ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Nr._______/______2007

Dosar IV.C.1

PROCES – VERBAL

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean

din data de 29 martie 2007

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare a Consiliului Judeţean Mureş şi au fost conduse de doamna preşedinte Lokodi Edita Emöke.

Ordinea de zi a şedinţei a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber” şi „Nepujság”, prin Dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr.71/2007.

Din cei 34 consilier în funcţie au fost prezenţi 32, domnii consilieri Şopterean Ioan şi Boloş Vasile lipsesc motivat.

Au fost invitaţi să participe:

· dl. Ciprian M. Dobre, prefectul judeţului Mureş

· dl. Căbulea Ioan Nicolae – comisar şef Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş

· d-na Corina Teodor, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş

· dna Pop Daniela, contabil-şef Biblioteca Judeţeană Mureş

· dl Constantin Cotîrlan, directorul Centrului Judeţean de Promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Mureş

· dna Iosib Maria, contabil şef, Centrul Judeţean de Promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Mureş

· dna Albu Lelia, director al Şcolii de Arte şi Meserii Tîrgu Mureş

· dna Mihaly Maria, contabil şef al Şcolii de Arte şi Meserii Tîrgu Mureş

· dl Titi Iosif Boantă, directorul Ansamblului Artistic Profesionist “MUREŞUL” Tîrgu Mureş

· dna Silvăşan Elena, contabil-şef al Ansamblului Artistic Profesionist “MUREŞUL”

· dl Cadariu Gavril, directorul Teatrului pentru Copii şi Tineret “ARIEL” Tîrgu Mureş

· dna Luduşan Leontina, contabil-şef al Teatrului pentru Copii şi Tineret “ARIEL”

· dl Soos Zoltan, director, Muzeul Judeţean Mureş

· dna Mihalte Marcela, contabil-şef al Muzeului Judeţean Mureş

· dl Naste Vasile, directorul Administraţiei Palatului Culturii Tîrgu Mureş

· dna Valea Anica – contabil-şef, Administraţia Palatului Culturii Tîrgu Mureş

· dl Cazan Vasile - director, Filarmonica de Stat Tîrgu Mureş

· dl Drăgoi Aurel, contabil-şef al Filarmonicii de Stat Tîrgu Mureş

· dl Moraru Cornel, redactor şef al revistei „VATRA”

· dl Nistor Onofir, contabil-şef al revistei „VATRA”

· dl Galfalvi Gyorgy, redactorul şef al revistei „LATO”

· dna Lepedus Julcsa, contabil şef al revistei „LATO”

· dl Cârdan Ioan, comandant, Centrul Militar Judeţean Mureş

· dl Mureşan Cristian, contabil-şef Centrul Militar Judeţean Mureş

· dl Blaj Virgil, director SC SURM SA

· dl Ioan Ilieş – director, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor

· dna Belean Carmen, contabil-şef, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Mureş

· dl Dumbravă Florin, director, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

· dl Mezei Vasile, director economic DGASPC

· dl Begidzsan Laszlo, Serviciul Judeţean Salvamont

· dna Grec Claudia, director Centrul şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.1 Tîrgu Mureş

· dna Crahmaliuc Anişoara, contabil-şef Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.1 Tîrgu Mureş

· dna Pescari Tatiana Ana, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.2 Tîrgu Mureş

· dna Kalman Eva, contabil şef Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.2 Tîrgu Mureş

· dl Sabău Ştefan, director Şcoala Specială Apalina

· dna Molnar Viorica, contabil şef Şcoala Specială Apalina

· dl. Coman Ioan – director, A.R.R. – Agenţia Tîrgu Mureş

· directori, directori adjuncţi, şefi-servicii şi specialişti din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor

· reprezentanţi mass-media din judeţ

D-na preşedinte Lokodi:Bună ziua doamnelor şi domnilor, v-aş ruga să vă porniţi aparatele pentru a putea face prezenţa. Azi lipsesc motivat domnii consilieri Ioan Şopterean, care este la un schimb de experienţă în Turcia, pe tema investiţiilor, manifestare organizată de camerele de comerţ şi domnul consilier Vasile Boloş care este la o conferinţă la Bucureşti, în calitatea sa de profesor universitar. Câţiva colegi au anunţat că au probleme şi doresc să plece în timp util, motiv pentru care doresc să avem un pic de schimbare în ordinea de zi şi să luăm puntele 6, 7 şi 9 ca prime probleme pe care le discutăm. Punctul 7 trebuie discutat primul pentru că domnul David Csaba, care este reprezentantul Consiliului Judeţean în Consiliul de Administraţie al SURM-ului, are, de asemenea, şedinţă la consiliul local. Cu aceste precizări vă întreb dacă sunteţi de acord cu ordinea de zi.

Ordinea de zi se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat(Popa), 4 absenţi(Boloş, Giurgea, Szalkay, Şopterean).

Ordinea de zi:

7.Proiect de hotărâre privind aprobarea noilor preţuri şi tarife la serviciile de apă-canal furnizate de SC „Servicii de Utilităţi Rurale Mureş” SA

D-na preşedinte Lokodi: A fost discutat în comisia economico – financiară, comisia de servicii, comisia economică a dorit să i se dea unele lămuriri în legătură cu acest proiect prin care conform avizului Autorităţii Naţionale de Reglementare a Preţurilor a avizat un nou preţ către consumatori, preţ cu care să fie facturat atât consumul de la populaţie, cât şi consumul industrial. O să îl rog pe domnul David să vină la microfon şi să susţină necesitatea acestei majorări de preţ.

D-l vicepreşedinte Frătean: Ştiţi foarte bine că judeţul Mureş este într-o fază, cred că bine pregătit, pentru reglarea în termenul în care România s-a angajat şi faţă de judeţul Mureş până în 2018 a problemei apă şi canal. Timpul este foarte scurt, dar noi ne considerăm pregătiţi. Toate fondurile care vor veni şi deja suntem contactaţi atât în ceea ce priveşte Planul Operaţional Regional cât şi planul sectorial (pe mediu) faţă de acest subiect apă, şi canal chiar şi azi avem un proiect de hotărâre pe zona de vest a Câmpiei şi ştiţi foarte bine că la 1 aprilie noi propunem un proiect foarte mare pe Planul Sectorial Investiţional în valoare de peste 150 milioane euro pentru reglarea problemei apei atât în zona metropolitană cât şi în cealaltă parte a Câmpiei, exact conducta SURM-ului, până la Sărmaş, toţi aceşti bani vor veni în judeţ cu o singură condiţie: administrarea acestor bani de către un operator regional, este condiţia bugetului UE. Noi am înfiinţat acest operator, l-am înfiinţat prin programul SAMTID. Va primi şi SURM-ul în interiorul său. Aceste preţuri sunt avizate de Autoritatea Naţională şi vor fi valabile şi în acest an, până la integrarea SURM-ului în AQUASERV. În acelaşi timp noi, de la 1 ianuarie 2007, nu mai putem acorda niciun fel de subvenţii, sub nicio formă. Pentru apă, practic SURM-ul a făcut până acum un fel de subvenţie mascată. Dacă ne uităm la facturi, la modul cum se consumă apa pe câmpie şi în general pe mediul rural, veţi vedea că aşa este. În acelaşi timp, noi patronăm o instituţie, care nu poate să fie în pierdere şi nu poate să nu fie în stare să îşi ducă programele la îndeplinire. Ştiţi bine că în bugetul pe acest an am aprobat proiectul tehnic pentru reabilitarea magistralei pe care SURM-ul o administrează pe zona de câmpie. Care proiect tehnic va intra în Programul Operaţional Sectorial în cadrul acelei finanţări pe o rămăşiţă ISPA cu Ministerul Mediului cu care vom accesa fondurile structurale. Şi această majorare de preţ face parte din această strategie, SURM-ul s-a restructurat cât a putut de bine. Personalul este la minim, dotările cu bugetele cu care tot timpul am dezbătut fiecare cheltuială, nu s-a reuşit să le aibă la cel mai înalt standard, am zis că totuşi le acceptăm pentru că va intra în operatorul regional. Salariile sunt atât de mici încât este obligat să mărească unele salarii pentru a se încadra în baremurile naţionale pe care oamenii muncii au nevoie după lege. În consecinţă susţin să acceptăm acest preţ care vine să susţină finalizarea strategiei, care am făcut-o împreună pe judeţul Mureş în ce priveşte alimentarea cu apă şi canal.

D-l David: Prezentarea făcută de domnul vicepreşedinte îmi uşurează sarcina, pentru că nu mai revin la datele pe care le-a prezentat dânsul. Salariul mediu la unitatea noastră este de 630 Ron, în timp ce salariul mediu pe ramură, în România este de 850 Ron, deci noi, cei care ne-aţi mandatat, am încercat să facem o restructurare, totalul de personal este de 75 de persoane care administrează 299 de km de reţea magistrală şi 30 staţii de pompare. Să ştiţi că nici AQUASERVUL nu cred că are mai multă reţea, dar are alt personal. O altă remarcă: dânşii au făcut 1125 de intervenţii de avarie anul trecut, care nu au fost plătite de nici un consiliu local pe teritoriul căruia a fost făcută intervenţia. Vreau să vă spun că în momentul în care o unitate vrea să mărească preţul trebuie să îndeplinească anumite condiţii. În primul rând, costul cheltuielilor materiale trebuie să fie mai mare de 5% şi vă dau câteva elemente care au dus la această cerere de mărire. În acest interval s-a mărit preţul la energie electrică cu 5%, creşterea preţului gazului metan 7%, creştere salariu minim pe economie 18,9%, creştere combustibil 10%; dacă adunăm toate acestea e 40,9%. Noi ne-am prezentat la Bucureşti cu o solicitare de creştere de 32% care a fost aprobată de Agenţia Naţională de Reglementare. Eu vreau să vă cer să fiţi de acord cu această decizie pentru că dacă nu această unitate va lucra în pierdere. Suntem răspunzători pentru această unitate şi nu o putem lăsa să ajungă la faliment. Din cauză că am făcut aceste restructurări de personal de mai mult de 1 an de zile SURM reuşeşte să plătească factura curentă la AQUASERV şi încă ceva peste. Deci încercăm să reducem dar datoriile sunt de 4,5 miliarde, penalităţile ne duc spre 12 miliarde şi chiar dacă se va uni cu AQUASERV nu este indiferent pentru un operator regional cât de mare balast preia şi cât trebuie să depună efort pentru a-l aduce la standardele care sunt impuse de UE. Vă rog să fiţi de acord cu această majorare care este justificată din toate punctele de vedere.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumim că într-adevăr dvs susţineţi interesele Consiliului Judeţean şi faceţi eforturi să acumulăm cât mai puţine pierderi pentru că această societate este a noastră. Nu aş dori să intru în analiză, dacă este bine sau nu, nu putem să scăpăm de această societate mai repede decât ne permite SAMTID-ul. Pentru această perioadă de tranziţie de câteva luni, până ce S.U.R.M va intra în Operatorul Regional Unic, vă cer să ne sprijiniţi, nu avem altă cale. Eu înţeleg, şi eu sunt ales ca şi dvs.

D-l consilier Giurgea: Noi am discutat şi în comisie şi o parte am fost pentru amânare, pentru că este o chestiune în care nu putem să închidem robinetul şi să nu mai dăm apă la atâtea sute, mii de persoane. Dar noi am pornit de la o situaţie de fapt şi am făcut nişte analize, dar trebuie să pornim de la o situaţie clară, ce preţ are această apă şi înţelegem că e undeva la 0,75 Ron /mc şi să ajungem la 3,8 Ron. Este un preţ extraordinar de mare. Ştim că S.U.R.M-ul trebuie să funcţioneze ştim că are o grămadă de pierderi, dar calculând am ajuns la concluzia că sunt pierderi de 300 – 400 %. Am făcut nişte calcule economice şi de cost şi am ajuns la această concluzie. Deci cum am mai spus şi la început nu putem închide robinetul, dar trebuie să facem ceva indiferent că intră sau nu în AQUASERV. Ca astăzi să aflu că şi noi, târgu-mureşenii, cumpărăm apa de la AQUASERV cu 3,6 Ron. Faţă de preţul de producţie de 0,75 Ron.

D-na preşedinte Lokodi: Dar nu uitaţi acele împrumuturi luate de AQUASERV pe ISPA şi de la Banca Mondială care intră acum în preţul apei.

D-l consilier Giurgea: Noi ştim şi vreau să vă spun că l-am susţinut pe Daraban de fiecare dată şi o fac în continuare, dar poate ne explică cineva, dacă nu azi, într-o şedinţă viitoare, de ce la noi se cumpără apa cu 3,6 Ron şi în alte localităţi este mult mai ieftin. Am înţeles că sunt localităţi în unele judeţe unde apa se vinde la 2 Ron. Ceea ce este o diferenţă foarte mare. Trebuie să vedem pentru că în situaţia dată ajungem în 2008, o să mergem în teritoriu, suntem oameni politici, vom fi întrebaţi de ce e apa aşa de scumpă şi de ce am acceptat să o tot scumpim. Acestea au fost problemele noastre în comisie, astea au fost discuţiile şi cred că şi cine a votat împotrivă nu a votat cu tot sufletul pentru a închide robinetul celor care primesc apa pe reţeaua SURM.

D-na preşedinte Lokodi: Putem cere operatorului regional ca la şedinţa următoare să vină şi să ne prezinte, ca şi aleşi judeţeni, modul de constituire şi construire a preţului apei.

D-l consilier Pokorny: Eu am ajuns în posesia unor date în plus faţă de ce am avut în comisie şi aş adăuga că această linie lungă constă în ţevi de 30 de ani vechime aşa că este o pierdere uriaşă de apă pe de o parte, pe de altă parte sunt în al doilea mandat şi nu ştiu să se fi făcut vreo investiţie de modernizare a acestei întreprinderi. În al treilea rând combustibilii, este vorba de nişte pompe care presează apa pe o distanţă foarte mare, iar aceste scumpiri în cascadă nu au fost trecute în preţul apei - stagna totul. Ori, în momentul în care, verificat totul de către Agenţia Naţională de Reglementare a Preţului, a fost verificat şi s-a aprobat, noi trebuie să ne gândim că noi suntem proprietarii şi AQUASERV putea să dea de mai demult în judecată SURM-ul pentru datorii, conform legii, având în vedere relaţia care o avem ei nu au procedat în acest fel. Eu vă supun atenţiei şi aceste aspecte când votăm sigur că ne doare preţul şi ar fi excelent să îl putem scădea. Am spus şi în comisie că în preţul apei va trebui să ne gândim, acum bat moneda pe protecţia albiei Mureşului, că în amonte de uzina de apă sunt acele balastiere de excavare a pietrelor şi apa de spălare îngreunează foarte mult funcţionarea staţiei şi schimbarea filtrelor, mi-a confirmat chiar conducerea AQUASERV.

D-l vicepreşedinte Groza: Se pot face diverse demersuri dar în ce priveşte personalul nu se mai poate face nimic. Din 75 de persoane, 51 au 4,4 milioane, deci salariul minim pe economie. Vă daţi seama că aici nu ştiu ce se mai poate face. Pe de altă parte trebuie să insistăm să vedem dacă se poate face ceva pe linia pierderilor unde, aţi văzut în materialul anexat, sunt 51% pierderi în 2006 faţă de 44% în medie pe anii anteriori. Dacă ţinem seama de acest aspect mai putem face ceva. Dar aici e clar e acel proces de amploare, investiţional, prin fonduri structurale şi chiar şi cu acest operator s-a spus clar de la început că este neviabil, nerentabil. De la început s-a spus ca apa să rămână în structura, când s-au desfăcut gospodăriile comunale, de la început era conceput ca nerentabil. Nu este adevărat că la noi este prea mare preţul, poate că sunt şi zone unde este mai mic preţul, dar sunt şi zone unde apa costă 8-9 Ron, cum este Iaşi-ul. Pe de altă parte, eu ştiu că la Tîrgu Mureş preţul este 3,7 Ron. Sigur, e un sacrificiu dureros, dar trebuie să pornim de la premisa că este un proces temporar până la preluarea de către AQASERV. Din acel moment se poate trece la stabilirea unui alt preţ, dar în acest moment nu putem duce la faliment această unitate.

D-l consilier Benedek: S-a vorbit pentru şi împotriva. Eu cred că ar fi fost mai înţelept să se facă o dezbatere mai profundă şi o orientare mai cu oameni specialişti din Consiliul Judeţean pentru că eu cred că această metodă este foarte utilă, cum am văzut şi la colegii din Harghita, unde am văzut că toţi au avut temă şi responsabil de temă. Dacă am avea şi noi responsabil de temă, atunci poate nu ar mai avea loc aceste discuţii. Nu vreau eu să fac pe specialistul în problema apei şi în problema de aprovizionare cu apă, însă nu mă pot sustrage de la responsabilitatea de a-mi da votul sau nu, pentru că sunt trimis aici de un segment de oameni la care este o problema plătirea facturilor la apă, gaz, curent. Cred că nici unuia din Consiliul Judeţean nu îi este greu să plătească aceste cheltuieli curente. Oamenii care ne-au trimis aici, au aceste probleme. Am înţeles că vorbim de SURM-ul care într-o formă era aşa şi apoi altfel şi că nu are de 30 de ani conductă. Atunci cine s-a preocupat ca cu ocazia celuilalt program să fie refăcut, revăzut sau îmbunătăţit? Vorbim de salariile oamenilor, vorbim că Europa nu ne va da bani. Suntem speriaţi şi stresaţi, iar dacă nu ne asumăm răspunderea atunci nu va putea continua această activitate în această formă sau în alta. Nimeni nu vorbeşte de responsabilităţi. A cui este responsabilitatea de a contoriza cine şi cât pierde, încă o dată vă spun că am asistat în comisia de buget la nişte discuţii destul de aprinse unde unii şi alţii vorbeau despre lucrul cel mai important de pe pământ: este omul, este aerul şi este apa. Aş mai putea adăuga şi alte lucruri, dacă aruncăm apa în stânga şi dreapta, dacă nu contorizăm, nu avem responsabili pe segmente, de ce eu să plătesc apa vecinului sau a altor iresponsabili, sau să pun în situaţia ingrată, umilitoare omul cinstit, corect care vrea să folosească apa cât poate în interesul lui şi al tuturor. Sunt vorbe care pot fi considerate ca demagogie. Eu cred în ele, nu cred că a fost pregătit cum trebuia acest proiect şi sunt pentru a rediscuta şi repregăti această scumpire.

D-na preşedinte Lokodi: Daţi-mi voie să vă prezint specialiştii noştri la serviciul de utilităţi rurale al Consiliului Judeţean şi nu al altora, este domnul David Csaba şi domnul Virag Gyorgy, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, ales de aproape 3 ani pentru a reprezenta interesele noastre, ei ne pot lămuri cu orice problemă legată de SURM şi la dânşii trebuie să apelăm dacă nu înţelegem ceva. În cadrul executivului problemele sunt cunoscute de domnul vicepreşedinte Frătean, care răspunde direct, încerc să dobândesc şi eu nişte cunoştinţe deşi nu sunt specialist în ape şi mai mulţi angajaţi la diferite direcţii. Cred că în momentul în care pregătiţi materialele pentru şedinţă, în cazul în care unul dintre ele vă creează probleme, este bine să apelaţi la oricare dintre noi şi să cereţi ca un responsabil cu o anumită temă să vă prezinte materialul. Altfel, în presă iese că nu ne pregătim materialele, ele sunt pregătite, dar trebuie să recunoaştem, nici eu nu am cunoştinţe speciale în drumuri, nici în protecţia copilului, nici în sănătate până ce nu mă informez complet. Vă înţeleg, dar atunci, vă rog, haideţi să cooperăm şi să cerem specialiştilor să vină. Este aici domnul Blaj, vă poate spune şi el anumite lucruri, eu ştiu că această contorizare se face la limită de localitate, domnul Pokorny a spus datorită faptului că acest Consiliu nu a investit în branşament, acel branşament este învechit, poate exista pierdere în afara contoarelor, deci în conducte. Normal, vom putea afla doar după ce vor intra banii în vederea schimbării conductelor, canalizării, aşa cum în momentul de faţă se întâmplă în oraşele cu sub 50.000 locuitori: Reghin, Sighişoara, Luduş şi Iernut.

D-l consilier Amza: Problema preţului apei o ascult din 2000, când a fost principala problemă în aproape toate şedinţele Consiliului Municipal Târgu Mureş. Tot în acea perioadă, când mulţi consilieri contestau preţul exagerat al apei practicat de către AQUASERV, aici îl dau exemplu pe domnul Moraru, am auzit de programul ORACLE care era achiziţionat de către AQUASERV în valoare de milioane de dolari, am auzit şi de specializări şi excursii în America de Sud făcute de conducerea AQUASERV ş.a.m.d. Acum, de când sunt consilier judeţean, aud de preţul apei la S.U.R.M. Am votat anul trecut ca S.U.R.M-ul să intre în Operatorul Regional. Şi aş vrea să fac o paranteză aici, domnule vicepreşedinte Frătean, vă rog să ne informaţi ce face Consiliul Local Reghin cu acest Operator Regional. Acum venim să mărim preţul ca acest S.U.R.M să intre cu preţul gata mărit dacă nu cumva îl mai mărim o dată până intră în operatorul regional. În al doilea rând în şedinţa de comisie ni s-a prezentat ca motivaţie a creşterii preţului ba pierderile, ba reţeaua învechită, ba necontorizare, nu s-a spus absolut nimic despre faliment, nu s-a spus nimic de datorii, de numărul de salariaţi, s-a amintit ceva despre salarii, azi aţi venit şi ne puneţi în faţă varianta că dacă nu mărim preţul, dă faliment SURM-ul. Eu vreau să vă spun că nu sunt de acord cu mărirea acestui preţ pe spinarea populaţiei care plăteşte metrul cub de apă şi aşa foarte scump. După cum ştiţi, la ora actuală, fiecare om care lucrează în România plăteşte o sumă de 444 euro datorită acelor "băieţi deştepţi" din energie. La sfârşitul anului trecut s-au şters nişte datorii de la nişte firme producătoare de energie, de stat, de multe miliarde de dolari, pe care tot populaţia le suportă. Tare mă tem să nu fie deştepţi şi în apă şi în gaz şi cine ştie unde o să mai apară aceşti băieţi deştepţi. Şi aş mai dori să mi se explice de ce este preţ diferenţiat între populaţie şi pentru restul utilizatorilor. Vă anunţ că eu nu voi vota pentru această mărire de preţ.

D-l vicepreşedinte Frătean: Voi vorbi în prima parte a intervenţiei mele ca lider politic. Constat că a început campania electorală. Şi în a doua parte ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. Ştiţi foarte bine că în ultima perioadă, contrar unor discuţii pe buget şi direcţionări de fonduri, S.U.R.M-ul a reglat o serie de probleme interne, o serie de racorduri faţă de comune, contorizări, schimbarea racordurilor, investiţii foarte greu de făcut în condiţiile bugetare şi în condiţiile tipurilor de discuţii pe care le-am avut şi în comisii şi în plen. În al doilea rând, am spus că avem nişte magistrale învechite. Valoarea investiţiei pentru reabilitarea lor depăşeşte 5 milioane de euro, doar reabilitarea conductei. Bani pe care noi nu i-am avut pentru a-i da direct S.U.R.M-ului. În schimb, chiar cu dezbateri destul de dificile, am reuşit să finanţăm un proiect tehnic pentru o bucată de magistrală acum 2 ani şi anul acesta am mai prins şi cealaltă bucată de magistrală, proiect cu care vom participa la atragerea de fonduri structurale, cum am spus şi mai înainte. Un mc de apă a ajuns să fie cât un pachet de ţigări, în condiţiile în care – credeţi că mie îmi convine să susţin majorări de preţ astăzi în România? - Dar ori suntem responsabilii patrimoniului şi domeniului pe care îl avem, ori nu. Dacă suntem trebuie să îl valorificăm şi să îl punem în valoare în interesul oamenilor. Credeţi că dacă S.U.R.M-ul nu îşi majorează cu câteva procente preţul apei pentru a putea să intre în subiectul de care am vorbit mai devreme cu fondurile structurale şi ce am vorbit mai devreme, credeţi că dacă micşorăm preţul sau mergem aşa înainte pe chestiuni aberante, credeţi că vom reuşi ca pe Câmpie să fie vreodată apă? Este clar o soluţie tehnică, nu este un rezultat politic, nici de rea voinţă ci unul tehnic şi în cadrul unui proiect. Referitor la problema Reghinului nu vreau să spun decât că prin Hotărârea 137 a Consiliului Local Reghin din noiembrie 2005, s-a votat concesionarea către operatorul regional a serviciului de apă, actul constitutiv al operatorului la care şi noi suntem acţionari ca şi ei, componenţa şi forma de organizare care este pe sucursale şi este şi adresa sucursalei din Reghin acolo….şi acum…câţiva consilieri se întorc. Vă spun că a început campania electorală. Efectul acestui demers poate fi catastrofal pentru Reghin. Eu sper să le vină mintea la cap pentru că dacă nu se vor opri lucrările, este contract cu bugetul european şi cu B.I.L.D pe care l-am semnat şi ale cărui condiţii le-am acceptat, inclusiv prin hotărârea 137. În condiţiile în care investiţia în Reghin se face pe gratis pentru bugetul local, inclusiv creditul, ei nu plătesc nici un ban, pentru că se plăteşte din redevenţa de concesiune a reţelei către operator. Vor trebui să returneze toţii banii din buget, cineva va plăti penalităţile, Curtea de Conturi va spune precis cine trebuie să le plătească, cunoaşteţi Legea nr.215 ce spune şi mai este un efect: noi suntem membri U.E., nu vine Uniunea să ne ia nouă apa din Reghin cum mi-a spus un coleg. Noi suntem U.E. Unii, am impresia, că trăiesc într-o Românie paralelă şi defazată şi eu nu vreau să trăiesc în continuare în acea Românie, vreau să merg înainte, pentru că există criteriul „f” de eligibilitate a autorităţilor pentru accesarea fondurilor structurale. Acest criteriu spune că „nu sunt eligibile organismele, autorităţile care au avut abateri de la utilizarea banilor europeni. Care nu au respectat angajamentele contractuale„. Din păcate, dacă Reghinul merge aşa în continuare, se încadrează aici. Deci asta înseamnă: nici un ban european pentru câţiva ani, pentru nici un proiect, pentru Reghin. Sigur, poate face un contract cu un privat care să facă această investiţie pe banii lui şi apoi măreşte preţul apei de 10 ori pentru a-şi scoate investiţia. Sigur, se poate şi asta. Nu cred că e bine pentru cetăţeanul din Reghin cum la fel nu vreau să ajungă judeţul Mureş, satele noastre, care ştiţi foarte bine că peste 350.000 locuitori nu au canalizare de nici un fel. Ştiţi foarte bine că 250.000 nu au apă curentă tratată de nici un fel. Investiţiile necesare în acest domeniu depăşesc 1 miliard de euro până în 2018. Numai cele directe în apă şi canalizare, nu mă gândesc la altele. Cine face această investiţie? Cine reabilitează o magistrală? Noi vorbim acum de 5-6 milioane de euro ca de ceva intangibil. Nevoia e de 1 miliard, numai dacă suntem capabili să trăim în Europa şi să utilizăm resursele europene. Şi chiar dacă pare puţin ciudat, asta înseamnă şi această hotărâre, un program judeţean care încearcă să regleze această chestiune.

D-l consilier Balogh: Am înţeles că problema apei devine tot mai importantă în judeţ. Eu vreau să facem un inventar referitor la lungimea reţelei de apă din 1996 şi să facem inventarul acestei reţele care s-a introdus, nu pe banii populaţiei, nu pe banii bugetului Consiliului Judeţean, dar aceste reţele şi introducerea apei s-a făcut cu sprijinul şi cu norocul nostru că la Ministerul Lucrărilor Publice avem de 8 ani de zile pe domnul Borbely Laszlo, deci eu pe această cale, eu nu doresc să comentez sau să politizez, dar vreau să se ştie că apa s-a introdus cu sprijinul acelui secretar de stat sau ministru pe care l-am avut în aceşti ultimi 8 ani. Sunt conducte care au fost înlocuite în urmă cu un an sau o jumătate de an şi atunci să îi punem pe cei din Sărmăşel să plătească cu 20 ron apa şi restul cu 3,6 ron. Eu vă rog să rezistăm încă 9 luni de zile să îi dăm drumul şi haideţi să votăm acest preţ.

D-l consilier Amza: Vreau să îi dau un răspuns domnului vicepreşedinte care a pomenit de campanie electorală.

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog frumos să nu o faceţi. Domnule consilier eu conduc şedinţa.

D-l consilier Amza: Atunci vă rog să o conduceţi corect. Dânsul a vorbit 8 minute.

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog frumos. Este vicepreşedinte.

D-l consilier Amza: O să dăm prin presă replica dvs.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” (Amza, Diaconescu), 1 abţineri (Benedek), 3 absenţi (Boloş, Szalkay, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” (Amza, Diaconescu), 1 abţineri (Benedek), 3 absenţi (Boloş, Szalkay, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” (Amza, Diaconescu), 1 abţineri (Benedek), 3 absenţi (Boloş, Szalkay, Şopterean), 1 nu a votat (Kakassy).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” (Amza, Diaconescu), 1 abţineri (Benedek), 3 absenţi (Boloş, Szalkay, Şopterean).

Art.5 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” (Amza, Diaconescu), 1 abţineri (Benedek), 3 absenţi (Boloş, Szalkay, Şopterean).

Art.6 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 abţineri (Benedek), 3 absenţi (Boloş, Szalkay, Şopterean), 1 nu a votat (Ţintoşan).

Hotărârea în întregime Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” (Amza, Diaconescu), 1 abţineri (Benedek), 3 absenţi (Boloş, Szalkay, Şopterean), 1 nu a votat (Ţintoşan).

6.Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr.9/2005 privind transmiterea dreptului de administrare asupra unor spaţii din imobilul situat în Tîrgu Mureş, str. Călăraşilor, nr.26-28

D-na preşedinte Lokodi: Priveşte acele spaţii care sunt folosite de către Serviciul de Pază din cadrul Consiliului Local al Municipiului Tîrgu Mureş. Proiectul a fost avizat de către comisia de servicii publice, comisia juridică şi de comisia de urbanism fără obiecţiuni.

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 3 absenţi (Boloş, Szalkay,Şopterean)

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Kakassy), 3 absenţi (Boloş, Szalkay,Şopterean)

Art.3 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 3 absenţi (Boloş, Szalkay,Şopterean)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 3 absenţi (Boloş, Szalkay,Şopterean)

9.Proiect de hotărâre privind transmiterea dreptului de administrare pentru un imobil ce aparţine domeniului public judeţean, situat în Tîrgu Mureş, str.Avram Iancu, nr.2

D-na preşedinte Lokodi: Acum 2 săptămâni s-a restituit acel imobil care era în administrarea armatei, a fost eliberat, comisia a preluat, este vorba de clădirea din cetate şi noi cu un an în urmă am discutat ca această clădire va trece la Muzeu. Trebuie să vă anunţ că înainte de a intra în şedinţă am fost sunată de la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi se pare că proiectul depus de muzeu pentru reabilitarea acestei clădiri şi pentru a deveni un muzeu în cetate, va fi acceptat de ONU şi vom primi bani pentru reabilitarea clădirilor ca monument istoric. Comisia de servicii a avizat fără obiecţiuni, comisia de amenajare a teritoriului fără obiecţiuni, comisia juridică fără obiecţiuni.

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 3 absenţi (Boloş, Szalkay,Şopterean)

Art.2 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 3 absenţi (Boloş, Szalkay,Şopterean)

Art.3 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 3 absenţi (Boloş, Szalkay,Şopterean)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 3 absenţi (Boloş, Szalkay,Şopterean)

D-na preşedinte Lokodi: Vă propun încă, pentru că am avut un proiect de hotărâre care a stârnit mai multe discuţii şi anume proiectul de la punctul 11 unde am invitat proiectanţii şi specialiştii, pentru ca să nu ţinem oamenii aici până ce discutăm toate materialele, să luăm acum acest punct.

11.Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru lucrarea „Centrul de perfecţionare pentru personalul din administraţia publică”

D-na preşedinte Lokodi: Înainte să faceţi prezentarea tehnică, aş dori să prezint Legea 633/2006 privind apărarea împotriva incendiilor unde este prevăzut în art.15 lit.”f” o obligaţie în sarcina Consiliului Judeţean pentru înfiinţarea unui centru de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă, cu acordul Inspectoratului General. În clădirea despre care vorbim acum şi a cărui studiu de fezabilitate îl vom cunoaşte amănunţit şi argumentat, am putea să se execute şi aceste servicii, fiind un centru de formare şi pregătire în administraţie.

D-l arhitect Gal: Vă prezint această clădire, sau mai de la început, ca arhitect am primit o comandă pentru a face un studiu de fezabilitate. Am primit această comandă să concepem o clădire pentru Consiliul Judeţean. Deci prima idee a fost că această clădire trebuie să reprezinte Consiliul Judeţean nu pe „nea Ion de la capătul satului” şi în tema de proiectare era vorba de două nivele: parter plus etaj. A fost anexat un plan de situaţie care m-a indus în eroare, pentru că ieşind pe teren, la faţa locului am observat deja că au apărut unele clădiri în jur care nu erau prevăzute. Deci este vorba de un centru cu sală de conferinţă şi anexe, o intrare, un hol de primire cu un oficiu în caz că apar oaspeţi, plus la etaj unde să fie 4 camere de oaspeţi tip hotel. Ulterior am aflat că o clădire există, dar va trebui demolată şi înlocuite. Dimensiunile vor fi aceleaşi, iar eroarea a fost că această clădire nu mai există, dar există 2 sau 3 clădiri noi. Deci am avut eu ca arhitect un altfel de vis şi când colo era cu totul altceva. Am încercat să mă încadrez, efectiv în această parte e o clădire la 2 m. Deci clădirile sunt puse în rând. De aceea nu apar prea multe geamuri pe această parte şi nici în spate. Dansul în cătuşe e mai distractiv şi a apărut intrare printr-un pridvor tipic zonei noastre, holul, sala multifuncţională cu posibilitate de ieşire spre terasă. Plus oficiul care va da posibilitatea servirii unei cafele sau ce e nevoie. Sus, 4 camere unite printr-un hol comun. Presimţirea mea a fost că e vorba de o umplutură şi în mod sigur va fi nevoie de o fundare mai adâncă. În studiul de fezabilitate am vorbit într-adevăr de 2 nivele cum s-a cerut, dar societatea a comandat un studiu geo-tehnic, din care a reieşit că fundaţia trebuie săpată până la 1,60 m adâncime. Fiind clădirea ridicată la 1 m deasupra solului înseamnă că avem de ales: facem o groapă, ridicăm fundaţiile şi reumplem la loc, sau aveţi un nivel în plus, nivel care poate ascunde spaţiile de depozitare şi ce se mai cere şi nu era cuprins în temă, de exemplu cum a cerut S.A.N.E.P.I.D-ul care a zis că ar fi bine să existe vestiare pentru personal. Pe baza acestei presimţiri am mărit suma de investiţie, care împărţind la această nouă variantă, a revenit la 1 nivel nu modest, dar totuşi care permite crearea unei clădiri care să ne reprezinte.

D-na preşedinte Lokodi: Ceea ce trebuie să decidem este: facem o clădire cu un subsol, care va avea o adâncime de 1,5 m, ceea ce va însemna izolare, pentru că din studiul geo – tehnic a arătat că este apă în teren, cheltuielile cresc. Dacă nu facem acel subsol, atunci renunţăm, umplem cu pământ, va fi doar pe două nivele şi atunci va fi la un alt preţ. Şi aşa, în preţul care s-a calculat iniţial, cu această posibilitate de 3 nivele, o pivniţă mare plus un nivel cu sala de conferinţă cu o mică bucătărie şi sus camerele, am zis că analizăm preţul şi am cerut domnului proiectant să meargă până la o sumă din care putem în mod efectiv să executăm această clădire. Chiar luând în considerare pivniţa.

D-l arhitect Gal: Preţul este în jur la 1000-1200 euro/mp ceea ce înseamnă o vilă în jurul Bucureştiului. Costul total în jur de 400mp, deci 50.000 euro.

D-na preşedinte Lokodi: Sau facem ceva mult mai ieftin, fără pivniţă.

D-l arhitect Gal: deci dvs votaţi un cadru, iar apoi veţi da la licitaţie şi se vor vedea costurile efective. De crescut, nu va creşte preţul.

D-l consilier Balogh: Dacă se face pivniţa de ce nu facem o piscină, un centru de recuperare, toată lumea după program merge face un înot, se recuperează şi se poate o piscină cu două, trei saune.

D-l arhitect Gal: Deci structural se poate, dar tehnicul va decide. Nu este o idee rea, dar nu m-am gândit la aşa ceva.

D-na preşedinte Lokodi: Nu vreau să intru în polemică dar cred că visăm. Nu ştiu dacă se poate, având în vedere acele structuri geologice, dacă ne-ar permite, dar piscina se poate face şi din material plastic.

D-l arhitect Gal: Structura să ştiţi că permite totul ţine de tehnologie şi bani.

D-l consilier Mora: Vreau să aduc atenţia asupra unui aspect juridic, exact ceea ce am păţit cu investiţia de la cinematograful UNIREA care a întârziat execuţia cu mai mult de 3 luni. Vă aduc aminte că anul trecut în mai a fost în cadrul comisiei de urbanism şi am discutat de investiţia de la UNIREA şi l-am întrebat dacă investiţia evaluată de dânsul poate fi făcută în acea valoare. El a spus că da, categoric. A venit momentul în care s-a licitat lucrarea şi au venit constructorii care au dat o valoare cu peste 50% mai mare decât era valoarea investiţiei aprobată de către Consiliul Judeţean. Automat acest lucru cauzează întârzieri în cadrul investiţiilor pentru că în momentul în care depăşeşti valoarea depusă automat se anulează licitaţia pentru că nu există asigurate fondurile. Având în vedere că suntem într-o situaţie în care tehnic vorbind suntem în faza de studiu de fezabilitate şi nu vorbim de proiect tehnic în detaliu cred că ar fi bine să dăm drumul la indicatorii tehnico economici aşa cum sunt acum, urmând ca ulterior dânşii când fac proiectul tehnic de detaliu să reiasă exact valorile pentru această investiţie. Să nu picăm în capcana sub evaluărilor pentru că întârziem lucrările cu mult. Oricum preţul care se va impune va fi cel în urma licitaţiilor pentru că aici este preţul care se stabileşte, dar repet dacă suma e mai mică decât a celui mai mic ofertant automat trebuie anulată licitaţia. Deci rugămintea mea către domnul proiectant este să îşi facă evaluările în modul cel mai corect şi profesionist, nu contest problemele de sol, problemele tehnice care există la nivelul subcotei 0, având în vedere că dânşii propun acea fundaţie mare şi se pierde un spaţiu imens sunt pentru a folosi spaţiul de subsol, va fi demisol datorită cotei 0 care se ridică la 1 m undeva peste cota pământului existent deci e păcat de Dumnezeu ca acel spaţiu tehnic să nu fie folosit, mai ales că nu am văzut în P+1 spaţii tehnice nicăieri evidenţiate.

D-l arhitect Gal: Iniţial era vorba ca aceste spaţii tehnice să apară la parter, dar parterul ar trebui să rămână un spaţiu de primire.

D-l consilier Mora: Datorită încorsetărilor cu clădirile din jur, inclusiv că nu poţi pierde din spaţiul de parter de exemplu pentru spaţii tehnice eu aş opta pe ideea de demisol, care, dacă se ridică la peste 1 m ar avea parte de iluminare naturală. Aş opta pentru această variantă cu corecţia de rigoare în momentul în care există proiectul tehnic.

D-l consilier Benedek: E bine ca de poziţia de nespecialist poate prin opoziţie, pui nişte întrebări. Îmi aduc aminte din comisia de buget că au început discuţiile de la 600.000 euro şi s-a ajuns până la 1 milion. Nu sunt specialist în aşa ceva, azi aud de 480.000, este bine, pentru că se economisesc 120.000, este bun pentru că orice strigare merge în sus sau jos, licitaţia va decide. Dar dacă porneşti de undeva de sus, atunci cam mulţi bani merg spre alte destinaţii decât pentru ce suntem noi mandataţi. Deci e bine ca şi cumpărarea caselor de la Miercurea Nirajului unde s-a pornit cu preţ mare iar în şedinţa de buget, după o dezbatere serioasă a dat alţi parametrii şi s-a cumpărat pe suprapreţ, dar oricum mult mai bine. Deci este binevenită discuţia şi în continuare aş întreba bugetul anului acesta va suporta această cheltuială?

D-na preşedinte Lokodi: Răspunsul este prea simplu: de 3 ori am fost somaţi de către Consiliul Local Tîrgu Mureş să demolăm vechea clădire în locul căreia urmează să construim, chiar în primăvara acestui an s-a intrat cu forţă, cu jandarmii ca să se demoleze, a trebuit să ieşim şi să oprim demolarea acelei clădiri şi mulţumim presei că ne-a atras atenţia că ni se demolează construcţia şi anul acesta ar trebui să demolăm clădirea şi să ne apucăm să construim această clădire. Normal la rectificare trebui să prevedem banii.

D-l consilier Socotar: A fost o discuţie aprinsă şi la comisia de buget pe această temă, în esenţă într-adevăr s-a vorbit de o sumă de 600.000 euro. Şi acolo am susţinut că avem nevoie de un centru de perfecţionare, aş propune să aprobăm indicatorii tehnico-economici, dar nu ştiu dacă e oportun ca întreaga sumă să fie alocată anul acesta. Nu ştiu dacă putem cheltui chiar şi 500.000 euro care reprezintă 10% din fondul de investiţii al Consiliului Judeţean.

D-na preşedinte Lokodi: Mie când încep ceva îmi place să termin. De fiecare dată ne-am convins că dacă am lungit ceva în timp, lucrurile s-au scumpit nu au devenit nici mai ieftine, nici mai rapide, nici mai operative. De exemplu Aeroportul „Transilvania”. Cred că am plecat de la o valoare şi am ajuns la 38 miliarde de lei acum 3 ani. Nu cred că e bine, cred că e mai normal să licităm lucrarea, să construim şi la iarnă să o folosim.

D-l consilier Szalkay: Într-adevăr noi am dezbătut această problemă şi am ajuns la concluzia că această investiţie, cu toate că e oportună, preţul acesteia pe mp este fantastic de mare. Nu demult am participat la inaugurarea Băncii Alpha de la Bucureşti care se spune că este una din cele mai moderne construcţii din România şi am întrebat pe constructori şi era exact 1000 de euro/mp. Deci eu consider, nu ştiu cât de luxoasă va fi a noastră, dar acolo era ultimul răcnet din toate punctele de vedere. Nu ştiu cum ne poate convinge cineva că această construcţie va fi la acelaşi nivel cu cea din Bucureşti pentru a justifica un astfel de preţ.

D-l arhitect Gal: Trebuie să vă spun astfel: din anul trecut s-au cam scumpit materialele de construcţii cu 25 – 30%. Deci va fi un salt la preţuri/mp. Subliniez încă odată: este un cadru nu este un proiect gata făcut ca să ştiu exact unde ne-am oprit. Eu confecţionez şapca destul de mare că să fiu sigur că îmi acoperă urechile, nu îmi îngheaţă peste iarnă. Nimic nu este bătut în cuie aici. Tehnic vorbind aş propune ca până ce începe iarnă să aveţi pus acoperişul. Decizia vă aparţine.

D-l consilier Szalkay: Am înţeles explicaţia dvs, dar dacă noi acum aprobăm la această valoarea nu va fi nebun constructorul să facă la 500.

D-l arhitect Gal: Dar de unde va ştii?

D-na preşedinte Lokodi: O clipă domnilor. Ştiţi cumva ceva ce eu nu ştiu? Păi vorbiţi de constructor fără să fie făcută licitaţie? Despre ce vorbim? Noi aprobăm indicatorii tehnico – economici care pot fi sub sau peste. La cinematograful Unirea noi am aprobat o sumă şi până să se termine licitaţia a trebuit să majorăm. Cu 50 % domnilor! Deci dacă credeţi că este bună investiţia haideţi să începem, a început campania, cu ce ieşim în faţa populaţiei? Cu o clădire în plus. Şi cu cinematograful Unirea unde nu am construit, am făcut doar reparaţii şi am aprobat şi nu va fi mai ieftin dar va fi vreo 17 miliarde cu reparaţiile. Şi aici aprobăm vreo 21 de miliarde o construcţie nouă. Cu trei nivele.

D-l arhitect Gal: Dacă în loc să facem şarpanta pe planşeul de sus mai zidim 4 rânduri de cărămidă, efectiv, tehnic vorbind nu este exorbitant, aveţi un spaţiu de rezervă. Se cheamă pod, oricând se poate interveni şi se dă o altă destinaţie. Nu încape în acel buget probabil, dar cu timpul şi cu dorinţa dvs se poate realiza.

D-l consilier Radu: Sunt de acord cu asemenea proiect pentru că e necesar. Aş vrea să aflu 2 lucruri dacă terenul e proprietatea noastră, sau cum se va rezolva situaţia terenului dacă nu e în proprietatea noastră şi al doilea lucru dacă în aceşti bani pe care i-aţi prevăzut dvs pe mp e prevăzută clădirea cu izolare termică şi totuşi consider că este cam scump. Putem spune chiar exagerat. Eu ştiu că e la 500 – 600 euro/mp. Da să facem studiu de fezabilitate şi apoi vom vedea.

D-l arhitect Gal: Este prevăzută izolaţia termică.

D-na preşedinte Lokodi: Am trecut de studiu, am aprobat acum vreo 4, 5 luni. acum aprobăm indicatorii tehnico – economici.

D-l consilier Radu: Atunci propun că dacă are şi izolare să o facem la 400.000 euro….

D-na preşedinte Lokodi: Domnule consilier! Nu târguim!

D-l consilier Radu: Dar dacă aprobăm din start peste 600.000 euro atunci constructorul nu va avea interesul să iasă mai ieftin.

D-na preşedinte Lokodi: Terenul este în folosinţa Consiliului Judeţean.

D-l secretar Togănel: Terenul este proprietatea municipiului şi va fi concesionat pe durata existenţei construcţiei, către Consiliului Judeţean.

D-l consilier Radu: Bineînţeles că acum nu aş vrea ca presa să înţeleagă că noi vrem piscină. Sunt destule bazine acolo, e şi lacul, nu avem asemenea pretenţii.

D-l vicepreşedinte Frătean: Subiectul este spumos, Consiliul Judeţean îşi face palate. Din punctul meu de vedere este nevoie de această clădire. Consiliul Judeţean Mureş care are un aparat propriu, un sindicat puternic, instituţii subordonate ştiţi bine că nu prea are unde să îşi desfăşoare activităţile de bază date de lege. eu cred că oportunitatea nu poate fi discutată. Avem 3 variante:1) nu facem nimic, 2) respingem acest proiect şi facem altul, nu ştiu o cabană de lemn sau ceva, 3) acceptăm proiectul. Referitor la preţul pe mp, şi mie mi s-a părut mare suma de peste 600.000 euro la prima vedere. Dar, între timp, am vrut să îmi ajut copilul să îşi găsească un apartament în Târgu Mureş şi am văzut câteva apartamente pentru piaţa mureşană. Ştiţi care este preţul? 1000, 1100euro/mp. Asta am văzut eu. Nu vă reamintesc, referitor la sumă, numai proiectul de la Parcul Industrial, unde am pornit proiectul cu bani asiguraţi, 6 milioane euro, iar licitaţia a fost câştigată la 5 milioane euro. Să nu vă mai amintesc că de la 1 ianuarie 2007 licitaţiile se fac pe SEAP centralizat naţional, transparent până la Bruxelles. Ştie cineva care va fi constructorul? Poate veni cineva din Praga sau Budapesta…sau de oriunde. Noi aprobăm nişte indicatori tehnico – economici putem să rediscutăm suma, chiar şi mie mi se pare scump, dar asta este nu avem ce face.

D-na preşedinte Lokodi: Clădirea aceasta va fi pentru viitor nu pentru azi. Odată cu descentralizarea instituţiilor şi trecerea în coordonarea Consiliului Judeţean, vom avea probleme. Noi nu avem spaţii, în afară de această sală nu avem unde ţine evenimente. Putem analiza, putem lăsa să treacă acest an şi la anul să nu facem pentru 1000 euro ci pentru 2000 euro. La sfârşit am să cer să mi se spună ce sumă va apărea în proiectul de hotărâre şi vom vota.

D-l consilier Amza: Şi eu sunt pentru o construcţie de acest gen, peste tot unde am fost în delegaţie fiecare consiliu local sau judeţean avea o clădire de acest gen, uitaţi-vă consiliul municipal ce casă de oaspeţi are, este o zonă deosebită pentru judeţul nostru, dar totuşi vreau să vă spun că mi se pare exagerată suma, chiar dacă domnul vicepreşedinte spune că a văzut apartamente la acest preţ, dar probabil că acel subsol ridică foarte mult preţul acelei clădiri. În tot Complexul „Mureşul” o singură cădire are pivniţă. Restul nu au nici subsol nici pivniţă. Nu ştiu dacă aţi verificat, dar este o hotărâre a consiliului local care interzice lucrări în timpul sezonului, nu ştiu dacă ştiţi că există o prevedere în acea hotărâre care spune că nu se poate construi decât parter + un etaj şi numai din lemn şi nu zidărie, vă rog să verificaţi, pentru că, poate nu va dura mult construcţia, dar va dura mult până să ne dea certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie.

D-na preşedinte Lokodi: Exact lângă noi este construit din cărămidă Antena 1. Păi noi să nu primim autorizaţie. În concluzie e frumos, sunt de acord, dar mi se pare totuşi cam scump la ora actuală pentru judeţul nostru.

D-l consilier Tatar: Este necesar să facem această clădire, am fost de acord să o facem dar eficienţa e discutabilă. Normal la acest preţ, nu sunt constructor, dar am participat la o prezentare unde acest cartier pe care îl face Izorep şi Contrascom Benţa, care construiesc în toată ţara, ei reuşesc să facă cu 388mp + TVA casă nouă, la cheie, nu ştiu cum am ajuns noi la această sumă. Poate din cauza fundaţiei dar aceasta ar trebui să ridice preţul cu maxim cu 30%.

D-l arhitect Gal: Ajungem pe un teren alunecos.

D-l consilier Tatar: Dacă consideraţi că se ridică preţul acestei clădiri din cauza fundaţiei, nu o mai facem. Nu cred că e atât de mare nevoie de o pivniţă. Oricum eu cred că această casă va fi folosită mai mult ocazional sezonier.

D-l arhitect Gal: Ba nu, are centrală proprie, se poate folosi tot timpul anului. Toate spaţiile tehnice, unele activităţi ale unor oaspeţi se vor muta jos, pentru că dacă am înţeles bine veţi ţine conferinţe de perfecţionare, de orice fel şi cele 4 camere sunt pentru acei invitaţi. Cunosc casele de care vorbiţi, între faianţă şi faianţă există foarte mare diferenţă…

D-l consilier Tatar: Şi între executant şi executant tot diferenţă, între constructor şi constructor şi e diferenţă de bani. Aici e vorba de bani publici. Nu e vorba de banii mei sau de banii unui miliardar care îşi permite să îi arunce pe geam. În judeţul nostru jumătate din buget se duce pe protecţia copilului şi încă jumătate investim în casă dacă mergem în ritmul ăsta. Eu am o părere foarte bună despre această casă, de acord să facem, dar să fie utilă şi în interesul judeţului Mureş.

D-l arhitect Gal: La această problemă pot răspunde doar când va fi gata aşa zisul deviz, adică calculaţia concretă. Acum vorbim de nişte cadre.

D-l consilier Tatar: Am o întrebare: clădirea pe care o demolăm, a fost făcută din cărămidă, nu? Dacă a fost făcută din cărămidă, atunci se poate construi una nouă tot din cărămidă. Acele cabane de lemn să fie din lemn şi cele din cărămidă să fie din cărămidă.

D-l arhitect Gal: Este mixt. Parţial structură de cărămidă, parţial lemn.

D-l consilier Ţintoşan: Dacă e să ne raportăm la preţurile de pe piaţă, eu sunt în discuţie cu o firmă, alta decât a spus colegul meu, care mi-a oferit un preţ de 300 euro/mp + TVA. De asta spun că mi se pare cam mare preţul.

D-na preşedinte Lokodi: Ce noroc că eu nu sunt în discuţie cu nicio firmă de construcţie astfel că nu cunosc nici un preţ. Eu trebuie să ascult ce zice specialistul sau să îl ascult pe domnul Kopacz, aşa cum l-am rugat, haideţi în faţă şi prezentaţi materialul întocmit.

D-l director Kopacz: Eu am făcut un calcul după primul proiect pe care l-am primit care este parter + etaj. Eu nu ştiam în momentul respectiv că terenul de fundaţie nu este corespunzător şi că va suferi unele modificări. Şi mie mi s-a părut cam mult. Din calculul meu a ieşit 1060 lei noi. Deci în cazul în care se face un demisol nu am făcut calculele dar suntem la preţul care s-a ofertat prima dată.

D-na preşedinte Lokodi: Deci am făcut un calcul, fără pivniţă.

D-l director Kopacz: De fapt va fi un demisol nu pivniţă.

D-l arhitect Gal: Trebuie să vă spun, groapa oricum va trebui săpată indiferent că faceţi sau nu demisolul. După ce faceţi fundaţiile, groapa se poate umple la loc cu pământ, nu e nicio problemă. Asta ar însemna 2,50 m de pământ aproximativ. Într-adevăr subsolul în sine e mai scump decât un subsol normal. Dar dacă ne raportăm la întreaga investiţie nici cu 10% nu economisim. Pentru că oricum va trebui turnat beton, probabil beton dry+ o cuvă de teflon.

D-na preşedinte Lokodi: Deci domnilor v-aş ruga să fiţi atenţi. Avem de votat un proiect. Dacă nu trece, nu facem. Nu mai trece altădată. Eu cât sunt preşedinte nu am să mă cert cu dvs în folosul comunităţii. Indicatorii tehnico – economici au fost prevăzuţi la valoarea totală de 503.669 euro. Fără TVA. Cu subsol. Deci ce e in proiect e cu demisol.

Art.1 Se aprobă cu 21 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” (Bartha, Tatar), 4 abţineri (Pokorny, Popa, Szalkay, Ţintoşan), 3 nu au votat ( Kakassy, Radu, Venczi), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Art.2 Se aprobă cu 21 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” (Kakassy, Tatar), 6 abţineri (Ban, Bartha, Pokorny, Popa, Szalkay, Ţintoşan), 1 nu a votat (Venczi), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 22 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Tatar), 6 abţineri (Ban, Bartha, Pokorny, Popa, Szalkay, Ţintoşan), 1 nu a votat (Venczi), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

1.Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş

D-l consilier Szalkay: O să vă prezint pe scurt această rectificare care constă într-o rectificare de 225.000 ron, deci bugetul nostru creşte de la 117.657.000 la 117.952.000. În ce constă acest lucru: sunt 2 poziţii, una se referă la adresa 2535/23.02.2007 prin care M.T.C.T comunică faptul că prin Legea 486 de aprobare a bugetului au fost aprobate sume pentru lucrări de cadastru imobiliar pentru unele localităţi ale judeţului, în Tîrgu Mureş – 85.000, Sovata – 40.000, Reghin – 20.000, Târnăveni – 20.000, Miercurea Niraj – 15.000, Bogata – 15.000, Eremitu – 15.000. De asemenea, prin adresa 2557 a M.T.C.T comunică că prin programul finanţărilor de la Bugetul de Stat se reactualizează planurile urbanistice generale şi regulamentele locale de urbanism în 2007 şi se alocă suma de 85.000 lei. Deci 85.000+210.000 este 295.000 care de fapt reflectă rectificarea de care am vorbit. De asemenea sunt unele rectificări în cadrul anumitor poziţii de la unele instituţii, dar nu sunt semnificative nu influenţează de la o poziţie la cealaltă, nu influenţează per total bugetul. În concluzie ce am aprobat noi la comisia de buget, am fost de acord ca bugetul să se rectifice atât la venituri cât şi la cheltuieli la suma de 117.952.000 ron.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Lokodi), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Lokodi), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Lokodi), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Art.4 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Lokodi), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Art.5 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Lokodi), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Art.6 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Amza, Lokodi), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Lokodi), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

2.Raport de activitate pe anul 2006 al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

D-l director Dumbravă prezintă ideile principale ale raportului, adresând domnilor consilieri rugămintea de a studia raportul. Totodată anunţă disponibilitatea dânsului de a răspunde pe viitor la eventualele întrebări.

D-l consilier Pokorny: Eu aş dori să punctez două aspecte ale raportului. Aş dori să atrag atenţia la Capitolul III privind situaţia bugetară pe 2006. Am primit multe observaţii din partea unor colegi, privind faptul că se cheltuieşte în D.G.A.S.P.C 40% din bugetul Consiliului Judeţean. Dacă observaţi în raport, eu folosesc această ocazie pentru a clarifica o informaţie eronată deoarece matematic vorbind bugetul anului trecut a fost 121 milioane Ron din care D.G.A.S.P.C a cheltuit 48 milioane, care ar însemna într-adevăr 41%. Dar, dacă ne uităm vedem că din această sumă numai 47% este contribuţia Consiliului Judeţean. Imediat ne dăm seama că această contribuţie este 24%. Eu consider că este acceptabil, restul este meritul acestei echipe care a reuşit să atragă fonduri guvernamentale în valoare foarte mare până la suma de 48 milioane. Eu cred că prin această chestiune putem pune punct la o discuţie jenantă şi mi-am însuşit de multe ori această chestiune. În al doilea rând, privind economia, este vorba de construcţiile PHARE care din 1 martie sunt în derulare din plin. Se construiesc 5 edificii noi în 5 localităţi din judeţ. Toate aceste locaţii au fost alese astfel încât clădirile noi să fie aşezate ori în curtea clădirii vechi, ori în grădina acelei construcţii, ori în imediata vecinătate, ori programul PHARE prevede să fie o instituţie de sine stătătoare. Exemplu concret Brâncoveneşti, avem 300 de asistaţi în unitate, se scot aici 50, mergem 38 de secunde pe jos până la noua instituţie, ca să fie pentru 50 de asistaţi o construcţie nouă, repet, aşa cum a fost şi la Sighişoara apasă pe umerii Consiliului Judeţean cu 15 miliarde anual. Eu am înaintat un proiect de hotărâre ca să nu fim de acord, respectiv să găsim o soluţie ca aceste instituţii, aşa cum este firesc şi cum ne-am gândit noi atunci când am înaintat aceste proiecte să fie o secţie a celei existente cu acelaşi personal, aceeaşi administraţie, nu să facem într-o curte două administraţii, doi portari ş.a.m.d. Supun şi această problemă atenţiei dvs.

D-l vicepreşedinte Frătean: Sunt convins că este loc de mai bine, fără discuţie.

D-l consilier Radu: Într-adevăr din bugetul Consiliului Judeţean sunt alocate sume, în jur de 47% deci din cele 117 milioane Ron, o sumă importantă se alocă D.G.A.S.P.C. Într-adevăr trebuie să avem grijă de copii şi de bătrânii noştri la cel mai înalt nivel. Dar mi-am pus următoarea întrebare: noi am cumpărat o serie de case familiale ca să desfiinţăm aceste centre, care costă mult din bugetul consiliului. Nu era mai firesc dacă, de exemplu, la Luduş acest centru de plasament să îl fi transformat în module, nu mai cumpăram case familiale, îl reorganizam, îl puneam la punct şi ne costa mai puţin. Şi mi-am mai pus o întrebare: în aceste case familiale sunt 20 – 30 copii. Aceşti copii sunt urmăriţi, au un program strict care e stabilit de direcţie şi urmărit? Eu cred că în centrele de plasament erau mai bine urmăriţi copiii şi dacă le transformam în module era mai bine şi pentru ei şi pentru noi. Eu nu aş fi desfiinţat centrul de la Luduş.

D-l director Dumbravă: Casele de tip familial funcţionează cu un cuplu de părinţi sociali angajaţi care locuiesc 24 din 24 de ore acolo şi supraveghează acei copii şi desfăşoară un program educativ, de urmărire la lecţii şi de integrare în societate ş.a.m.d. Mai mult, fiecare casă are un instructor de educaţie care urmăreşte evoluţia şcolară a copiilor şi îi ajută pe părinţi în ceea ce priveşte integrarea în societate. Cât despre ideea de a transforma centrul de la Luduş într-un centru mai modern s-a luat şi asta în calcul dar sa ridicat întrebarea care e diferenţa dintre un centru de plasament de tip clasic şi unul zugrăvit în culori vii. Este tot un loc unde copiii trăiesc câte 150 – 200 la grămadă, indiferent de structura camerelor şi a pereţilor. Ori trecutul arată că în asemenea centre mari posibilitatea de a oferi copiilor o educaţie socială şi civică adecvată este limitată. Acesta e motivul pentru care strategia naţională în acest domeniu a hotărât abandonarea centrelor de plasament de tip vechi şi formarea de servicii de tip familial. Pentru că un copil se educă într-o familie şi nu într-o instituţie de tip cazarmă sau internat.

D-l vicepreşedinte Groza: Este prin lege o strategie naţională, nu putem veni noi cu inovaţii în acest sens. Costurile sunt cum sunt, le cunoaştem dar nu ne putem abate, am ajuns la nişte standarde europene cunoscute şi recunoscute, deci e clar. Eu mă aşteptam ca dvs să cheltuiţi mulţi bani, dar trebuia să spuneţi şi e bine să repetaţi acest lucru că aţi câştigat prin fonduri PHARE 2,8 milioane euro, e clar. A câştigat 5 proiecte între 500 + 600 mii euro la Glodeni, Brâncoveneşti, Reghin, Călugăreni, Căpuşu de Câmpie. Astea nu sunt doar clădiri, aici se doreşte să se facă centre pentru terapie ocupaţională, pentru confecţionarea de obiecte, ţesături, să facă lumânări, ştiu eu să confecţioneze obiecte din lut iar în celelalte centre să se facă o reabilitare a lor şi să se facă o recuperare a persoanelor adulte mult îmbunătăţită. Noi stăm prost la capitolul recuperare şi în acest domeniu vom obţine rezultate serioase. De asemenea aţi obţinut cele 2 proiecte PHARE cu centrele de tranzit 180.000 euro şi cel cu asistenţa persoanelor vârstnice de 190.000 euro. Deci aveţi o bună echipă pe proiecte şi e bine să fie cunoscute aceste lucruri de către toată lumea.

D-l consilier Giurgea: În comisia de buget am făcut o analiză a acestui raport şi, sigur , eu am mai spus-o, că este o situaţie de fapt pe care nu o putem suprima şi închide robinetul pentru că şi acolo sunt nişte suflete nevinovate. Ceea ce am apreciat sunt eforturile pe care le face echipa managerială în ultimul timp şi aş vrea pe această cale să îi aduc mulţumiri referitor la reducerea costurilor pe ceea ce înseamnă total cheltuieli pe DGASPC este un lucru meritoriu şi vă doresc să aveţi grijă în continuare de cum vă gestionaţi banii. Ceea ce am vrut să semnalez şi cu bucurie o spun, că un element de cost, valoarea achiziţiilor a scăzut foarte mult faţă de cele de până acum. Dacă vă vedeţi de treabă tot aşa, deşi ştiu că aţi avut multe procese, aveţi toată susţinerea mea şi a conducerii executive de a vă duce, dacă vreţi, postul până la capăt. Nu vă mai faceţi griji de acuzele lui Cătană sau a lui nu ştiu cine. Aveţi grijă că sunt bani publici, aveţi grijă de acele suflete şi noi suntem aici.

D-l consilier Socotar: În parte domnul Pokorny a subliniat aspectele pe care vroiam să le menţionez, dar ca să se înţeleagă, noi dăm foarte mult pentru asistenţă, reprezintă mult din bugetul nostru, dar mai mult de jumătate vin cu o destinaţie specială de la forurile de specialitate. Vin cu o destinaţie precisă, deci pot fi cheltuiţi banii numai pentru acest lucru. Eu cred că banii se văd în judeţ pentru că vreau să vă spun că la noi în judeţ oferim o asistenţă socială de calitate. E o armă cu două tăişuri pentru că se întâmplă ca persoane adulte cu probleme din alte judeţe să vină în centrele noastre ca să primească această asistenţă. Se întâmplă, dar noi ne mândrim cu asta, sigur cu costurile ei. Se mai poate face lobby având acest argument că facem o treabă de calitate şi vreau să le mulţumesc colegilor de la Direcţie pentru tot ceea ce au făcut şi să îi asigur de sprijinul meu.

D-l consilier Ţintoşan: Vreau doar să felicit echipa managerială a Direcţiei, bravo lor!

Vot: Se aprobă cu 23 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Frătean, Bartha, Kakassy, Popa, Szabo, Kardos, Veress), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

3.Proiect de hotărâre privind modificarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Acest material a fost discutat în comisia

culturală şi se propune amânarea pentru o analiză mai aprofundată, comisia economică a avizat această organigramă, comisia de servicii a avizat acest material cu menţiunea ca direcţia să se încadreze în bugetul aprobat, comisia juridică a avizat fără obiecţiuni.

D-l consilier Lădariu: Mai mult o subliniere, în comisie am avut un punct de vedere pentru că nu aveam conturate toate elementele care trebuiau să concureze pentru o idee generală. Între timp m-am edificat şi revin asupra punctului de vedere. Aş vrea să fac câteva precizări: într-adevăr suntem la cota 47% dintr-un buget judeţean, banii sunt puţini, ei trebuie drămuiţi indiferent unde se discută anumite probleme. Întotdeauna când a fost vorba de copii am cântărit foarte bine şi am fost în favoarea copiilor. Ţin să precizez că o fac şi de data aceasta în această idee nobilă şi îi rog şi pe colegii mei să voteze pentru acest proiect.

D-na consilier Iacob: Mă văd obligată să răspund la o problemă ridicată de colegii mei în comisie, nu ca o răutate, nu o luaţi ca o ofensă, cu domnul director am avut o comunicare plăcută, erau 3 probleme pentru care colegii mei nu au fost de acord şi de asta au propus o amânare, dar dacă domnul director poate azi să ne dea câteva explicaţii cred că vom fi pentru aprobare. 1) nu ştiam cine se face vinovat pentru neplata personalului de la Luduş, Zau şi Reghin, aveau dreptul şi nu au fost trecuţi în grila de salarizare cuvenită.2) în grila salarizare prezentată nouă nu era elocventă o situaţie. Care e situaţia lor actuală şi ce li se cuvine? 3) era legat de studii, am considerat că trebuie să fie un material care să susţină omul. Nu e vorba aici de muncitori nu am avut obiecţii, ci era vorba de acei educatori specializaţi sau nespecializaţi. Din fericire în comisie suntem 4 cadre didactice şi am considerat că suntem cunoscători ai sistemului şi obiectiv am avut această rugăminte şi nu altfel.

D-na consilier Diaconescu: Nu vreau să reiau ceea ce s-a spus şi eu voi fi de acord cu ceea ce se hotăreşte azi aici. De asemenea demult spun că echipa de la DGASPC este extraordinară şi a făcut până acum doar lucruri bune. Dar în şedinţa de comisie la care s-a făcut referire a venit cineva de la biroul de cadre care nu a ştiut să prezinte lucrurile. Deci una e un educator specializat pe anumite cursuri şi una e educatorul specializat pe un sistem de învăţământ superior faţă de liceu. Nu s-a ştiut să ni se explice cum au obţinut specializarea învăţătorii respectivi. De asemenea ba sunt copii normali, ba cu deficienţe. Interesându-mă am aflat că la Luduş foarte puţini sunt de vârstă şcolară sau gimnazială, mare parte sunt elevi la liceele din Tîrgu Mureş, care merg la sfârşit de săptămână acolo. Întrucât centrul urmează să fie desfiinţat eu aş cere să se încerce a se crea un centru pentru tinerii care împlinesc 18 ani şi care ies din casele de tip familial şi să îşi găsească posibilitatea de a locui o perioadă până îşi vor putea face rost de o locuinţă. Mai am o propunere. La şedinţă a venit liderul de sindicat de la Luduş. Nu mi-aş dori să afirme că sunt meritele domniei sale. Deci să li se explice celor de acolo că am fost de acord dar am cerut nişte amănunte, pentru că doamna de la personal ne-a spus că dacă nu va fi aprobat sau nu vom fi de acord liderul de sindicat va scoate oamenii în stradă. Să avem pardon, sub ameninţări nu luăm hotărâri pripite.

D-na preşedinte Lokodi: Nu a fost pentru prima dată această ameninţare, au mai fost ameninţări, este cel mai uşor să ameninţi, este uşor ca unii care se ascund în spatele unor copii care nu ştiu de fapt ce se întâmplă, să îi aţâţe şi să ajungă la presă, să se facă declaraţii, este foarte uşor, avem acest balast pe care îl vom duce încă o vreme cu noi, asta e situaţia, încet, încet se vor limpezi lucrurile şi la D.G.A.S.P.C. aţi văzut la licitaţii ce economii se fac….

D-l consilier Lădariu: O precizare absolut necesară. Am avut una din îndoielile mele venind şi din această direcţie. Să fie clar e dreptul unui lider de sindicat să ridice orice problemă şi să ceară tot ce îi trece prin cap. Am auzit că demersurile au ajuns până la Preşedintele României. E dreptul lui, dar să nu se creadă că noi facem ceva sub presiune şi de aceea am cerut un timp pentru a mă edifica. Nu se face nimic sub presiune doar prin înţelegere şi prin comuniune de gânduri şi interese pentru că nu e vorba de interesele doamnei preşedinte sau interesele lui Lădariu sau Mircea Radu ci este vorba de interesul acelor copii şi acelor oameni. Dacă se va lăuda că a rezolvat treaba aceasta este problema lui, dar să se ştie că s-a făcut după o dezbatere foarte serioasă şi echilibrată aici la Consiliul Judeţean şi nu că s-a făcut din cauza unor presiuni.

D-l consilier Giurgea: Nu aş fi luat cuvântul, dar m-am cam turat puţin. Vă felicit colegii din comisia de cultură pentru decizia luată, de a nu lua decizii sub presiune. În acelaşi timp vreau să vă anunţ oficial că îmi rezerv dreptul în calitate de ales să dau în judecată, să vedem exact formularea, nu D.G.A.S.P.C, ci dacă este posibil exact acel serviciu care ne-a adus prejudicii din ce discutam noi şi făceam nişte calcule preliminare de foarte mulţi bani. Dacă nu, voi face o declaraţie publică în acest sens pentru că nu se poate aşa ceva. A vedea cu ochii noştri că s-au făcut aşa mari economii iar cel care a făcut manevre a fost tocmai acest şef de sindicat, Cătană, a făcut achiziţii la un nivel foarte ridicat, iar calitatea produselor era aceea care era şi lui să nu i se întâmple nimic. Iar Curtea de Conturi să spună că totul e perfect, noi vedem că sunt economii extraordinare, omul face înainte presiuni asupra oamenilor aleşi, consilieri judeţeni, executiv şi noi stăm şi îl ascultăm. O să caut calea să ajung acolo unde trebuie ca să se înveţe că nu poate face ce vrea şi să îşi vadă lungul nasului. Să îşi apere interesele lui şi ale angajaţilor, categoric, dar o nuanţă, nu ce îi trece prin cap ci să facă ceea ce îi permite legea. Şi el face multe nelegiuiri faţă de toată conducerea DGASPC şi faţă de Dumbravă. El spune că este prieten cu dumneavoastră, doamna preşedinte, iar pe Dumbravă l-aţi luat în ochi răi, că el are trecere la Consiliul Judeţean şi la noi, consilierii, eu vreau să îi spun că nu are nicio trecere la noi şi degeaba vine să se plângă că apără interesele angajaţilor când el de fapt apără propriile lui interese şi buzunarul lui. Pentru că este evident prin ceea ce a făcut cu achiziţiile, la ce nivel şi la ce nivel sunt acum. Eu vreau să îi transmit de la această tribună să îşi vadă lungul nasului şi să fie mai la locul lui. I-am spus-o şi în particular, acum o spun oficial şi s-a şi înregistrat.

D-na preşedinte Lokodi: Probabil prietenia noastră este atât de adâncă încât pune pe un tânăr de 18 ani să scrie nişte scrisori prin care mă ameninţă cu penalul, cu arestările ş.a.m.d. pentru că eu mă gândesc că la acel copil nu îi trece prin minte aşa ceva de capul lui. Cineva stă în spatele acelui copil şi dacă mă uit în DGASPC nu văd o altă persoană capabilă să bage în capul unui copil aşa ceva, decât un om care este aşa prieten cu mine.

D-l consilier Lădariu: Să stăm strâmb şi să judecăm drept, nu am pronunţat nici un nume al niciunui lider sindical, dar nu este vorba de aceeaşi persoană de care a zis domnul Giurgea. E vorba de cu totul altceva. E bine să fie puse lucrurile la punct în acest sens, eu discut de un alt lider sindical.

D-l director Dumbravă: Cea mai importantă resursă a unei instituţii sunt oamenii. Dincolo de resursa financiară, resursa umană e cea mai importantă. Şi fără resurse umane de calitate şi retribuite corespunzător nu putem cere performanţă. Asta a fost preocuparea noastră de acum un an şi ceva. Am constata că multe persoane nu sunt încadrate pe posturi conform studiilor şi vechimii pe care o au. Însă subliniez, nu este o vină a cuiva pentru că s-a întâmplat aşa, pentru că hai să zicem că şi haosul din legislaţie a făcut ca să se ajungă aici. oamenii din centrele de plasament au fost preluaţi din sistemul de învăţământ în 1997, cu nişte funcţii şi au fost preluaţi în mod natural pe aceeaşi funcţii. Imediat după legiuitorul a început să scoată nişte OUG în fiecare an în care spunea că personalul din autorităţile publice nu se poate promova pe posturi superioare decât dacă există posturi vacante. O situaţie aproape absurdă, ca să promovezi pe cineva trebuia să creezi artificial posturi în oglindă. Nu s-a întâmplat acest lucru, ar fi fost ceva deplasat. Şi analizând, luând fiecare persoană din acest sistem de centre de plasament, au mai rămas 3, observând vechimea din cartea de muncă, observând studiile şi cursurile de specializare pe care le-a făcut fiecare, am întocmit o situaţie cu postul pe care al trebui să îl ocupe fiecare din aceste persoane. Cazul foarte mult discutat de muncitor 3, care are vechimea de 20 de ani şi care trebuia să fie demult muncitor 1. Sunt oameni care vin în audienţă la mine, sunt întreţinători de familie, poate chiar unicul întreţinător al familiei şi câştigă câte 4 milioane în bani vechi. Şi bineînţeles că ei ştiu că de multă vreme nu au fost promovaţi, nu au fost încadraţi conform studiilor, vin şi ne întreabă, direct sau cu ajutorul sindicatului. Pentru noi, atâta timp cât se păstrează activitatea sindicatului în limite legale, este o activitate absolut normală în orice industrie şi ne-au fost ridicate aceste semne de întrebare. Am făcut această evaluare, acum ne cerem scuze dacă nu v-am prezentat dvs în amănunt, în sensul de a aduce aici la comisii copii după cărţile de muncă. Ele există la noi. Departamentul de resurse umane din cadrul direcţiei a făcut această muncă, ea poate fi controlată oricând de către oricine şi orice organ abilitat şi rezultatul s-a regăsit în expunerea de motive anexată la proiectul de hotărâre propus. Asta este referitor la cine este de vină, repet nu este o vină a cuiva, este efectul legii şi este probabil dorinţa legiuitorului de a nu creşte cheltuielile bugetare. Cu asemenea probleme se confruntă direcţiile de gen din ţară. Pentru prima dată în acest an nu mai există OUG cu posturile vacante cam toate direcţiile au propus să se facă aceste promovări.

D-l consilier Pokorny: Eu aş dori să atrag atenţia asupra articolului 3 din acest proiect, noi, eu am ridicat această problemă cam de 2 ani de zile ne luptăm ca instituţiile de asistenţă socială din judeţ să redobândească personalitatea juridică. Despre ce era vorba v-am spus pe larg colegilor din comisie, în această situaţie în care s-au aflat instituţiile fără personalitate juridică, pentru orice factură trebuie să vină de la Sighişoara, Reghin la Tîrgu Mureş pentru a fi semnate de persoane care nu cunosc foarte bine conţinutul, evident şi să fie plătite la trezorerie care este astfel foarte încărcată. Personalul pentru orice adeverinţă de venit trebuie să vină în Tîrgu Mureş şi să obţină în 2 zile aceste adeverinţe. Prin amendament în decembrie anul trecut s-a votat Legea 448 prin care se instituie o stare de normalitate respectiv unităţile de asistenţă socială din ţară au redobândit personalitatea juridică. Nu le-a plăcut la domnii din minister pentru că licitaţiile pentru un judeţ întreg, şi aici vedem noi toţi specialiştii din ţară cheia problemei, sunt sume uriaşe şi implicit comisioanele sunt mari acest lucru nu a plăcut conducerii M.M.S.S.F. şi la sfârşitul lui februarie au strecurat prin uşa din spate împreună cu metodele de aplicare a Legii 448 o O.U.G care a trecut prin confruntări între miniştri a ajuns în Guvern şi iată că s-a retras personalitatea juridică încă o dată. Noi în Consiliul Judeţean, în 25 ianuarie am votat retrocedarea firească a personalităţii juridice pentru aceste instituţii, acum dacă aţi observat este art.3 prin care se retrage. Domnilor poate că domnul Barbu care e promotorul acestei ordonanţe odioase va pleca, vine un alt ministru, iar se va schimba. Eu propun dacă ne considerăm serioşi, să votăm împotriva art.3 de a revoca o hotărâre pe care am dat-o noi în ianuarie şi să meargă totul cum este momentan, adică fără personalitate, dar să nu ne schimbăm după fiecare apus de soare. Să dăm dovadă de sobrietate şi seriozitate.

D-na preşedinte Lokodi: Această observaţie este pertinentă. Noi totdeauna sărim să fim foarte rapizi. Consider că acele economii le-am făcut, le-am făcut tocmai pentru că ele s-au desfăşurat în alt mod, pe alimente direct de către centre şi de la producătorii cei mai apropiaţi, scăpând de costurile de transport. Nu spun să nu aplicăm legea, dar putem să facem o precizare în sensul că transferăm dreptul de persoană juridică, de a face achiziţii până la o anumită valoare, iar achiziţiile mari să vină la direcţie, aşa cum am făcut noi până acum. Este legal, este autonomie publică locală. Domnule Togănel v-am spus acest lucru, am discutat împreună iar în acest articol nu se regăseşte în acest mod. Vă rog să îmi spuneţi de ce?

D-l secretar Togănel: Problema am discutat-o cu dvs şi apoi cu domnul director Dumbravă, cu conducerea direcţiei şi urmează ca prin dispoziţia directorului să fie rezolvată această chestiune. Deci nu este necesar proiect de hotărâre în acest sens.

D-na preşedinte Lokodi: Nu.

D-l secretar Togănel: Iar în legătură cu aplicarea Legii 448 aş dori să informez că Direcţia Juridică şi Administraţie Publică şi D.G.A.S.P.C au pregătit toate documentele pentru trecerea acestor centre în subordinea Consiliului Judeţean. Absolut toate documentele sunt pregătite.

D-na preşedinte Lokodi: Iar eu vă spun că directorul D.G.A.S.P.C nu are dreptul să facă acest lucru. Noi, în virtutea calităţii de administraţie publică judeţeană putem să luăm o decizie în legătură cu acest drept al centrelor pentru a putea face până la o anumită limită achiziţii, în calitate de ordonator, cum ziceţi dvs, iar directorul să facă peste o valoare mai mare. Nu are efect retroactiv. Noi întotdeauna ne grăbim. Înainte am luat această hotărâre, acum apare altă lege, practic cum e principiul legal? O lege nouă, contrară unei hotărâri anterioare, te obligă să intri în legalitate.

D-l secretar Togănel: Sunt de acord ca acest art.3 să îl scoatem şi hotărârea din ianuarie să rămână fără efecte, dar nu să o revocăm. În cazul în care se va reveni asupra acestei ordonanţe şi rămân valabile prevederile Ordonanţei şi prevederile Legii 448 în sensul că aceste centre vor redobândi statutul de personalitate juridică, noi suntem pregătiţi să le dăm acest statut. În ce priveşte sarcina pe care mi-aţi dat-o am şi discutat această problemă şi urmează să o rezolvăm. Dar, încă o dată, fac precizarea că dânşii nu au calitatea de ordonator de credite, nu au personalitate juridică, aceasta se poate rezolva prin transmiterea de către director a unor atribuţii către şefii de centre.

D-l consilier Balogh: Aş avea două întrebări. Ştim că ţara noastră duce foarte mare lipsă de forţă de muncă. Cât la sută din copiii care ies la 18 ani din sistem, cât sunt calificaţi în diferite meserii sau ies aşa cum au intrat?

D-l director Dumbravă: În afară de cei care urmează un liceu teoretic sau o facultate, care sunt aproximativ 3%, toţi copiii care nu au dizabilităţi urmează Şcoala de Arte şi Meserii, şcoala profesională. Toţi sunt calificaţi, au meserii, avem un parteneriat cu AJOFM şi să ştiţi că se reuşeşte încadrarea lor în muncă. Avem un procent de 30%. Pare mic, dar se datorează şi educaţiei pe care au primit-o în centrele de plasament de tip vechi, deci vorbim de copiii care şi-au petrecut toată viaţa acolo şi au primit un anume tip de educaţie şi situaţia se va schimba odată cu trecerea pe educaţia de tip familial o educaţie plastică mai solidă. Sunt convins că procentul va creşte.

D-l consilier Balogh: O a doua întrebare. Instituţia realizează venituri proprii?

D-l director Dumbravă: Nu, noi nu avem cont de venituri deci chiar dacă le-am realiza ar intra in bugetul Consiliului Judeţean. Nu avem nici o astfel de activitate.

D-l consilier Balogh: Pot să vă dau o sugestie? Personalul plăteşte meniul când consumă acolo?

D-l director Dumbravă: Conform regulamentelor interne personalul nu are dreptul să mănânce din mâncarea asistaţilor.

D-l consilier Balogh: Deci bucătăreasa face mâncarea şi nu mâncă din ea? Eu am fost în câteva centre şi am văzut ce se întâmplă acolo. Deci dacă dvs doriţi un venit propriu, măcar fiecare a doua zi să îşi plătească meniul.

D-l director Dumbravă: Într-adevăr nu pot să fiu absurd şi să susţin că nimeni nu îşi pune câte o farfurie de ciorbă atunci când se găteşte. Deocamdată regulamentele interne interzic acest lucru. Însă suntem în discuţii pentru negocierea unui contract colectiv de muncă care să permită personalului să contribuie cu o anumită sumă de bani să venim şi noi cu 5 – 10% şi să servească masa, este un model pe care l-am observat în centrele de plasament din Ungaria şi Franţa.

D-l consilier Balogh: Bine, dar asta tot din buget ar fi.

D-l consilier Pokorny: Am expus foarte clar şi domnul Socotar este vorba de 24% care afectează bugetul consiliului Judeţean. Deci din 1200 miliarde, 226 a contribuit judeţul Mureş, restul au venit de la Guvern cu destinaţie specială fără să putem cheltui la şcoli, spitale, drumuri.

D-na preşedinte Lokodi: Cine este pentru scoaterea art.3 din proiectul de hotărâre?

Se scoate articolul 3 cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Radu), 1 nu a votat (Szabo), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Radu), 1 nu a votat (Szabo), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Radu), 1 nu a votat (Szabo), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Art.3 (4) Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Szabo), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Radu), 1 nu a votat (Szabo), 4 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

4.Proiect de hotărâre privind aprobarea colaborării între Judeţul Mureş şi Landul Sachsen din Germania

D-na preşedinte Lokodi: A fost discutat în comisia economico –

financiară, juridică, culturală şi avizat favorabil.

D-l consilier Giurgea: Am fost în deplasare anul trecut, a fost o reuşită, am avut întâlniri şi la nivel de Parlamentul Germaniei, deplasarea noastră a avut efect, am avut şi vizita domnilor care ne-au invitat, i-am avut alături de noi în şedinţa din ianuarie, ceea ce am vrut să subliniez este următorul lucru: deşi presa nu e în sală, atât deplasarea mea cât şi a altor colegi s-au soldat cu rezultate concrete, azi vrem să aprobăm această colaborare atât pe linie economică cât şi administrativă.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Socotar), 5 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Socotar), 5 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Socotar), 5 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Socotar), 5 absenţi (Boloş, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek)

5.Proiect de hotărâre privind acordul contractării finanţării şi asigurarea contribuţiei proprii necesare elaborării „Studiului de fezabilitate pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă în zona de vest a judeţului Mureş, finanţat din PHARE 2005”

D-l vicepreşedinte Frătean: Sunt convins că toată lumea a avizat acest proiect, eu vreau doar să punctez într-un minut câteva lucruri. Vă pomeneam de strategia judeţului pentru a rezolva problema efectului de mediu. Această chestiune face parte din această strategie şi cu ea vom participa la competiţia de proiecte pe fonduri structurale pe planul operaţional regional. Celălalt mare proiect este acum în lucru împreună cu Ministerul Mediului, va fi finanţat studiul de fezabilitate din ISPA 2005 şi va rezolva pe lângă zona metropolitană încă alte 38 de localităţi ale judeţului şi sunt convins că vom câştiga finanţarea. Mai sunt încă două mari proiecte pe care le avem în vedere, care pe lângă SAMTID vin să fie finanţate de banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pe Valea Nirajului şi pe Tîrnava Mică. În aceste condiţii, eu cred că judeţul Mureş va reuşi să se încadreze în directiva de mediu. Eu susţin acest proiect şi cred că executivul îşi respectă angajamentul pe care l-a făcut privind rezolvarea acestei probleme a judeţului.

D-l consilier Radu: Sunt de acord să aprobăm acest punct şi astfel se va rezolva o mare parte din problemele privind alimentarea cu apă în zona de câmpie: Sânger, Tăureni, Valea Largă, Zau de Câmpie, Miheş. Grebenişul ştiu că e rezolvat, deci e un lucru foarte bun pentru noi, mai ales pentru această zona unde apa reprezintă o problemă destul de mare în zona de câmpie. Cunosc bine zonă, ştiu ce înseamnă să nu ai apă, atât pentru consumul propriu cât şi pentru agricultură, mai ales în irigaţii, zootehnie în special. Aş vrea să întreb totuşi în zona asta care e situaţia în Papiu, nu ştiu ce e cu apa nu e prevăzută între cele 6 comune şi dacă nu e posibilitate, sau e rezolvata problema? Dacă e rezolvată m-aş bucura, dacă nu, să găsim o soluţie şi pentru această comună.

D-l vicepreşedinte Frătean: Absolut de acord, eu m-am referit că mai avem câteva proiecte în paralel cu acesta şi sunt convins că va fi rezolvată şi problema Papiului. Deci este prins pe alte programe.

Art.1 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 8 absenţi (Boloş, Bozodi, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Art.2 Se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Groza), 8 absenţi (Boloş, Bozodi, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Groza), 8 absenţi (Boloş, Bozodi, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

8.Proiect de hotărâre privind actualizarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Teatrului pentru Copii şi Tineret „Ariel” Tîrgu Mureş

D-na preşedinte Lokodi: A fost discutat în comisia culturală, comisia de

servicii publice şi comisia juridică cu aviz favorabil.

D-l consilier Lădariu: Vreau să precizez că expunerea de motive este

judicios concepută şi bine gândită. Fiind vorba de o actualizare a regulamentului aş vrea să mă refer la 2 – 3 probleme rapid. Obiectivul principal este promovarea valorilor cultural artistice autohtone şi universale pe plan naţional şi internaţional. Promovarea valorilor consacrate ale literaturii româneşti şi universale precum şi rolul de reprezentant al culturii româneşti atât în ţară cât şi în străinătate. Vreau să mă refer mai cu seamă la art.20 şi 23. La art.20 se precizează cât se poate de clar: "structura organizatorică a Teatrului ARIEL se stabileşte de către director şi se aprobă de către Consiliul Judeţean conform reglementărilor în vigoare. La art.23 – "conducerea curentă a Teatrului ARIEL se asigură de către director, care se numeşte de către Consiliul Judeţean Mureş, în urma concursului de proiecte organizat şi desfăşurat conform legii". Şi un lucru iar conturat: se va numi un consiliu administrativ cu atribuţii precise şi un consiliu artistic tot cu atribuţii precise. Am spus întotdeauna să privim cu multă seriozitate munca de la teatrul ARIEL. Sunt acolo oameni serioşi, oameni care ştiu ce vor, oameni care fac proiecte, care muncesc şi se vede că muncesc. I-am ajutat întotdeauna şi îi vom ajuta în continuare, pentru că merită din plin acest lucru. Ei fac treabă şi au dovedit că sunt buni gospodari, buni manageri.

Art.1 Se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Kakassy), 9 absenţi (Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Art.2 Se aprobă cu 26 voturi „pentru „, 8 absenţi Boloş, Bozodi, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Art.3 Se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Groza), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Art.4 Se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Groza), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Art.5 Se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Groza), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Groza), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

10.Proiect de hotărâre privind desemnarea unui reprezentant în Adunarea Reprezentanţilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost avizat de comisia social culturală, juridică şi de servicii au avizat fără obiecţiuni. Comisia economică a făcut propunerea ca membru al acestei comisii care e formată din 72 de persoane să fie Benedek Imre Sandor în calitate de reprezentant al asiguraţilor din judeţul Mureş.

D-na consilier Diaconescu: Era la un moment dat o discuţie ca fiecare fracţiune politică să îşi prezinte un candidat şi probabil că s-a abandonat, dar am propune pe doctorul Sita, este din afara Consiliului Judeţean, dar conform Legii nr.215 putem face o asemenea propunere, e consilier municipal, iar Domnia sa a fost din anii 1970 – 1994 a fost inspector principal în cadrul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică, iar până în 2000 a fost directorul adjunct al aceleiaşi direcţii. Dacă sunteţi de acord să trecem pe listă şi propunerea aceasta.

D-na preşedinte Lokodi: Fără a fi interpretat, este obligaţia mea să supun discuţiei adresa Casei Naţionale de Sănătate. Aceasta solicită un reprezentant al asiguraţilor. Deci ASIGURAŢILOR. Sigur că fiecare medic este asigurat. Întrebarea este: un medic care are contract cu CAS şi este beneficiarul mai multor servicii asigurate de aceasta şi în momentul în care este medic privat cu contract nu are aceleaşi interese ca un asigurat care e la el. Eu întreb, ce spune legea?

D-l secretar Togănel: Legea 95 la art. 272 precizează faptul că reprezentanţii în adunarea aceasta trebuie să aibă calitatea de asigurat, să fie cetăţean român cu domiciliul în România, să nu aibă cazier judiciar sau fiscal şi să aibă studii superioare. În ce priveşte incompatibilităţile vreau să vă informez că acestea sunt precizate pentru membri consiliului de administraţie, unde într-adevăr este şi incompatibilitatea de care vorbeaţi dvs.

D-na preşedinte Lokodi: Am înţeles, deci ambii medici pot deveni reprezentanţi ai asiguraţilor din judeţul Mureş. Deci avem două propuneri : Benedek şi Sita. Având în vedere că propunerea ultimă se supune prima la vot, vă consult, cine este pentru ca domnul Sita să fie reprezentantul asiguraţilor?

Propunerea pentru doctorul Sita – se respinge cu 7 voturi „pentru”, 15 împotriva, 3 abţineri, 1 nu a votat, 8 absenţi

Propunerea pentru doctorul Benedek – se aprobă cu 20 voturi „pentru”, 2 împotriva, 2 abţineri, 2 nu au votat, 8 absenţi.

12.Proiect de hotărâre privind aprobarea avizelor date de Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi de Urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Comisia de amenajare a teritoriului a avizat favorabil.

Art.1 Se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Balogh), 8 absenţi (Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Art.2 Se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Balogh, Mora) 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Art.3 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Balogh), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Veress), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

13.Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea Programului de transport rutier de persoane prin servicii regulate în trafic judeţean pentru anii 2005-2008

D-na preşedinte Lokodi: Comisia de servicii a aprobat fără obiecţiuni

dar cu menţiunea ca la Anexa 1, rândul 2, coloana „observaţii” să fie mai explicită, comisia de amenajare a teritoriului fără obiecţiuni.

Art.1 Se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Art.2 Se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Art.3 Se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Groza, Mora), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

14.Proiect de hotărâre privind aprobarea aderării, în calitate de membru, a Judeţului Mureş la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Târnava Mare

D-na preşedinte Lokodi: Proiectul a fost discutat de comisia economică,

de servicii, juridică de amenajare a teritoriului, toată lumea a aprobat acest proiect.

D-na consilier Kardos: Am avea rugămintea aşa cum a fost şi cu numirea reprezentantului la casa de asigurări, acolo unde avem proiecte de hotărâri privind numirea unei persoane să nu se mai facă propunerea în proiectul de hotărâre.

D-na preşedinte Lokodi: Mi-am permis acest lux având în vedere că avem un singur consilier din acea zonă şi mi s-a părut normal să propun un om care reprezintă alegătorii din acea zonă. Dar nu vă împiedică nimic să propuneţi pe altcineva. Vreau să vă spun că mai înainte persoana propusă a comunicat că are rezerve în a accepta şi noi am încercat să îl convingem.

D-na consilier Kardos: Nu avem nimic împotriva persoanei, dar să se respectă această regulă.

D-na preşedinte Lokodi: Încerc, dar îmi este destul de greu. Domnule Toşa, vă întreb oficial - acceptaţi?

Art.1 Se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Bartha, Mora), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Art.2 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Art.3 Se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Bartha, Mora), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Art.4 Se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Bartha, Mora), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Bartha, Mora), 8 absenţi ( Boloş, Bozodi, Iacob, Lazăr, Szabo, Sămărghiţan, Şopterean, Benedek, Tatar)

Diverse:

D-l consilier Socotar: Vreau să aduc în atenţia dvs o problemă pe care mi-a ridicat-o mie presa mureşană într-o anumite conjunctură. Presa se plânge de faptul că nici actuala conducere, nici actualul Consiliu Judeţean nu este dispus să facă public contractul de asociere cu Agenda 21. Eu vreau să solicit să facem public acest contract, în ciuda faptului că există o clauză de confidenţialitate. Având în vedere că noi deja am ajuns unde am ajuns cu acest contract, nu ştiu dacă e de natură ca acest lucru să ne împiedice. În altă ordine de idei, eu ca om sunt total împotriva faptului ca într-un parteneriat între o instituţie publică şi o instituţie privată poate exista confidenţialitate. Acest lucru este exclus din start când vorbim de un parteneriat. Acest lucru s-a semnat de alţii, este aşa cum este, eu cred că în acest moment, chiar mi-ar face plăcere să cerem părerea Consiliului printr-un vot, ca acest contract să se facă public.

D-na preşedinte Lokodi: Nu zic nici un cuvânt, am să cer părerea unui avocat. Contractul între părţi, ce putere are şi dacă una din părţi încalcă prevederile contractuale, celălalt ce drepturi are.

D-l consilier Bartha: Nu încape îndoială, contractele între părţi au putere de lege, este un articol din Codul Civil.

D-na preşedinte Lokodi: Motiv pentru care eu nu pot încălca.

D-l consilier Bartha: Şi dacă se încalcă principiul confidenţialităţii, evident că partea aflată în culpă suportă consecinţele.

D-na preşedinte Lokodi: Ceea ce spuneţi dvs este cu totul altceva pentru asta suntem în proces, partea cealaltă nu confidenţialitatea a încălcat-o, ci termenele de execuţie şi este cu totul altceva. Domnilor, cine se joacă? Eu am văzut aseară emisiunea, trebuie să vă spun că dacă o vedeam în direct aş fi dat telefon, pentru că nu era o laudă pentru noi că intraţi aici şi se discută astfel de chestii fără să vă documentaţi. Pentru că dacă vă documentaţi, aţi auzit ce a zis colegul, nu ziceaţi ce aţi zis. Acum deja este treaba dvs. Eu nu pot pe dvs, 35, să vă bag într-o cauză…..

D-l consilier Socotar: Tocmai. Doamna preşedinte eu puteam să fac public contractul, adică să îl dau…

D-na preşedinte Lokodi: Pe riscul dvs.

D-l consilier Socotar: Pe riscul meu, nu am făcut-o pentru că mi s-a părut normal să cerem să facem asta în mod oficial.

D-l vicepreşedinte Frătean: Daţi-mi voie să intervin. Ştiţi că noi am făcut acea comisie care a analizat contractul şi împreună am hotărât demararea procesului. Vă rog să credeţi că sunt primul care vreau să arunc contractul pe piaţă pentru că nu îmi place. Dar suntem obligaţi să apărăm interesul judeţului Mureş faţă de terţi şi să realizăm obiectivele în interesul nostru. Deci groapa trebuie făcută, suntem într-un proces complicat, în acelaşi timp lucrările la groapă continuă, dacă mergeţi acolo veţi vedea că se lucrează, este o situaţie extrem de complexă. Juriştii ne-au atras atenţia asupra clauzelor contractului, aşa cum e el, bun sau prost, iar dacă noi venim cu o încălcare a vreunei clauze, acest proces se va prelungi la infinit şi nu e sigur că îl vom şi câştiga. Suntem puşi în situaţia de a apăra interesele judeţului cu orice preţ. Faţă de ceea ce am văzut aseară la televizor, întrebarea a fost în acest fel: „Consiliul Judeţean este netransparent, nu dă informaţii în baza legii informaţiilor publice”….de fapt e vorba de un contract. Domnilor, Consiliul Judeţean a fost prima instituţie care făcut public totul, de la documente, acte administrative, contracte şi beneficiari ai lor, absolut totul, nu avem nici o solicitare neonorată, nu la care nu s-a răspuns, ci neonorată, cu răspuns pertinent şi acceptat de solicitant, cu această excepţie, unde legea ne obligă să nu o facem. Deci aici răspuns s-a primit de presă, i s-a spus clar care este situaţia, deci nu puteţi spune că nu aţi primit răspuns, oficial şi legal. Cel care pune întrebări ar trebui să studieze puţin sau măcar să se consulte cu avocatul firmei care l-a angajat. Referitor la Parcul Industrial, tot în emisiune am văzut, nu mi-a plăcut că s-a spus că e gol. Parcul Industrial e plin. Nu mai avem loc în Parcul Industrial.

D-na preşedinte Lokodi: Aţi spus că este ocupat în proporţie de 40%, informaţi-vă! În momentul de faţă sunt 9 ha care nu sunt suficiente, aşa sunt de solicitate.

D-l vicepreşedinte Frătean: Parcul Industrial nu are o problemă cu apa, e rezolvată de anul trecut problema pânzei freatice. Asta doar ca să aduc unele clarificări referitor la o informaţie publică. Iată cât de repede se mişcă lucrurile, până la urmă. Nu vreau să lungesc eu vorba, dar vă rog să citiţi bine informarea şi vedeţi: sunt contracte semnate, sunt contracte în negociere, sunt solicitări contractabile, în total cu 15 ha mai mult decât are Parcul Industrial. Cu apa nu mai este problemă, acolo se lucrează din plin.

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor, mai ieşiţi din oraş şi vedeţi ce e la groapa ecologică, nu e groapa mea sau a domnului vicepreşedinte. Ştiind că va merge instanţa la faţa locului, s-au apucat de lucru, deşi avocatul solicita să nu se intre în probe pentru că oculata este deja practic un fel de probă, până ce noi timbrăm la valoarea de 127 miliarde de lei.

D-l consilier Amza: Nu am ajuns prea de curând nici la Aeroport nici la Groapa Ecologică, dar o să ajung. Cel puţin asta este o informaţie nouă, faptul că italienii s-au apucat de lucru. Am ajuns în schimb pe la Polivalentă şi la Clinica care am dat-o TVR-ului. Spuneţi-ne şi nouă ce se întâmplă, în ce stadiu se află, pentru că încă nu s-au apucat de lucru.

D-na preşedinte Lokodi: Eu m–am întâlnit săptămâna trecută cu domnul director de la TVR care mi-a spus că proiectul lor este gata şi că anul acesta intră în execuţie. Am cerut şi în scris răspunsul lor. E vorba de o fâşie dintre Canalul Turbină şi clădire, o fâşie de 80 cm.

D-na consilier Diaconescu: Vroiam în două cuvinte să îi felicit pe realizatorii acestei Agende culturale 2007 realizată la standarde deosebite.

D-na preşedinte Lokodi: Felicitări şi din partea mea, au lucrat Mihaela Iordache cu colegii de la Direcţia Economică sub coordonarea noastră, a domnului Groza şi am pregătit acest material ca să putem ieşi şi noi, la toate instituţiile culturale de lângă ambasade, la Bruxelles, la celelalte judeţe şi avem deja lista unde putem trimite acest material.

D-l consilier Ţintoşan: Au trecut vreo 4 luni de când am făcut acea propunere referitoare la un proiect de hotărâre pentru amplasarea unor tăbliţe la intrarea/ieşirea din judeţ. Vă rog să îmi spuneţi dacă se face, sau nu, ca să nu mai întreb în fiecare şedinţă.

D-na preşedinte Lokodi: Este în curs de execuţie, avem numai acele probleme că pe drumul judeţean punem noi, iar pe drumurile naţionale avem nevoie şi aşteptăm răspunsul de la Ministerul Lucrărilor Publice.

Vă doresc Sărbători Fericite de Paşti!, Cristos a Înviat!, pentru toată lumea, să avem timp frumos să putem ieşi undeva la iarbă verde, deşi la noi, ungurii, se stă acasă şi se aşteaptă stropitorii.

Şedinţa s-a încheiat la orele 16.50.

Întocmit: Camelia Vlasiu

PREŞEDINTE SECRETAR

Lokodi Edita Emöke Ioan Togănel

Văzut: Delia Belean

Director - Viorel Iosib