi le-am dat acel spațiu.

        D-l consilier Amza: Păi spuneți-ne așa și atunci nu ne mai interesează, îl lăsăm să stea acolo în paragină, dar eu credeam că este în patrimoniul nostru și l-am dat în administrare la TVR. Și ne mai plângem că nu avem spații. 2). Parcul Industrial: marți am fost să văd ce se mai întâmplă pe acolo. Conform spuselor domnului vicepreședinte Frătean este gata acoperit și nu mai sunt locuri, m-am dus să văd și eu. De fapt, trecând pe drumul european m-am uitat să văd dacă este vreo mișcare. Nimic. Liniște și pace. Și m-am dus marți la domnul director Nagy, cu care am avut o discuție foarte frumoasă. El mi-a spus că în proporție de 75 – 80% sunt date toate parcelele și în maxim 2 săptămâni va începe să se construiască și să miște acolo ceva. Așteptăm 2 săptămâni să vedem ce se întâmplă. 3). Groapa ecologică: marțea trecută am avut drum pe acolo și am intrat să văd dacă într-adevăr se lucrează. Erau două basculante: una care încărca și una care împingea. În acest ritm în 5 ani de zile putem spera să se termine groapa ecologică.

        D-na președinte Lokodi: Mâine va avea loc la ora 12.00 Adunarea Generală a Acționarilor de la „Ecologica”. Vă spun încă o dată că Consiliul Județean nu are decât 10% din acțiuni deci majoritatea acțiunilor sunt ale investitorului italian, mâine voi merge cu domnul vicepreședinte la AGA. Ieri am fost cu instanța la oculată la fața locului am prezentat cu domul Bățagă, cu domnul Cosma amănunțit situația și stadiul lucrărilor de la Groapa Ecologică pentru că ieri erau 4 camioane, 2 macarale și o lamă, ca să vadă instanța că se lucrează, vă informăm că în ordinea de zi a AGA prevederile finanțării, sunt în jur de 7 miliarde, deci nici asta nu a fost prevăzută și că suntem într-un impas din care din punct de vedere juridic nu avem cum să ieșim. Instanța s-a convins că avem dreptate dar chiar dacă se va pronunța o hotărâre în următoarele 2-3 luni prima dată va trebui să se stabilească taxa de timbru și noi să taxăm la valoarea la care va stabili instanța după aceea vom intra pe fond, acțiunea nu se termină în primă instanță și dacă investitorul nu dorește să cedeze investiția, vom fi în această stare, iar anul viitor vom fi deja în pericol. Și cu toate acestea nimeni nu ne poate ajuta, am încercat tot posibilul, toate presiunile pentru a ne da contractul. I-am invitat din nou aici, le-am dat în mână actul adițional pentru a modifica clauzele contractului, am cerut ca să analizeze să ne dea investiția pentru a continua. Fără proiect nu putem continua, nici în altă parte a județului nu putem face o altă investiție pentru că acest contract s-a semnat cu clauză că timp de 29 de ani nu se începe o altă activitate și nici criteriile UE nu ne permit să facem încă o groapă. Răspunderea este a noastră, a executivului, este apăsătoare, înecătoare. Nu știu cum să procedăm. Dacă nu ne dau italienii investiția, vom bate pasul pe loc. Pentru că ei nu execută.

        D-l consilier Mora: Mai era o variantă, nu știu dacă s-a abandonat sau nu, acest contract prevede că nu ai voie să faci altă groapă ecologică pe o perioadă de 29 de ani. Și era o altă variantă în care Consiliul Județean poate să nu facă parte din acea Asociație, celelalte părți rămân întru – totul și Consiliul Județean nu mai intră și se face așa asociația. Este legal sau nu așa ceva? S-a abandonat această idee?

        D-na președinte Lokodi: După această ședință AGA, dacă vedem că italianul nu vrea să cedeze, va trebui să facem o altă construcție, deci domnilor, știe Guvernul României, știe Ministerul Mediului știe Ambasadorul Italiei, cred că și Guvernul Italiei știe, deci nu cred că noi executivul nu facem ce trebuie sau nu ne interesează, am făcut sesizări peste tot. Este o investiție privată, nu publică, vom discuta și această posibilitate.

        Vă mulțumesc și vă promit că până luna viitoare vă vom informa și în legătură cu Aeroportul.

        Ședința s-a încheiat la 15.30.

 

 

                                                                       Întocmit: Camelia Vlasiu

 

 

 

 

    PREȘEDINTE                                           SECRETAR

 

Lokodi Edita Emöke                                    Ioan Togănel

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Văzut: Delia Belean

Director -   Viorel Iosib