stema_judROMÂNIA

JUDEȚUL MUREȘ

CONSILIUL JUDEȚEAN

 

 

PROIECT

HOTĂRÂREA NR.
din  29  octombrie  2009
privind modificarea Hotărârii nr. 120 din 24 septembrie 2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției "Modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș"

Consiliul Județean Mureș,

Văzând Expunerea de motive nr. 14568/23.10.2009 a Serviciului Dezvoltare Regională, precum și avizele comisiilor de specialitate,

În conformitate cu prevederile cuprinse în Ghidul solicitantului pentru Axa prioritară 5 a POR 2007-2013 - "Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului", Domeniul de intervenție 5.2 - "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice",
       În temeiul art. 91 alin. (5) lit. a) pct. 6 și al art. 97 din Legea nr. 215 / 2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

hotărăște:

Art. I. Hotărârea Consiliului Județean Mureș 120 din 24 septembrie 2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției "Modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș" se modifică după cum urmează:
         1. Art. 1 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 1(1) Se aprobă documentația tehnico-economică a investiției "Modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș", cu indicatori tehnico-economici, valoare totală de 9.972.483,63 lei inclusiv TVA, din care C+M: 942.340,42 lei, echivalent cu 2.336.680,17 Euro din care C+M: 220.802,39 Euro (curs euro 1 euro = 4,2678 lei, comunicat de BCE la data de 01 septembrie 2009.

          (2) Documentația tehnico-economică a investiției "Modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș" este cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre”.

 2. Anexa la Hotărârea Consiliului Județean Mureș 120 din 24 septembrie 2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției "Modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș"se modifică și se  înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

          Art. II. De ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri răspunde Direcția Dezvoltare Regională, Implementare Proiecte, Direcția Economică și Compartimentul Cancelarie.

         


PREȘEDINTE

     Lokodi Edita Emőke    

 

 

 

 

 

 

 

Avizat pentru legalitate

SECRETAR

Paul Cosma


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ROMANIA                                                                                                       Aprobat
JUDEȚUL MUREȘ                                                                                       Președinte         

CONSILIUL JUDEȚEAN

Direcția Dezvoltare Regională                                                                Lokodi Edita Emöke
Implementare Proiecte
Nr.14568/23.10.2009

EXPUNERE DE MOTIVE


privind modificarea Hotărârii nr. 120 din 24 septembrie 2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției "Modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș"

Spitalului Clinic Județean Mureș își desfășoară activitatea în mai multe imobile care se află în patrimoniul județului Mureș, dintre care două sunt obiectul prezentului proiect: Ambulatoriul din b-dul. 1Decembrie 1918 nr.24-26 și Ambulatoriul de pe str. Gh. Marinescu nr.1.


          În vederea modernizării, reabilitării și dotării Ambulatoriilor de specialitate a Spitalului, a fost realizată documentația de avizare a lucrărilor de intervenție prezentată în Anexă la proiectul de hotărâre. Ulterior pe baza acesteia, Consiliul Județean Mureș a depus o cerere de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013,
Axa prioritară 3  Îmbunătățirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenție 3.1 - Reabilitarea/modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate".

 

Urmare a verificării conformității administrative și eligibilității cererii de finanțare depusă de Consiliul Județean Mureș pentru a fi finanțată în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, ADR Centru a cerut o clarificare prin care a solicitat aprobarea documentației tehnico-economice, nu doar a indicatorilor tehnico-economici.

 

Prin Hotărârea nr. 120 din 24 septembrie 2009 s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției, în anexa hotărârii strecurându-se o eroare aritmetică la conversia lei - euro, la Capitolul. 4, punct 4.1, care nu afectează valoarea totală a devizului .

 

Fată de cele mai sus prezentate propunem modificarea hotărârii.

 

 

 

Director executiv

Bățaga Valer

 

 

 

 

 

 

 

 

Întocmit: Suciu Călin

 

 

 

II.      DESCRIEREA INVESTIȚIEI.

2.1. Situația existentă a obiectivului de investiții

Prezenta documentație tehnico-economică are ca scop elaborarea Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenții pentru realizarea lucrărilor de modernizare și dotare a Ambulatorului Spitalului Clinic Județean Mureș, conform temei de proiectare elaborate de catre Spitalul Clinic Județean Mureș.

Ambulatoriul Spitalului Clinic Județean Mureș este amplasat în două imobile aparținând beneficiarului, situate în municipiul Târgu Mureș, la adresele următoare: B-dul. 1 Decembrie 1918 nr.24-26 și str. Gh. Marinescu nr.1.

Conform Ordinului 36/2008 al Ministrului Sanatatii, privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului, ambulatoriul integrat are în structură, obligatoriu, cabinete medicale de specialitate care au corespondent în specialitățile secțiilor și compartimentelor cu paturi, precum și cabinete medicale în alte specialități, după caz, pentru a asigura o asistență medicală complexă.

Ambulatoriul integrat al spitalului face parte din structura spitalului, activitatea medicilor se desfășoară în sistem integrat și utilizează în comun platoul tehnic, cu respectarea legislației în vigoare de prevenire a infecțiilor nosocomiale, în vederea creșterii accesibilității pacienților la servicii medicale diverse și complete. Serviciile medicale ambulatorii vor fi înregistrate și raportate distinct.

Medicii de specialitate încadrați în spital vor desfășura activitatea în sistem integrat, spital - ambulatoriul integrat, în cadrul programului normal de lucru, asigurând asistența medicală spitalicească continuă, în regim de spitalizare de zi și ambulatorie. Activitatea integrată se poate desfășura zilnic, săptămânal sau lunar, în conformitate cu modul de organizare a activității de către comitetul director, de comun acord cu șefii de secții, în vederea creșterii accesibilității pacientului la servicii medicale corespunzătoare și a asigurării continuității în acordarea îngrijirilor de sănătate.

Obiectivul general al proiectului il constituie îmbunătățirea nivelului de sănătate a populației Județului Mureș prin asigurarea de servicii medicale complexe în regim ambulatoriu care intră în categoria serviciilor esențiale pentru populație

Astfel in vederea realizării obiectivului general Consiliul Județean Mureș dorește lărgirea gamei  serviciilor medicale și ridicarea nivelului calitativ al acestora prin modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș.

Obiectivele specifice ale proiectului.

În vederea realizării obiectivului general Consiliul Județean Mureș dorește:

-      lărgirea gamei  serviciilor medicale prin crearea de servicii medicale noi

-      ridicarea nivelului calitativ al actului medical prin modernizarea si dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș

-      Scaderea numarului de pacienti redirectionati prin dotarea cu aparatura medicala noua inexistenta in prezent in sistemul medical bugetar in judet, precum si reorganizarea ambulatoriului

-      Scaderea timpului necesar pentru diagnosticare si tratament ca urmare a dotarii si instrumentar la standarde europene

Atingerea obiectivelor specifice se va realiza prin doua actiuni importante:

I.                   Gruparea majorității cabinetelor ambulatoriului integrat al Spitalului Clinic Județean Mureș în două locații, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind organizarea și funcționarea ambulatoriilor spitalelor.

a.      In imobilul situat în B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 24-26 (fosta Policlinică nr.2) unde vor functiona urmatoarele specialitati :

                                                              i.dermato-venerologie,

                                                            ii.pneumologie,

                                                          iii.obstetrică-ginecologie,

                                                         iv.neurologie,

                                                           v.endocrinologie,

                                                         vi.oftamologie,

                                                       vii.pediatrie,

                                                     viii.neuropsihiatrie pediatrica,

                                                         ix.medicină internă,

                                                           x.cardiologie,

                                                         xi.chirurgie

                                                       xii.ortopedie

b.     In imobilul din Str. Gheorghe Marinescu nr.1 vor functiona urmatoarele ambulatorii de specialitate :

                                                              i.alergologie / imunologie,

                                                            ii.gastroenterologie,

                                                          iii.urologie,

                                                         iv.nefrologie,

                                                           v.chirurgie plastică / microchirurgie reconstructivă

                                                         vi.chirurgie toracică

Această soluție s-a impus în primul rând datorită specificului spitalului, care are un număr de 16 clinici amplasate în 10 imobile dispersate în tot orașul, funcționând în clădiri vechi și cu mari probleme în asigurarea spațiilor pentru cabinetele ambulatoriului. O altă dificultate în actuala situație o constituie și faptul că foarte mulți pacienți necesită investigații complexe în regim de ambulatoriu, fiindu-le extrem de dificil să se deplaseze de la o clinică la alta pentru a le realiza.

Cele mai multe cabinete ale ambulatoriului vor funcționa în imobilul situat în B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 24-26 (fosta Policlinică nr.2), care se află practic în centrul municipiului Târgu Mureș. În această locație funcționează în acest moment patru cabinete din cadrul ambulatoriului spitalului, urmând ca prin realizarea proiectului să funcționeze un număr de douăsprezece. Cea de-a doua locație este situată în Str. Gheorghe Marinescu nr.1, în acest imobil funcționând un număr important de clinici ale spitalului. Cabinetele de aici se vor păstra, urmând ca acestea să fie modernizate și dotate pe baza proiectului. Aceasta reorganizare a ambulatoriului spitalului va avea ca efect principal scaderea numarului de pacienti redirectionati din cauza lipsei dotarilor si a capacitatilor. La alegerea soluției tehnice s-a avut în vedere obligativitatea ca prin modul în care sunt realizate circuitele funcționale să se asigure îndeplinirea cerințele legale pentru obținerea autorizației de funcționare.

II.                Modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș cu echipamente noi, de ultima generatie, inexistente in prezent in judetul Mures, va avea un impact major pentru populația municipiului, a întregului județ și chiar din județele învecinate, avându-se în vedere că chiar și în condițiile actuale de dotare precară se asigură un număr mare de servicii medicale ambulatorii pentru populația din întreg arealul menționat. Echipamentele noi achizitionate in vederea dotarii ambulatoriului vor asigura servicii medicale noi si complexe la standarde europene, vor asigura reducerea timpului de diagnosticare si tratament, reducerea numarului de pacienti redirectionati  catre alte centre medical din alte judete, cu implicații pozitive asupra gradului de sănătate a populației..

Pentru dotările de specialitate se va achiziționa aparatură și echipamente de specialitate conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului pribind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, grupa 2.1.25 ” Mașini, utilaje și instalații pentru ocrotirea sănătății”, precum și mobilier specific pentru dotarea infrastructurii serviciilor de sănătate. Lista cu dotările pe cabinete și săli de tratament avizată de Direcția de Sănătate Publică Mureș și aprobată prin avizul tehnico – economic de către Ministerul Sănătății este anexată cererii de finanțare și cuprinde aparatură medicală și instrumentar care se încadrează în grupa mai sus menționată. De asemenea, și mobilierul de pe listă se încadrează în totalitate în categoria mobilier specific așa cum este el menționat în ordinul care reglementează categoriile de cheltuieli eligibile,  inclusiv mesele de birou fiind din inox cu blat special care permite dezinfecția.

Imobilele în care se desfășoară în prezent activitatea Ambulatoriului nu au  fost modernizate de o perioada lungă de timp iar aparatura din dotare este învechită și uzată moral, motiv pentru care este îngreunata diagnosticarea și tratarea pacienților .

Din datele transmise de administrația Spitalului Clinic Județean Mureș reiese ca un număr foarte mare de pacienți nu pot fi tratați corespunzător, astfel încat un număr de aproximativ 360 de pacienți vor beneficia de modernizarea Ambulatoriului.

Odată cu aceasta, consultațiile și tratamentele se vor efectua cu programări la toate cabinetele, cu o cadență de 3 pacienți/oră, evitându-se astfel aglomerarea.

Prezenta Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenții s-a întocmit conform Hotărârii nr.28/9.01.2008 privind aprobarea conținutului cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții; emitent: Guvernul României publicată în Monitorul Oficial nr.48/22.01.2008.

Amplasamentul lucrării:

 Municipiul Târgu Mureș, reședință a județului Mureș, este situat zona central-nordică a României, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureș, o zonă economico-financiară importantă cu mulți agenți economici importanți, fiind traversat de o șosea europeană importantă, E60.

Populația orașului este de 150.041 locuitori, conform recensământului din anul 2002, un motiv important care creeaza o oportunitate pentru realizarea lucrărilor de modernizare și dotare a ambulatoriului, atat de necesare pentru asigurararea serviciilor medicale  pentru un număr mare de pacienți.

Statutul juridic:

Imobilele și amplasamentele studiate se află pe teritoriul administrativ al municipiului Târgu Mureș și sunt administrate de catre Spitalul Clinic Județean Mureș.

Topografia zonei:

Din punct de vedere geografic, județul Mureș se află in zona central-nordică a României.

Clima si fenomenele naturale specifice zonei:

Amplasamentul este situat conform STAS 10101/21-92 in zona E privind greutatea de referință a statutului de zăpadă; expunere normală, greutatea de referință a stratului de zăpadă qz = 150 daN/mp si în zona “A” conform STAS 10101/20-92 categoria de construcții in funcție de sensibilatea la acțiunea vântului “C1” și presiunea dinamică la baza stabilizată gv = 0,30 daN/mp.

Adâncimea de îngheț conform STAS 6054-85 este de 0.90 de la nivelul terenului.

Imobilul din B-dul. 1 Decembrie 1918 nr.24-26

Clădirea a fost edificată în anul 1970 și este structurată pe trei nivele, P+2E, compusa din 3 corpuri principale, cu cinci accese , conform planșelor desenate și are în componența ei  următoarele spații funcționale:

- cabinete de consultații

- săli de tratamente

- spații administrative - birouri

- farmacie

- laboratoare

- săli de așteptare

- cabinete medicale individuale

- doua scări principale si doua scări laterale

- grupuri sanitare pentru pacienți si personal

- vestiare personal

- antreuri, holuri și coridoare.

Având în vedere anul construirii, clădirea este conformată structural astfel:

- infrastructura cu fundații izolate sub stalpi

- suprastructura în cadre cu stalpi si grinzi din beton armat

- planșeu peste parter, etajul 1 și etajul 2 din beton armat

- scări din beton armat

- acoperiș tip terasă necirculabilă.

Clădirea este dotată cu instalații electrice iar încălzirea se face prin sistemul central de încălzire. Clădirea este racordată la rețeaua de alimentare cu apă potabilă a orașului și la rețeaua electrică a localității. Canalizarea menajeră se realizează printr-o rețea interioară de canalizare racordată la rețeaua de canalizare menajeră a localității.

Clădirea a fost reabilitată termic în anul 2006 fiind realizate următoarele lucrări:

-                     termoizolarea pereților exteriori cu termoizolație din polistiren expandat de 10 cm și realizarea unei tencuieli decorative;

-                     termoizolarea soclului cu polistiren expandat de 10 cm și realizarea unei tencuieli decorative;

-                     termoizolarea acoperișului cu polistiren extrudat de 10 cm și refacerea straturilor hidroizolante;

-                     înlocuirea tâmplăriei exterioare din lemn și geam tras cu tâmplărie din PVC și ochiuri de geam termoizolant de tip termopan;

-                                                 modernizarea instalației de încălzire centralizată.

Clădirea din B-dul 1Decembrie 1918 nr 24-26, se află, în ansamblu, într-o stare bună din puct de vedere structural și are o stare de degradare ușoară din punct de vedere arhitectural, caracterizată prin următoarele:

- pardoseala din cabinete și grupuri sanitare nu respectă normele tehnice de sănătate si igienă în vigoare;

- finisajele de pe pereții din cabinete sunt ușor degradate și învechite odată cu trecerea timpului, ridicându-se probeleme majore de igienizare și nu se încadrează la finisajele specifice ambulatoriilor astfel igienizarea cabinetelor este greu de asigurat;

- instalațiile sanitare și obiectele sanitare din grupurile sanitare prezintă un grad avansat de degradare datorită trecerii timpului și a materialelor invechite.

- instalațiia electrică este învechită și poate deveni un pericol în cazul unor pierderi de curent.

Clădirea nu este dotată cu aparatura necesară ambulatoriilor și ca urmare a celor de mai sus, finisajele nu corespund normelor de sănătate publică și igienă.

În clădire nu exista grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabilități, conform normelor tehnice în vigoare, care prevăd asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități în clădirile publice.

De asemenea, clădirea desfășurată pe 3 nivele nu are lift pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități la nivelele superioare ale clădirii.

În vederea modernizării Ambulatoriului și aducerea acestuia la normele în vigoare de funcționare a unităților medicale, se impun lucrări de recompartimentare a clădirii conforme cu suprafețele necesare viitoarelor încăperi propuse. Pentru realizarea noilor încăperi se vor desființa unele cabinete existente pe diferite specialități sau se vor recompartimenta cele existente pentru a respecta ordinele si normativele în vigoare pentru Ambulatoriile de specialitate.

Conform Ordinului nr. 914/2006 al Ministerului Sănătății publice, la sectorul ambulatoriu se descrie structura funcțională pe specialități, care trebuie sa fie compusa din:

-         cabinet de consultație

-         camere pentru pansamente și tratamente curente

-         spații de așteptare aferente cabinetelor

-         birou de programare și evidență a pacienților

-         trusă pentru medicamente specifice

-         anexe pentru personalul medical

-         grupuri sanitare și boxă de curățenie

Prin modificările propuse se va realiza un nou circuit specific unitaților medicale iar cabinetele și sălile de tratament vor fi reamenajate cu respectarea unei prevederi din Ordinul nr. 914/2006 pentru dimensionarea acestora. Un cabinet sau o sală de tratament trebuie sa se încadreze ca și suprafață între 16-24mp.

Recompartimentarea și amenajarea spațiilor presupune realizarea noilor încăperi funcționale pe specialități după cum urmează:

a. Ambulatoriu Dermatologie:

- P056 - Cabinet de consultație S=18,79mp

- P057 - Sală de tratamente S=16,10mp

- P072 - Sală de asteptare S=18,23mp

b. Ambulatoriu Venerologie:

- P058 - Cabinet de consultație S=17,42mp

-P059 - Sală de tratamente S=16,10mp

- P072 - Sală de asteptare S=18,23mp

c. Ambulatoriu Cardiologie:

- E032 - Cabinet de consultație S=16,32mp

- E030 - Sală de tratamente S=16,03mp

- E034 - Hol de asteptare S=29,70

d. Ambulatoriu Interne:

- E033 - Cabinet de consultație S=25,59mp

- E034 - Hol de asteptare S=29,70

e. Ambulatoriu Chirurgie generală:

- E027 - Cabinet de consultație S=16,96mp

- E029 - Sală de tratamente S=16,71mp

- E031 - Sală recuperare postoperatorie S=15,86mp

f. Ambulatoriu Pediatrie:

- E042- Cabinet de consultație S=16,79mp

- E041 - Sală de tratamente S=17,42mp

- E038 - Sală de asteptare S=4,76mp

- E037 - Grup sanitar copii S=3,81mp

g. Ambulatoriu Neuropsihiatrie pediatrică:

- E039- Cabinet de consultație S=16,01mp

- E038 - Sală de asteptare S=4,76mp

- E037 - Grup sanitar copii S=3,81mp

h. Ambulatoriu Oftalmologie:

- E048 - Cabinet de consultație S=16,41mp

- E057 - Hol de asteptare S=32,75mp

i. Ambulatoriu Endocrinologie:

- E049- Cabinet de consultație S=17,45mp

- E066 - Sală de tratamente S=16,08mp

- E057 - Hol de asteptare S=32,75mp

j. Ambulatoriu Neurologie:

- E058 - Cabinet de consultație S=22,15mp

- E057 - Hol de asteptare S=32,75mp

k. Ambulatoriu Obstretică:

- E050- Cabinet de consultație S=16,41mp

- E051 - Sală de tratamente S=16,10mp

- E056 - Sală de asteptare S=10,25mp

l. Ambulatoriu Ginecologie:

- E052- Cabinet de consultație S=16,41mp

- E051 - Sală de tratamente S=16,10mp

- E056 - Sală de asteptare S=10,25mp

m. Ambulatoriu Pneumologie:

- P034 - Cabinet de consultație S=16,16mp

- P035 - Sală de tratamente S=17,64mp

- P038 - Hol de asteptare S=29,70mp

n. Ambulatoriu Ortopedie:

- E009- Cabinet de consultație S=16,07mp

- E014 - Sală de tratamente S=17,01mp

- E013 - Sală de asteptare S=10,67mp

o. Cameră de sterilizare:

- P021 - Materiale aseptice S=5,17mp

- P022 - Materiale septice S=4,73mp

Toate aceste specialități vor avea ca și anexe :

- P036 - Vestiar femei S=16,42mp

- P040 - Vestiar bărbați S=16,42mp

- P033, E055 - Grupuri sanitare pentru personal la parter și etaj S=5,20mp;          S=5,17mp

- P018; P068; P069; E025; E026; E059; E060; E054 - Grupuri sanitare pacienți la parter și etaj S=3,90mp; S=5,17mp; S=5,17mp; S=5,20mp; S=5,20mp; S=5,17mp; S=5,17mp; S=5,17mp

 - P070; E063 - Grupuri sanitare pacienți cu dizabilități la parter și etaj S=5,23mp; S=10,79mp

- P017; P071; E028 - Materiale de curățenie la parter și etaj S=3,82mp; S=5,18mp; S=5,30mp

- E064 - Depozit lenjerie murdară S=2,68mp

- E064 - Depozit lenjerie curată S=2,40mp

- P006 - Fișier central S=16,08mp

Spațiul destinat deșeurilor medicale, P032 - S=5,20mp, se va amplasa astfel incat să fie facilitat accesul spre exterior, in vederea transportului, fara a se intersecta circuitele medicale existente în ambulatoriu.

Supafața totală din clădire, în care se va desfășura Ambulatoriul, cuprinzând toate cabinetele, sălile de tratament, sălile de asteptare și anexele prezentate mai sus, este de 687,72mp dintr-un total de 3256,07mp, reprezentând aria utilă totală a clădirii.

În prezent, aceste spații ce urmează a fi reamenajate și modernizate, au aceleași funcționalități de cabinete de consultații, săli de tratamente sau holuri de așteptare.

Ambulatoriul se va desfășura pe primele două nivele ale clădirii, în toate încăperile reamenajate și modernizate, așa cum au fost descrise mai sus, realizându-se fluxurile  noi in vederea bunei desfășurari a activităților spitalicești.

          Imobilul din str. Gh. Marinescu nr. 1

Clădirea datează din anul 1940 și este structurată pe patru nivele, P+3E, este compusă din 4 corpuri, are două accese, conform planșelor desenate și se compune din următoarele încăperi:

- cabinete de consultații

- săli de tratamente

- spații administrative - birouri

- saloane pacienti

- laboratoare

- săli de așteptare

- săli de operație

- o scară principală si doua scări laterale

- grupuri sanitare pentru pacienți si personal

- vestiare personal

- săli de curs

- antreuri, holuri și coridoare.

Având în vedere anul construirii, clădirea este conformată structural astfel:

- fundații continue din beton sub pereți structurali

- pereți portanți din zidărie de cărămidă

- grinzi din beton armat

- planșeu peste parter, etajul 1 și etajul 2 din beton armat

- scări din beton armat

- planșeu peste etajul 3 din lemn

- șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă ceramică

 Clădirea este dotată cu instalații electrice iar încălzirea se face prin sistemul central de încălzire. Există racord  la rețeaua de alimentare cu apă potabilă a orașului și la rețeaua electrică a localității. Canalizarea menajeră se realizează printr-o rețea interioară de canalizare racordată la rețeaua de canalizare menajeră a localității.

Clădirea se află într-o stare de degradare arhitecturală ușoară, caracterizată prin următoarele:

- arhitectura clădirii nu a fost recondiționată în ultimii ani;

- izolarea planșeului peste etajul 3 este făcută cu pământ, ceea ce duce la pierderi mari de căldură prin planșeul din lemn;

- tâmplăria exterioară din lemn și geam tras prezintă deformări și degradări, motiv pentru care nu mai asigură etanșeitatea și izolarea termică;

- pardoseala din cabinetele ambulatoriului nu este corespunzătoare normelor specifice de igienă și sănătate publică;

- tencuiala interioară și exterioară de pe pereți și tavane este degradată sau necorespunzătoare cu funcționalul încăperilor datorită vechimii materialelor;

- pereții clădirii nu au termoizolație pentru asigurarea confortului termic interior necesar desfășurării activităților zilnice în bune condiții, fapt pentru care există pierderi mari de căldură prin pereții clădirii;

- soclul clădirii nu are termoizolație, astfel existând pierderi de căldură;

- instalațiile sanitare și obiectele sanitare din grupurile sanitare prezintă un grad avansat de degradare datorită trecerii timpului și a materialelor invechite.

- instalațiia electrică este învechită și poate deveni un pericol în cazul unor pierderi de curent.

În clădire nu există grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabilități  conform normelor tehnice în vigoare, pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități în clădirile publice.

Recompartimentarea și amenajarea spațiilor presupune realizarea noilor încăperi funcționale pe specialități după cum urmează:

a. Ambulatoriu Nefrologie:

- P064 - Cabinet de consultație S=19,70mp

- P063 - Cabinet medic S=10,71mp

- P062 - Grup sanitar personal S=3,22mp

b. Ambulatoriu Chirurgie plastică:

- P051 - Cabinet de consultație S=16,09mp

- P050 - Sală de tratamente S= 22,64mp

- P131 - Grup sanitar personal S=2,80mp

c. Ambulatoriu Chirurgie toracică:

- P086 - Cabinet de consultație S=16,95mp

- P085 - Sală de tratamente S=17,50mp

- P087 - Grup sanitar personal S=3,06mp

d. Ambulatoriu Alergologie:

- P115 - Cabinet de consultație S=17,67mp

- P114 - Grup sanitar personal S=3,63mp

e. Ambulatoriu Gastro-enterologie:

- P116 - Cabinet de consultație S=19,50mp

- P117 - Grup sanitar personal S=2,02mp

f. Ambulatoriu Urologie:

- P110 - Cabinet de consultație S=19,60mp

- P108 - Sală de asteptare S=22,79mp

Toate aceste specialități vor avea ca și anexe :

- P010 - Vestiar femei S=62,10mp

- P019 - Vestiar bărbați S=33,22mp

- P012; P013 - Grup sanitar femei S=1,30mp; S=1,30mp

- P014 - Dușuri femei S=7,61mp

- P058 - Grup sanitar femei S=5,11mp

- P059 - Grup sanitar bărbați S=3,62mp

- P061 - Grup sanitar prsonal S=2,24mp

- P069 - Grup sanitar femei S=4,12mp

- P067 - Grup sanitar bărbați S=5,01mp

- P068 - Grup sanitar pacienți cu dizabilități S=4,99mp

Spațiul destinat deșeurilor medicale, P128 - S=11,63mp, se va amplasa astfel incat să fie facilitat accesul spre exterior, in vederea transportului, fara a se intersecta circuitele medicale existente în ambulatoriu.

Supafața totală din clădire, în care se va desfășura Ambulatoriul, cuprinzând toate cabinetele, sălile de tratament, sălile de asteptare și anexele prezentate mai sus, este de 340,13 dintr-un total de 6928,08mp, reprezentând aria utilă totală a clădirii.

Suprafața totală a Ambulatoriului din cele două clădiri va fi de 1027,85mp dintr-un total de 10184,15mp, reprezentând aria totală utilă a celor două clădiri.

În prezent, aceste spații ce urmează a fi reamenajate și modernizate, au aceleași funcționalități de cabinete de consultații, săli de tratamente sau holuri de așteptare.

Ambulatoriul se va desfășura la parterul clădirii, în toate încăperile reamenajate și modernizate, așa cum au fost descrise mai sus, realizându-se astfel fluxurile corespunzatoare bunei desfășurari a activităților spitalicești.

          Toate cele enumerate mai sus, arată că, imobilele în care se află ambulatoriul, nu corespund cu exigențele specifice de calitate in construcții si nici exigențelor privind igiena și sănătatea publică în incăperi unde se desfășoară servicii medicale, conform normelor în vigoare, motive pentru care se propune realizarea proiectului de “Modernizare și dotare a Ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș”..

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Municipiul Târgu Mureș a ajuns în spațiul european și are ca obiectiv principal asigurarea de servicii medicale avansate cu aparatură modernă în spații amenajate după ultimele standarde în vigoare, care pe deoparte prin concordanță cu politicile și teoriile europene de dezvoltare urbană și teritorială să poată răspunde durabil problemelor sociale, economice și de mediu, și pe de altă parte să poată face față și noilor exigențe ale competitivității în domeniu.

Valoarea de inventar a imobilului din B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 24-26 este de 1.771.643,73 RON, conform tabelului cu Datele de identificare ale imobilelor care se dau în administrarea Spitalului Clinic Județean Mureș și are o suprafață construită desfășurată de  3870,12mp.

          Valoarea de inventar a imobilului din str. Gh. Marinescu nr. 1 este de 1056,81 RON, conform tabelului cu Datele de identificare ale imobilelor care se dau în administrarea Spitalului Clinic Județean Mureș și are o suprafață construită desfășurată de  7437,72mp.

          2.2. Concluziile raportului de expertiză

Imobilul din B-dul. 1Decembrie 1918 nr.24-26

          Pe baza raportului de expertiză efectuat de expertul tehnic ing. Moldovan Ioan, pentru asigurarea cerințelor de calitate în construcții în vigoare, a normelor de igienă și sănătate publică, si pentru o bună desfășurare a activităților cu specific medical în clădire, au rezultat următoarele variante posibile :

a)       Pentru păstrarea în continuare a clădirii actuale, sunt necesare executarea tuturor lucrărilor de modernizare conform problemelor subliniate la capitolul 2.1. In caz contrar, în clădire nu va fi asigurat confortul interior și condițiile obligatorii de existență conform normelor de calitate în construcții și a normelor de igienă și sănătate publică.

          Avantajele acestei variante:

          - costurile modernizării spațiilor ambulatoriului mai mici;

          - posibilitatea finanțării investiției prin fonduri europene;

          - durata de realizarea a investiției este mult mai mică.

          b)      În cazul în care se dorește construirea unei clădiri noi, în care să funcționeze ambulatoriul, singura soluție este demolarea clădirii existente și construirea unei clădiri moderne, care să respecte cerințele de calitate în construcții impuse de legile în vigoare în România, deoarece beneficiarul nu poseda alt teren liber in vederea realizarii unei clădiri noi.

          Avantajele acestei variante:

          - cheltuieli mai mici în exploatare;

          - proiectarea unei clădiri cu o arhitectură modernă;

          - siguranță în exploatare la standarde în vigoare.

          Pe baza recomandărilor din expertiza tehnică și având în vedere că nu există fonduri pentru demolarea construcției existente care are o valoare inestimabilă din punct de vedere social, în spatiul careia iși desfășoară activitatea și alte secții și cabinete medicale individuale, precum și durata foarte mare de realizare a unei noi clădiri care să asigure funcțiunile ambulatoriului, rezultă că varianta optimă este aceea de modernizare și dotare a ambulatoriului prin efectuarea unor lucrări absolut necesare a fi executate în cel mai scurt timp posibil.

Imobilul din str. Gh. Marinescu nr. 1

Asemănător imobilului din B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 24-26, s-a întocmit un  raport de expertiză de catre expertul tehnic ing. Moldovan Ioan, în urma caruia au rezultat următoarele variante posibile:

          a)       Pentru păstrarea în continuare a clădirii actuale, sunt necesare executarea tuturor lucrărilor de reabilitare și modernizare conform problemelor subliniate la capitolul 2.1., în caz contrar în clădire nu va fi asigurat confortul interior și condițiile obligatorii de existență conform normelor de calitate în construcții.

          Avantajele acestei variante:

          - costurile reabilitării și modernizării spațiilor ambulatoriului mai mici;

          - posibilitatea finanțării investiției prin fonduri europene;

          - se păstrează  arhitectura clădirii.

          b)      În cazul în care se dorește construirea unei clădiri noi, în care să funcționeze ambulatoriul, singura soluție este demolarea clădirii existente și construirea unei clădiri moderne, care să respecte cerințele de calitate în construcții impuse de legile în vigoare în România.

          Avantajele acestei variante:

          - cheltuieli mai mici în exploatare;

          - proiectarea unei clădiri cu o arhitectură modernă;

          - siguranță în exploatare la standarde în vigoare.

          Pe baza recomandărilor din expertiza tehnică, având în vedere faptul că nu există fonduri pentru demolarea construcției existente care are o valoare inestimabilă din punct de vedere social și faptul că în cadrul imobilului iși desfășoară activitatea și alte secții de spital a caror activitate nu s-ar putea opri, rezultă că varianta optimă este aceea de reabilitare, modernizare și dotare a amubulatoriului prin efectuarea unor lucrări absolut necesare a fi executate în cel mai scurt timp posibil.

III.    DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

3.1. Descrierea lucrărilor de bază și a celor rezultate necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de bază

Imobilul din B-dul. 1Decembrie 1918 nr.24-26

Lucrările de bază ce se vor efectua pentru modernizarea și dotarea ambulatoriului sunt următoarele:

          - construirea unui puț de lift pe o structură de rezistență in cadre, din beton armat, cu fundații izolate sub stâlpii de rezistență și acoperiș tip terasă necirculabilă,  legată de clădirea existentă la nivelul structurii de rezistență existente și achiziționarea și montarea unui lift hidraulic. Puțul de lift se va construi pe fațada laterala dreapta pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități la etajele superioare, conform normelor tehnice în vigoare, pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități în clădirile publice;

          - realizarea unor noi compartimentări pentru cabinetele, sălile de tratament și sălile de așteptare ale ambulatoriului;

- realizarea a două grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabilități la parter și etajul 1 al clădirii.

- modernizarea grupurilor sanitare existente

- amenajarea depozitului pentru materiale de curățenie pe fiecare nivel

- amenajarea depozitului de haine murdare și curate la etajul clădirii

În urma realizării lucrărilor de bază, se vor mai executa următoarele lucrări , pentru aducerea clădirii la forma inițială:

- realizarea unui trotuar perimetral, din beton turnat monolit cu clasa betonului C6/7,5 , și dop de bitum, la puțul de lift;

- reparații la tencuielile existente 

Imobilul din str. Gh. Marinescu nr. 1

          Lucrările de bază ce se vor efectua pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea ambulatoriului sunt următoarele:

- reabilitarea termică a soclului clădirii cu termoizolație din polistiren expandat și tencuială decorativă armată;

- realizarea unor noi compartimentări pentru cabinetele și sălile de tratament ale ambulatoriului;

- realizarea unui grup sanitar pentru persoanele cu dizabilități la parterul clădirii.

- realizarea a patru grupuri sanitare pentru pacienți femei și bărbați și a unui grup sanitar pentru personal.

Soluția auditului energetic face obiectul unei lucrări deja contractate pentru mansardarea clădirii care implică termoizolarea fațadelor cu polistiren expandat de 10cm și termoizolarea planșeului peste etajul 3 cu saltele din vată minerală de 15cm. În soluția auditorului nu a fost propusă schimbarea tâmplăriei exterioare pe motivul lipsei fondurilor.

          În urma realizării lucrărilor de bază, se vor mai executa următoarele lucrări , pentru aducerea clădirii la forma inițială:

- reparații la tencuielile existente.

3.2. Descrierea lucrărilor de modernizare efectuate în spațiile reabilitate

Imobilul din B-dul. 1Decembrie 1918 nr.24-26

Spațiile reabilitate vor fi modernizate prin efectuarea următoarelor lucrări, absolut necesare:

- înlocuirea pardoselilor la noile cabinete și săli de tratamente cu pardoseală din tarkett pentru trafic intens agreat în sistem sanitar, antistatic și antibacterian și alicarea de tarkett  pe pereți până la h=1,80m

- placarea pereților grupurilor sanitare existente cu faianță porțelanată până la h=1,80m;

- realizarea zugrăvelilor cu vopsea lavabilă pe pereți, de la h=1,80m, și pe tavane în toate încăperile ambulatoriului;

- înlocuirea pardoselii existente la grupurile sanitare prin placare cu plăci de gresie porțelanată fără rosturi;

- înlocuirea tâmplăriei interioare din lemn cu o nouă tâmplărie din lemn celular din MDF (fibră lemnoasă de densitate medie);

- înlocuirea obiectelor sanitare și a conductelor în grupurile sanitare existente cu obiecte sanitare din porțelan și din fontă și țevi din PPR pentru alimentare cu apă și tuburi de scurgere pentru rețeaua de canalizare menajeră;

- modernizarea instalației electrice și adaptarea acestora la noile încăperi prin înlocuirea prizelor și a întrerupătoarelor, modificarea traseurilor cablurilorn și amplasarea unor noi corpuri de iluminat;

- realizarea unei noi instalații electrice alimentată la 380 V în clădire, pentru aparatul de sterilizare aflat în camera de sterilizare;

- modernizarea vestiarelor pentru personal prin inlocuirea pardoselii existente cu pardoseala cu tarkett și aplicarea de tarkett pe pereti precum și înlocuirea obiectelor sanitare și a conductelor;

-modernizarea aparaturii existente și dotarea suplimentară a ambulatoriilor cu aparatura nouă;

- mobilarea încăperilor cabinetelor și a sălilor de tratamente cu mobilier specific și mobilarea vestiarelor pentru personal cu mobilier pentru vestiare;

- montarea unor  panouri solare pe acoperișul terasă cu un sistem de montare din aluminiu inoxidabil, pentru obținere de energie neconvențională și reducerea costurilor cu utilitățile, proiectarea unei instalații de utilizare a agentului termic rezultat și racordarea acesteia la vechea instalație de preparare a apei calde menajere prin intermediul unui acumulator de apă în C.T.

Imobilul din str. Gh. Marinescu nr. 1

Spațiile reabilitate vor fi modernizate prin efectuarea următoarelor lucrări, absolut necesare:

- înlocuirea pardoselilor la noile cabinete și săli de tratamente cu pardoseală din tarkett pentru trafic intens agreat în sistem sanitar, antistatic și antibacterian și alicarea de tarkett  pe pereți până la h=1,80m

- placarea pereților grupurilor sanitare existente cu faianță porțelanată până la h=1,80m;

- realizarea zugrăvelilor cu vopsea lavabilă pe pereți, de la h=1,80m, și pe tavane în toate încăperile ambulatoriului;

- înlocuirea pardoselii existente la grupurile sanitare prin placare cu plăci de gresie porțelanată fără rosturi;

- înlocuirea obiectelor sanitare și a conductelor în grupurile sanitare existente cu obiecte sanitare din porțelan și din fontă și țevi din PPR pentru alimentare cu apă și tuburi de scurgere pentru rețeaua de canalizare menajeră;

- racordarea noilor încăperi care necesită instație de încălzire la instalația de încălzire centralizată a clădirii și amplasarea unor noi corpuri de încălzire;

- modernizarea instalației electrice și adaptarea acestora la noile încăperi prin înlocuirea prizelor și a întrerupătoarelor, modificarea traseurilor cablurilor și amplasarea unor noi corpuri de iluminat;

- înlocuirea tâmplăriei interioare din lemn cu o nouă tâmplărie din lemn celular din MDF (fibră lemnoasă de densitate medie);

- montarea unor  panouri solare pe acoperișul de tip șarpantă cu un sistem de montare din aluminiu inoxidabil, pentru obținere de energie neconvențională și reducerea costurilor cu utilitățile, proiectarea unei instalații de utilizare a agentului termic rezultat și racordarea acesteia la vechea instalație de preparare a apei calde menajere prin intermediul unui acumulator de apă în C.T.

În cadrul proiectului, ambulatoriul de față va fi modernizat  prin înlocuirea dotărilor specifice cabinetelor și a sălilor de tratamente, prin achizitionarea unei aparaturi noi, moderne, care să ușureze și să ajute personalul în asigurarea serviciilor medicale la standarde înalte. De asemenea cabinetele și sălile de tratament vor fi dotate cu instrumentar și mobilier specific, conform listei dotărilor ambulatoriului, care va fi anexată documentației tehnico-economice.

Toate materialele folosite la lucrările propuse pentru “Modenizarea și dotarea  Ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș” vor avea certificate de calitate conform standardelor de calitate în construcții în vigoare. Materialele folosite pentru amenajări specifice(tâmplărie, tarkett, gresie și faianță, vopseli lavabile, etc.) cerute de normele igienico-sanitare vor fi certificate C.E. Aceeași certificare C.E. va trebui sa o aibă și aparatura, instrumentarul și mobilierul specific.

În cadrul proiectului se va realiza și proiectul de organizare de șantier pentru care se face referire în devizul general și în devizele pe obiecte anexate przentei documentații tehnico-economice.

Categoria de importanță a clădirilor este "B"(construcții de importanță deosebită), conform H.G.R. nr. 261/94.

Clasa de importanță a lucrărilor este "I"( construcții de importanță vitală) conform  Normativului P100-1-2006.

Clădirile se încadrează la gradul "E" de seismicitate conform  Normativului P100-1-2006.

Conform caracteristicilor amplasamentului, se vor respecta Normativele în vigoare atât pentru proiectare cât și pentru execuție, cum ar fi :

• Normativ P100-1-2006 -privind proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-culturale, agrozootehnice și industriale.

•  NP 112-2004- Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe.

•  P 0-2005- Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții

•  STAS 10101/1-75- Greutăți tehnice și încărcări permanente.

•  STAS 10101/2A1-87- Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcții civile, industriale și agrozootehnice.

•  STAS 10101/0-77 -Actiuni in constructii - Clasificarea si gruparea acțiunilor pentru construcții civile si industriale.

•  CR 1-1-3-2005 -Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.

•  NE 012-99- Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton , beton armat și beton precomprimat.

         Întregul proiect va respecta următoarele prevederi și norme conform legilor în vigoare:

A. Măsuri de protecția muncii

În documentația de avizare a lucrărilor de intervenții s-a ținut cont de măsurile pentru tehnica securității muncii și aplicarea normelor de protecția muncii în conformitate cu Ord. 9/ N/93.

S-au avut în vedere :

-Reglementări privind protecția și igiena muncii în construcții. Norme generale de protecția muncii-ediția 1996.

-Norme generale de protecția muncii – ediția 1996.

-Legea nr. 106/1996 privind realizarea unor măsuri de apărare civilă. Construcția existentă nu necesită amenajarea unui adăpost special de apărare civilă.

Aceste măsuri nu sunt limitative, executantul și beneficiarul, urmând a lua toate măsurile necesare pentru evitarea accidentelor de muncă și a înbolnăvirilor profesionale.

              B.Siguranța în exploatare

Este asigurată atât prin folosirea și punerea în operă a materialelor de calitate adecvate funcțiunilor, cât și prin respectarea strictă a normelor și normativelor în vigoare în ceea ce privește proiectarea elementelor structurale, nestructurale, finisajelor și a instalațiilor aferente.  Calitatea materialelor folosite pentru finisarea pardoselilor va asigura circulația utilizatorilor în siguranță, atât pe interior cât și pe exterior.

 Prin refacerea instalațiilor aferente se vor specifica normele pe care trebuie să le îndeplinească utilajele, aparatele și traseele care fac parte integrantă din fiecare sistem în parte.

              C.Siguranța la foc

Construcțiile se înscriu în categoria de importanță B, conform HG 766/97 și în clasa de importanță I (vitală), conform P100-1/2006.

Imobilul din B-dul. 1Decembrie 1918 nr.24-26

Soluția constructivă - planșeu de beton armat, grinzi și stâlpi de beton armat, zidării de inchidere și compartimentare din cărămidă și gips-carton, acoperiș tip terasă necirculabilă clasifică clădirea la gradul II de rezistență la foc.

Conform normativului P118-99, art. 2.1.1., la clădirile publice, riscul de incendiu este determinat de densitatea sarcinii termice și de destinație. Conform art. 2.1.3., sunt stabilite pentru anumite spații și încăperi următoarele grade de risc :

- spațiul cu centrală termică-risc mijlociu incendiu.

Imobilul din str. Gh. Marinescu nr. 1

Soluția constructivă - planșeu de beton armat, grinzi și stâlpi de beton armat, zidării de închidere și compartimentare din cărămidă și gips-carton, șarpantă din lemn ignifugat clasifică clădirea la gradul II de rezistență la foc.

Conform normativului P118-99, art. 2.1.1., la clădirile publice, riscul de incendiu este determinat de densitatea sarcinii termice și de destinație. Conform art. 2.1.3., sunt stabilite pentru anumite spații și încăperi următoarele grade de risc :

-         spațiul cu centrală termică-risc mijlociu incendiu.

Măsurile de protecție la foc sunt specifice construcțiilor, și respectă Normativul P118-99 privind Siguranța la foc a construcțiilor.

Se vor respecta toate normele P.S.I. atât în timpul execuției lucrărilor de modernizare cât și în timpul exploatării, astfel toate elementele de construcție din lemn se vor ignifuga.

             D.Igiena, sănătatea oamenilor, protecția si refacerea mediului

Printre măsurile specifice acestei exigențe s-au prevăzut următoarele :

-         instalații sanitare corespunzătoare exigențelor, asigurând alimentarea cu apă rece, caldă menajeră, apă potabilă, canalizarea apelor uzate, obiecte sanitare specifice, etc.

-         evacuarea deșeurilor se va face organizat, în baza contractului cu firmă specializată.

-         s-a urmărit buna însorire, asigurarea iluminatului natural corespunzător pentru fiecare cabinet  precum și  asigurarea perceperii vizuale a mediului ambiant din spațiile închise,

 -    instalații electrice care să asigure alimentarea cu energie electrică a aparaturii din dotare.

În ansamblul lor, construcțiile nu sunt surse de noxe și nu trebuie prevăzute măsuri speciale care să împiedice poluarea mediului.

Pe timpul execuției și a exploatării se vor adopta unele reguli care să preîntâmpine poluarea mediului și afectarea spațiilor verzi.

După terminarea lucrărilor de modernizarea a ambulatoriului se prevede refacerea spațiilor verzi dacă acestea au fost afectate de lucrări.

             E. Protecția termică, hidrofugă si economia de energie

Clădirile se situează în mediu construit adăpostit cu clasa de permeabilitate ridicată.

Protecția termică a pereților exteriori cu grosimi de 30cm la imobilul din b-dul 1 Decembrie 1918 nr.24-26 și grosimea de 37,5-62,5 cm la imobilul din str. Gh Marinescu nr. 1, îmbrăcarea cu plăci de polistiren de 8 cm grosime și înlocuirea tâmplăriei exterioare cu tâmplării din lemn și geamuri termopan.

Protecția hidrofugă a soclului pentru noul puț de lift va fi  asigurată de o hidro-izolație verticală din membrane de polietilenă realizate la presiune inaltă HDPE și un trotuar perimetral din beton și dop de bitum și respectă normele în vigoare ce trebuies respectate la lucrările de zidărie prescripțiile tehnice de bază fiind descrise în CR 6-2006 - Normativ privind alcătuirea, calculul și executarea structurilor de zidărie.

Folosirea de materiale speciale de izolare termică împreună cu alegerea unor echipamente eficiente și performante vor conduce la importante economii de energie și vor asigura un confort optim în funcționarea obiectivului.

             F. Protecția la zgomot

Imobilele sunt situate în zone construite, având regim de înălțime moderat, cu surse de zgomot și vibrații reduse, datorită limitării circulației cu vehicule grele în oraș. Conformarea constructivă, pereți exteriori din cărămidă cu grosimi de 30, 37,5 sau 62,5, izolați cu polistiren și echiparea cu tâmplării modeme atenuează zgomotul din exterior, asigurând valori normale admisibile.

De asemenea trebuie menționat că imobilele nu sunt producătoare de zgomot, iar în timpul execuției lucrărilor se vor prevedea măsuri de restricție.

      G. Încadrarea clădirilor din punct de vedere N.P.S.I.

Soluțiile constructive folosite la realizarea clădirilor, le încadrează la risc mediu de incendiu.

Evacuarea persoanelor și a bunurilor se va face pe ușile de acces.

În timpul execuției și exploatării se vor respecta normele P.S.I. și N.T.S.M. în vigoare.

3.3. Consumuri de utilități

3.3.1 Necesarul de utilități rezultate în cazul unor lucrări de modernizare

Imobilul din B-dul. 1Decembrie 1918 nr.24-26

În urma analizei temei de proiectare, elaborată de către beneficar, care conține lucrările propuse pentru modernizarea și dotarea ambulatoriului, este necesară modernizarea instalației sanitare din spațiile existente și cele viitoare, cu o instalație nouă la standardele în vigoare, precum și realizarea unei instalații electrice la 380V pentru aparatura din camera de sterilizare,  prin următoarele lucrări:

- înlocuirea instalației sanitare existente cu elementele componente din materiale noi;

- realizarea noii instalații electrice alimentată la 380 V în clădire;

- amplasarea  unui nou tablou electric, pentru instalatia electrica alimentată cu 380V.

Alimentarea cu energie electrică se face de la firida de branșament, la o putere instalată de Pi=550kw și o putere absorbită Pa=420kw. Energia electrică este distribuită printr-un tablou de distribuție a energiei electrice.

Iluminatul de siguranță este realizat cu corpuri de iluminat tip CISA-TEMPORA, care au regim de lucru dublu (nepermanent și permanent), astefel încât vor funcționa și când la bornele lor se afla diferența de potențial dar și în timpul în care aceasta lipsește.

3.3.2 Estimări privind depășirea consumurilor inițiale de utilități

Imobilul din B-dul. 1Decembrie 1918 nr.24-26

Principalul consumator nou de energie electrică instalat în clădire, după realizarea modernizării ambulatorului, va fi aparatul de sterilizare Autoclav, din camera de sterilizare, precum și aparatura de specialitate cum ar fi echografe, electrocautere, colposcoape etc., conform listei cu dotările ambulatoriului.

Suplimentul de energie electrică va rezulta prin însumarea consumului de curent al fiecărui aparat electric și a noilor surse de iluminare artificială după cum urmează:

1buc. Colposcop - 1x15W=15W

6buc. Echograf - 6x20W=120W

3buc. Electrocauter - 3x100W=300W

1buc. Aparat laserterapie - 1x10W=10W

1buc. Laser CO2 - 1x15W=15W

1buc. Microscop optic - 1x20W=20W

3buc. Lampă UV - 3x6W=18W

1buc. Electromiograf - 1x15W=15W

3buc. Lampă examinare - 3x20W=60W

1buc. Autoklav - 1x6kW=6kW

10buc. Bec - 10x100W=1kW.

Pentru calculul suplimentului de energie electrică se ia o medie de consum al aparatelor electrice pentru 4 ore de funcționare, rezultând un consum de 26,3kW/zi la care se adaugă consumul pentru iluminarea atificială în medie de 5 kW/zi.

Suplimentul de energie electrică consumată în clădire va fi de 31,3kw/zi, conform estimărilor de consum energetic, rezultând următorul consum energetic:

          Qan.supl en. eiectrică = 31,3 kW/zi x 240 zilc/an = 7,5 MW/an.

Prin modernizarea instalației electrice nu se va depăsi puterea instalată pe branșamentul existent .

Suplimentul de consum de apă se realizează prin însumarea mediei consumului de către pacienți și personal/zi după cum urmează:

24 angajați x 30l/angajat/zi =720l/zi;

3pacienți/ora/cabinet x 10l/pacient=3 x 8 x 14 x 10l=3.360l/zi

Suplimentul de consum de apă, în funcție de consumul estimat de 4.080l/zi  la o medie de consumatori/zi, pacienți și personal, va fi următorul:

          Qan.supl apă potabilă = 4.080 l/zi x 240 zilc/an=979,20 mc/an.

Apa uzată pentru canalizare se consideră a fi apa rece utilizată de consumatori, fără pierderi de apă, care merge în rețeaua de canalizare interioară a clădirii.

 

Imobilul str. Gh. Marinescu nr. 1

Principalii consumatori noi de energie electrică instalați în clădire, după realizarea modernizării ambulatorului, vor fi aparatura de specialitate: echografe, electrocautere, colposcoape, gastroscoape, etc., conform listei cu dotările ambulatoriului. 

Suplimentul de energie electrică va rezulta prin însumarea consumului de curent al fiecărui aparat electric și a noilor surse de iluminare artificială după cum urmează:

1buc. Videogastroscop - 1x10W=10W

1buc. Videocolonoscop - 1x10W=10W

3buc. Echograf - 3x20W=60W

1buc. Lampă scialitică cu picior – 1x150W=150W

2buc. Lampă UV – 2x6W=12W

1buc. Monitor LCD – 1x30W=30W

1buc. Reflector cu picior – 1x50W=50W

4buc. Bec – 4x100W=400W.

Pentru calculul suplimentului de energie electrică se ia o medie de consum a aparatelor electrice pentru 4 ore de funcționare, rezultând un consum de 1,3kW/zi la care se adaugă consumul pentru iluminarea atificială în medie de 1,6 kW/zi.

Suplimentul de energie electrică consumată în clădire va fi de 2,9kW/zi, conform estimărilor de consum energetic, rezultând următorul consum energetic:

          Qan.supl en. eiectrică = 2,9 kW/zi x 240 zilc/an = 696 kW/an.

Suplimentul de consum de apă se realizează prin însumarea mediei consumului de către pacienți și personal/zi după cum urmează:

12 angajați x 30l/angajat/zi =360l/zi;

3pacienți/ora/cabinet x 10l/pacient=3 x 8 x 6 x 10l=1.440l/zi

Suplimentul de consum de apă, în funcție de consumul estimat de 1.800l/zi  la o medie de consumatori/zi, pacienți și personal, va fi următorul:

          Qan.supl apă potabilă = 1.800l/zi x 240 zilc/an=432 mc/an.

Apa uzată pentru canalizare se consideră a fi apa rece utilizată de consumatori, fără pierderi de apă, care merge în rețeaua de canalizare interioară a clădirii.

IV.     DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE

Durata estimată de realizare a lucrărilor de modernizare si dotare pentru proiectul “MODERNIZAREA ȘI DOTAREA AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ” este de 10 luni și va cuprinde următoarele etape :

-         lucrări aferente organizării de șantier;

-         cheltuieli conexe aferente organizării de șantier;

-         realizarea puțului de lift și amplasarea liftului imobil b-dul.1 Decembrie nr. 24-26;

-         reabilitarea termică a soclului imobilului din str. Gh. Marinescu nr. 1;

-         reamenajarea ambulatoriului în imbilul din str. Gh. Marinescu nr. 1

-         reamenajarea ambulatoriului în imobilul din B-dul. 1 Decembrie nr. 24-26;

-         modernizarea ambulatoriului în imobilul din str. Gh. Marinescu nr. 1 ;

-         modernizarea ambulatoriului în imobilul din B-dul. 1 Decembrie nr. 24-26;

-         dotarea ambulatoriului cu aparatura, instrumentar și mobilier specific;

-         recepția lucrărilor la ambulatoriul Spitalului Clinic Județean Mureș.

V.      COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI

 5.1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general

Valoarea totala estimată a investiției este de 9.972.483,63 LEI, conform devizului general anexat la sfârșitul documentației. Prețurile stabilite au fost raportate la prețul lucrărilor de modernizare a construcțiilor din zonă, la care au fost adăugate cheltuieli de proiectare și asistență tehnică, cheltuieli diverse și neprevăzute.

Cheltuielile din devizul general se regăsesc în devizele pe obiecte, respectiv în devizele detaliate pe obiecte, anexate la sfârșitul prezentei Documentații de avizare a lucrărilor de intervenții.

5.2. Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției

Durata de realizare a proiectului “este de 10 luni, fiind eșalonată pe luni, conform graficului de eșalonare a investiției.

VI.     INDICATORI DE APRECIERE A EFICIENȚEI ECONOMICE

Valoarea de inventar cumulată a celor doua imobile în care se desfășoară Ambulatoriul Spitalului Clinic Județean Mureș este de 1.772.700,54 RON, o suma mult mai mică în comparație cu valoare proiectului în valoare de 9.972.483,63 RON.

          Eficiența economică se calculează ca raportul între valoarea de inventar și valoarea lucrărilor de reabilitare și modernizare după cum urmează:

          Eec = 1.772.700,54/9.972.483,63= 17,77%

          În urma calculului efectuat mai sus se observă că valoarea eficienței economice este extrem de scăzută, investiția ce se va efectua nefiind eficientă din punct de vedere economic ci din punct de vedere social și cultural.

          VII.   SURSELE DE FINANȚARE ALE INVESTIȚIEI

          Sursa principală de finanțare a lucrării de față va fi alcatuita din fonduri obținute prin Programul Operațional Regional P.O.R, măsura 3.2., precum și din Bugetul Consiliului Județean Mureș.

          Investiția se numește: “ MODERNIZAREA ȘI DOTAREA AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ” și se încadrează la finanțarea prin Programul Operațional Regional.

NR. CRT.

SURSE DE FINANȚARE

VALOARE

I

Valoarea totală a proiectului, din care :

9.974.787

a.

Valoarea neeligibilă a proiectului

0

b.

Valoarea eligibilă a proiectului

8.382.174

c.

TVA

1.592.613

II

Contribuția proprie în proiect, din care :

167.643

a.

Contribuția solicitantului la cheltuieli eligibile

167.643

b.

Contribuția solicitantului la cheltuieli neeligibile

0

III

TVA*

1.592.613

IV

ASISTENȚĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ

8.214.530

VIII.  ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN        REALIZAREA INVESTIȚIEI

          8.1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuție : 15 locuri – muncitori in constructii si amenajari.

          8.2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare : 5 locuri personal medical cu studii medii, 3 locuri personal medical cu studii superioare.

IX.     PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIȚIEI

13.1. Indicatori tehnico economici

Indicatori

Valori

Valori

Suprafața totală desfășurată

11.307,84

mp

11.307,84

Mp

Valoare C+M

220.80,39

euro

942.340,42

Lei

Valoarea lucrărilor de bază

2.209.826,3

euro

9.431.099,38

Lei

Alte costuri

19.736,88

euro

84.233,05

Lei

Valoarea investiției

2.336.680,7

euro

9.972.483,63

Lei

Valoare investiție / mp suprafață desfășurată

206,64

euro/mp

883,76

lei/mp

Raport investiție de bază și alte costuri

111,96

 

111,96

 

Investiție/ locuitor

15,53

euro/loc

66,44

lei/loc

 

13.2. Valoarea totală a investiției

 

cu TVA

exclusiv TVA

in RON

in EURO

in RON

in EURO

9.972.483,63

2.336.680,17

8.382.173,54

1.886.827,66

 

                 Din care C + M:

 

cu TVA

exclusiv TVA

RON

EURO

RON

EURO

942.340,42

220.802,39

791.882,71

185.548,22

 

13.3. Eșalonarea investiției (INV/C+M)

 

Anul I

Investiție

   cu TVA

în RON

în EURO

9.972.483,63

2.336.680,17

C+M

     cu TVA

în RON

în EURO

942.340,42

220.802,39

13.4. Durata de realizare a  investiției 

Durata de executie a lucrarilor si de achizitie a echipamentelor este de 10 luni, conform graficului de esalonare a lucrarilor.

13.5. Capacități

         Nu este cazul.

X. ACORDURI ȘI AVIZE

Acordurile și avizele obținute, prezentate în xerocopie, sunt următoarele:

-         Certificat de urbanism emis de către Primăria Municipiului Tg Mureș ;

-         Aviz sanitar emis de Autoritatea de Sănătate Publică Mureș ;

-         Aviz de mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului ;

-         Aviz privind securitatea la incendiu emis de ISU Mureș;

-         Aviz de amplasament emis de Ministerul Culturii;

-         Aviz privind utilitățile urbane și infrastructura pentru salubritate.

Întocmit,

Ing. Șarlea Horea


 

 

 

 

 

 

 

DOCUMENTATIE FOTOGRAFICA

IMOBIL B-DUL 1DECEMBRIE 1918 NR. 24-26

Image0529.jpg

Image0578.jpg

Image0591.jpg

Image0575.jpg

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DOCUMENTATIE FOTOGRAFICA

IMOBIL STR. GH. MARINESCU NR.1

 

08092009083.jpg

08092009084.jpg

12092009120.jpg

12092009122.jpg

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANALIZA COST BENEFICIU

 

 

1.   Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta

 

1.1 Date generale

Județul Mureș, pitoresc cadru natural al spațiului carpato-danubian, este situat în partea central-nordică a României, în Podișul Transilvaniei, în bazinul superior al râului Mureș și bazinele râurilor Târnava Mare și Târnava Mică, fiind cuprins între meridianele 23º55' și 25º14' longitudine estică și paralelele 46º09' și 47º00' latitudine nordică.

În ceea ce privește organizarea administrativ-teritorială, județul Mureș cuprinde:

-    4 municipii (Târgu-Mureș, Sighișoara, Reghin, Târnăveni)

-    7 orașe (Luduș, Sovata, Iernut, Miercurea Niraj, Sărmașu, Sângeorgiu de Pădure, Ungheni)

-    91 comune

-    487 sate

Municipiul reședință al județului:   Târgu-Mureș

-               Suprafața totală: 4.930 ha

-               Populația stabilă: 147.886 locuitori

Reședința administrativă a județului Mureș este și un important centru economic și cultural al județului. Prin așezarea sa geografică în culoarul larg al râului Mureș, beneficiază de avantajele care le oferă zona de confluență a trei regiuni naturale, cu resurse economice diferite și complementare: regiunea cerealieră a Câmpiei Transilvaniei, Podișul Târnavelor și zona forestieră a dealurilor subcarpatice interne.

Totodată, Târgu-Mureș este cunoscut în țară și străinătate ca un important centru medical, cu reușite deosebite în planul medicinii cardiovasculare și urologice.

Centru universitar și cultural cu tradiție, municipiul Târgu Mureș dispune de un sistem de educație solid și flexibil, gata să se adapteze la cerințele pieței forței de muncă.

Date demografice

La 18 martie 2002, potrivit rezultatelor recensamântului, populatia stabila a judetului Mures a fost de 579.862 locuitori (53,2% români, 39,3% maghiari, 7% tigani, 0,3% germani si alte etnii), ocupând locul 14 în ierarhia judetelor tarii, cu o pondere de 2,7%. Fata de recensamântul din 1992, numarul locuitorilor a scazut cu 30.191, respectiv cu 4,9%. În ceea ce priveste structura populatiei pe sexe, în 2002, ca si la recensamântul anterior efectuat în 1992, se mentine o usoara predominare numerica a populatiei de sex feminin: sex masculin – 283.762 (48,9%), sex feminin – 296.100 (51,1%). 48,8% din populatia judetului se afla în mediul urban, iar 51,2 % în mediul rural.

Principalele municipii si orase ale judetului sunt: municipiul Tîrgu-Mures (resedinta de judet) cu 149.577 locuitori, municipiul Reghin – 36.023 locuitori, municipiul Sighisoara – 32.287 locuitori, municipiul Târnaveni – 26.537 locuitori, orasul Iernut –9.440 locuitori, orasul Ludus – 17.407 locuitori, orasul Sovata – 11.568 locuitori.

Conform rezultatelor ultimului recensamânt, desfasurat în anul 2002, municipiul Tîrgu-Mures are 149.577 locuitori. Populatia orasului este structurata pe etnii dupa cum urmeaza: români – 75.317 (50,35%), maghiari – 69.825 (46,68%), tigani – 3.759 (2,51%), germani – 275 (0,18%), alta etnie – 367 (0,17%).

Structura populatiei dupa religie este urmatoarea: ortodocsi – 69.726 (46,62%), reformati – 44.849 (29,98%), romano-catolici – 20.156 (13,48%), greco-catolici – 4.051 (2,71%), unitarieni – 3.891 (2,60%), alte religii (evanghelica de confesiune augustana, evanghelica lutherana sinodo-presbiteriana, adventista de ziua a saptea, baptista, penticostala, crestina dupa Evanghelie) – 6.904 (4,6%).

Tîrgu-Mures este resedinta judetului Mures, judet cu o suprafata de 6.696 km patrati, este situat în zona central-nordica a României, reprezentând aproximativ 3% din întreaga suprafata a tarii.

Date economice

Principalele ramuri economice și ponderea lor în economia județului sunt: industria: 41%, agricultura, silvicultura și exploatările forestiere: 22%, serviciile: 37%.

Industria județului se situează, la nivel național pe locul opt, aceasta fiind fruntașă în mai multe domenii. Cele mai importante din acest punct de vedere sunt industria producătoare de îngrășăminte chimice și industria producătoare de brânzeturi. Alte domenii industriale principale de activitate in județ sunt :

-               Industria producatoare de lapte

-               Producția de mobilier

-               Producția de cherestea

Ineficiența economică, dar mai ales gradul înalt de poluare a dus va duce în continuare la întreruperea activității unor capacități de producție și implicit la reducerea numărului de salariați, industria devenind astfel principala ramura generatoare de șomaj.

Agricultura are și ea o pondere destul de importantă în economia județului Mureș, și anume 22%. Acest lucru este confirmat, într-o oarecare măsură, de faptul că 61% din suprafața totală a județului Mureș este suprafață agricolă.

În ceea ce privește județul Mureș, culturile predominante sunt cele de cereale (grâu, secară, porumb, orz), de sfeclă de zahăr, de porumb și cea de legume.

Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii este deosebit de importantă deoarece pe de o parte, în prezent este principala sursă de locuri de muncă, iar pe de altă parte prin intermediul lor se creează o cultură a competiției bazată pe flexibilitate și productivitate.

Structura activităților economice la nivelul judetului in anul 2008 se prezintă astfel

Județul

Total

din care: pe clase de mărime, după numărul de salariați

Activități (secțiuni CAEN, Rev. 1)

0-9

10-49

50-249

250 și peste

Mureș

13437

11727

1373

283

54

§     Industrie extractivă

33

22

8

1

2

§     Industrie prelucrătoare

2024

1456

394

140

34

§     Energie electrică și termică, gaze și apă

17

3

2

8

4

§     Construcții

1222

1012

171

36

3

§     Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și  întreținerea autovehiculelor și motocicletelor  și a bunurilor personale și casnice

5328

4792

483

51

2

§     Hoteluri și restaurante

780

697

78

4

1

§     Transport, depozitare și comunicații

964

873

75

11

5

§     Tranzacții imobiliare, închirieri și activități de  servicii prestate în principal întreprinderilor

1941

1843

81

16

1

§     Sănătate și asistență socială 1)

269

257

12

0

0

§     Alte activități de servicii colective, sociale și personale

337

314

17

5

1

§     Alte activități ale economiei naționale

469

411

46

11

1

Județul Mureș se afirmă cu un potențial turistic foarte ridicat, întrucât pe întreg teritoriul său sunt concentrate obiective turistice variate și de mare valoare. Activitatea turistică este susținută de existența unei infrastructuri diversificate, cu unități de cazare corespunzătoare, în special în centrele urbane.


1.2. Prezentarea infrastructurii de sanatate

Infrastructura de sanatate la nivel national

In ultimii 15 ani Romania s-a confruntat cu un proces socio-demografic complex. Scaderea natalitatii, a mortalitatii generale si emigrarea populatiei in varsta de munca au condus atat la imbatranirea populatiei in varsta de munca, cat si la scaderea populatiei totale a tarii cu 1,5 milioane locuitori in ultimii 10 ani, ajungand la 21.623.849 locuitori la 1 iulie 2005. Toate aceste aspecte au condus la reducerea dimensiunii populatiei active (de la 51,5% in 1999 la 45,55% in 2005) si au impus o regandire a sistemului serviciilor de sanatate si de protectie sociala, in vederea prelungirii vietii active a populatiei atat din punct de vedere al calitatii serviciilor oferite cat si al dotarilor infrastructurale.

Astfel, legea pentru reforma in domeniul sanatatii, aprobata prin Legea nr. 95/2006 are ca obiectiv reglementarea serviciilor in domeniul sanatatii publice, urmarind eficientizarea furnizarii acestora. Prin aceasta se promoveaza dezvoltarea unui sistem modern pentru tratament si preventie, accesibil tuturor categoriilor de oameni, precum si a unui sistem eficient pentru situatii de urgenta.

In ceea ce priveste tipurile de unitati sanitare, acestea sunt organizate pe baza mai multor criterii, in functie de nivelul teritorial la care functioneaza si de gradul de specializare. Din punct de vedere teritorial, spitalele pot fi judetene, municipale, orasenesti si mai recent comunale. In functie de specificul patologiei, spitalele se organizeaza si functioneaza ca spitale generale, de urgenta, de specialitate si pentru afectiuni cronice. Din punct de vedere al proprietatii, acestea pot fi spitale publice, private, sau spitale publice in care functioneaza si sectii private.

Prin urmare, la nivel local (comuna, municipiu, oras), functioneaza spitale generale (care au in structura, de regula, doua dintre specialitatile de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstetrica-ginecologie, chirurgie generala). Gradul de complexitate creste in concordanta cu categoria spitalului (clinic, judetean, de urgenta), acestea furnizand servicii specializate unei arii teritoriale mai largi, urgentelor si cazurilor grave, care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale.

Majoritatea cladirilor care adapostesc aceste unitati sanitare, precum si echipamentele care le deservesc sunt intr-o stare precara, necesitand investitii importante pentru a oferi populatiei servicii la nivelul standardelor in domeniu. Cele mai multe dintre aceste unitati sunt in proprietate de stat. Cladirile sunt in patrimoniul autoritatilor locale (consiliilor locale/judetene), acestea avand obligatia de a le intretine si reabilita, iar coordonarea resurselor materiale si umane se realizeaza la nivelul Ministerului Sanatatii Publice. Echipamentele sunt achizitionate din bugetul de stat, sub coordonarea Ministerului Sanatatii Publice. Spitalele isi pot achizitiona echipamentele de care au nevoie, dar bugetul autoritatilor locale este insuficient, fiind in principal alocat pentru finantarea cheltuielilor de reabilitare si intretinere, care intra in responsabilitatea lor si, prin urmare, achizitionarea de echipamente ramane pe ultimul plan.

In tabelul de mai jos este prezentat numarul de unitati sanitare si evolutia acestora din 2000 pana in 2006 conform anuarului statistic 2007.

Din situatiile statistice de mai jos se poate observa o crestere a numarului de persoane care ies din spital in conditiile in care numarul de paturi din spital este in scadere. De asemenea, se observa o crestere a numarului de spitale, de ambulatorii de specialitate si policlinici, ajungandu-se putin peste numarul din anul 2000, dar si o scadere a numarului de dispensare medicale, ceea ce reflecta faptul ca prevenirea imbolnavirilor la nivel de ambulatorii si dispensare inca nu este la un nivel acceptabil.

De remarcat ca numarul mediu de medici la suta de mii de persoane in Romania este mult sub media la nivelul UE.



 

Paturile din unitatile sanitare:

Numarul pacientilor iesiti din spital pe clase de boli:

 



 

Infrastructura de sanatate la nivel regional si local

In regiunea centru in anul 2007 functionau un numar de 1.357 unitati sanitare, exclusiv cabinetele stomatologice, laboratoarele si activitatile de farmacie. Dintre acestea majoritatea erau prioprietate privata, activitatea acestora concentrandu-se in zona micilor cabinete medicale (medicina de familie, medicina generala, medicina de specialitate). De asemenea majoritatea policlinicilor erau private, iar spitalele erau proprietate de stat. Starea de funcționare a acestor unități nu corespunde standardelor, atât clădirile cât și echipamentele fiind uzate moral. In judetul mures sunt concentrate cele mai multe policlinici private acest lucruu datorandu-se in principal Universitatii de Medicina si Farmacie, care a promovat personal medical de calitate, si prin care s-au stabilit standarde inalte de calitate pentru acesta.


           

Principalele unități sanitare, cu proprietate majoritară de stat judetul Mures

     

Anii

Spitale

Policlinici

Dispensare medicale

Centre de sănătate

Creșe

Farmacii 1)

Total

Teritoriale

1990

8

15

165

127

-

25

84

1995

6

15

166

127

4

15

17

2000

7

3

22

-

4

9

11

2001

7

3

7

-

4

9

13

2002

7

2

10

-

4

-

12

2003

6

2

6

-

6

8

13

2004

6

2

7

-

4

8

14

2005

6

2

5

-

4

8

15

2006

6

2

5

-

4

8

14

2007

8

-

5

-

2

8

15

2008

9

-

5

-

2

8

12

 

Desi in judetul Mures functionau in anul 2007 doar 9 spitale, acesta detinea o pondere de 24% din numarul paturilor din spitale din regiune precum si 30% din numarul de medici, respectiv 25% din numarul de personal sanitar mediu.

 


Paturile în spitale și personalul medico-sanitar, la 31 decembrie – Regiunea Centru

 

Anii

Paturi în spitale1)

Medici2)

Stomatologi

Farmaciști

Personal sanitar mediu

1990

 

 

 

 

 

1995

22798

4819

704

295

15843

2000

21657

5084

552

219

13448

2001

21657

5054

556

218

13469

2002

20499

5167

596

200

13819

2003

18113

5045

544

199

13203

2004

18115

5456

1186

1165

14443

2005

18253

5411

1080

1213

14673

2006

18129

5461

1106

1378

14624

2007

17701

5461

1221

1471

15042

 

Paturile în spitale și personalul medico-sanitar, la 31 decembrie – Judetul Mures

 

Anii

Paturi în spitale1)

Medici2)

Stomatologi

Farmaciști

Personal sanitar mediu

1990

6844

12413)

1933)

2273)

42523)

1995

5516

1354

182

90

3964

2000

5161

1498

131

82

3430

2001

5156

1483

129

82

3549

2002

4903

1587

124

71

3857

2003

4300

1588

134

69

3804

2004

4285

1657

133

62

3812

2005

4285

1674

87

45

3821

2006

4285

1717

65

43

3705

2007

4273

1655

50

32

3769

2008

4250

1671

89

27

3803

 

Judetul Mures, si in principal municipiul Tg. Mures, reprezinta un centru medical important si cu traditie atat pentru Regiunea Centru cat si la nivel de tara.

 


Spitalul Clinic Judetean Mures

SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ  (SCJM) este o unitate sanitară publică cu paturi, nou înființată prin reorganizarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. Funcționarea acestui nou spital de interes local, județean și regional datează din 01 septembrie 2008 și are un număr de 1222 paturi distribuite în 23 de secții și 3 compartimente (69,23 % medicale și 30,77 % chirurgicale), în majoritate clinice, amplasate în sistem pavilionar pe întreg arealul municipiului Tg.Mureș.   Pentru asigurarea serviciilor paraclinice și conexe, în structura spitalului mai funcționează: Laborator radiologie și imagistică medicală cu puncte de lucru, Laborator analize medicale cu puncte de lucru, Laborator anatomie patologică, Laborator explorări funcționale cu puncte de lucru, Centrul de sănătate mintal㠖 adulți, Laborator de radioterapie, Serviciul de supraveghere și control al infecțiilor nozocomiale, Farmacii cu circuit inchis, Blocuri operatorii, Ambulatoriu integrat spitalului cu cabinete de specialitate, Aparat funcțional. În structura spitalului sunt incluse și cabinetele medicale școlare, grădinițele din întreg municipiul Tg.Mureș.-Tipurile de servicii medicale acordate de Spitalul Clinic Județean Mureș sunt: preventive, curative, de recuperare și paliative, de îngrijire în caz de graviditate și maternitate, precum și a nou-născutului. În afara gamei variate de servicii medicale, în spital se desfășoară și activități de învățământ medico-farmaceutic, postliceal, universitar și postuniversitar, de educație medicală continuă, precum și de cercetare științifică medicală. Personalul medical specializat determină ca cererea pentru serviciile medicale furnizate de către spital să fie la cote ridicate și angajează conducerea spitalul în procese decizionale care să conducă la creșterea performanței și profesionalismului actului medical spitalicesc.

Dotarile specifice ambulatoriilor de specialitate lasa in schimb de dorit deoarece au o vechime mult peste durata normala de viata. De asemenea pentru cresterea calitatii actului medical este nevoie de echipamente moderne si performante care sa satisfaca necesitatile actuale si care sa ofere informatii cat mai exacte cu privitre la starea de sanatate a pacientilor.

RESURSELE UMANE ale spitalului totalizează 1798 persoane, din care: 180 medici și 27 personal sanitar superior (farmaciști, chimiști, biologi), 829 personal sanitar mediu, 457 personal sanitar auxiliar, 227 personal de deservire și pază, 78  personal TESA.

1.3. Identificarea investitiei

Prezenta investitie face parte din activitatea eligibila in cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenție 3.1 – Reabilitarea /modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate si are ca obiectiv general creșterea calității infrastructurii sociale a regiunii Centru prin reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate din cadrul Spitalului Clinic Judetean Mures.

Aceasta este in concordanta cu strategia de dezvoltarea a judetului Mures. Programul de Dezvoltare a Judetului Mures pe perioada 2007-2013, stabileste prioritatile si domeniile  de interventie pentru dezvoltarea acestuia, avand la baza Planul National de Dezvoltare  si Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii Centru.

Astfel, una dintre prioritatile judetului Mures este imbunătățirea infrastructurii locale și județene (transport, mediu, sănătate, educație, asistență socială, reabilitare urbană, utilități publice) prin dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de sănătate.

1.4 Definirea obiectivelor

Obiective generale ale proiectului.

Obiectivul general al proiectului il constituie îmbunătățirea nivelului de sănătate a populației Județului Mureș prin asigurarea de servicii medicale complexe în regim ambulatoriu care intră în categoria serviciilor esențiale pentru populație

Astfel in vederea realizării obiectivului general Consiliul Județean Mureș dorește lărgirea gamei  serviciilor medicale și ridicarea nivelului calitativ al acestora prin modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș.

Obiectivele specifice ale proiectului.

În vederea realizării obiectivului general Consiliul Județean Mureș dorește:

-       lărgirea gamei  serviciilor medicale prin crearea de servicii medicale noi

-       ridicarea nivelului calitativ al actului medical prin modernizarea si dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș

-       Scaderea numarului de pacienti redirectionati prin dotarea cu aparatura medicala noua inexistenta in prezent in sistemul medical bugetar in judet, precum si reorganizarea ambulatoriului

-       Scaderea timpului necesar pentru diagnosticare si tratament ca urmare a dotarii si instrumentar la standarde europene

Atingerea obiectivelor specifice se va realiza prin doua actiuni importante:

I.              Gruparea majorității cabinetelor ambulatoriului integrat al Spitalului Clinic Județean Mureș în două locații, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind organizarea și funcționarea ambulatoriilor spitalelor.

a.    In imobilul situat în B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 24-26 (fosta Policlinică nr.2) unde vor functiona urmatoarele specialitati :

                                          i.dermato-venerologie,

                                        ii.pneumologie,

                                       iii.obstetrică-ginecologie,

                                       iv.neurologie,

                                        v.endocrinologie,

                                       vi.oftamologie,

                                     vii.pediatrie,

                                    viii.neuropsihiatrie pediatrica,

                                       ix.medicină internă,

                                        x.cardiologie,

                                       xi.chirurgie

                                     xii.ortopedie

b.    In imobilul din Str. Gheorghe Marinescu nr.1 vor functiona urmatoarele ambulatorii de specialitate :

                                          i.alergologie / imunologie,

                                        ii.gastroenterologie,

                                       iii.urologie,

                                       iv.nefrologie,

                                        v.chirurgie plastică / microchirurgie reconstructivă

                                       vi.chirurgie toracică

Această soluție s-a impus în primul rând datorită specificului spitalului, care are un număr de 16 clinici amplasate în 10 imobile dispersate în tot orașul, funcționând în clădiri vechi și cu mari probleme în asigurarea spațiilor pentru cabinetele ambulatoriului. O altă dificultate în actuala situație o constituie și faptul că foarte mulți pacienți necesită investigații complexe în regim de ambulatoriu, fiindu-le extrem de dificil să se deplaseze de la o clinică la alta pentru a le realiza.

Cele mai multe cabinete ale ambulatoriului vor funcționa în imobilul situat în B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 24-26 (fosta Policlinică nr.2), care se află practic în centrul municipiului Târgu Mureș. În această locație funcționează în acest moment patru cabinete din cadrul ambulatoriului spitalului, urmând ca prin realizarea proiectului să funcționeze un număr de douăsprezece. Cea de-a doua locație este situată în Str. Gheorghe Marinescu nr.1, în acest imobil funcționând un număr important de clinici ale spitalului. Cabinetele de aici se vor păstra, urmând ca acestea să fie modernizate și dotate pe baza proiectului. Aceasta reorganizare a ambulatoriului spitalului va avea ca efect principal scaderea numarului de pacienti redirectionati din cauza lipsei dotarilor si a capacitatilor. La alegerea soluției tehnice s-a avut în vedere obligativitatea ca prin modul în care sunt realizate circuitele funcționale să se asigure îndeplinirea cerințele legale pentru obținerea autorizației de funcționare.

II.            Modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș cu echipamente noi, de ultima generatie, inexistente in prezent in judetul Mures, va avea un impact major pentru populația municipiului, a întregului județ și chiar din județele învecinate, avându-se în vedere că chiar și în condițiile actuale de dotare precară se asigură un număr mare de servicii medicale ambulatorii pentru populația din întreg arealul menționat. Echipamentele noi achizitionate in vederea dotarii ambulatoriului vor asigura servicii medicale noi si complexe la standarde europene, vor asigura reducerea timpului de diagnosticare si tratament, reducerea numarului de pacienti redirectionati  catre alte centre medical din alte judete, cu implicații pozitive asupra gradului de sănătate a populației..

Pentru dotările de specialitate se va achiziționa aparatură și echipamente de specialitate conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului pribind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, grupa 2.1.25 ” Mașini, utilaje și instalații pentru ocrotirea sănătății”, precum și mobilier specific pentru dotarea infrastructurii serviciilor de sănătate. Lista cu dotările pe cabinete și săli de tratament avizată de Direcția de Sănătate Publică Mureș și aprobată prin avizul tehnico – economic de către Ministerul Sănătății este anexată cererii de finanțare și cuprinde aparatură medicală și instrumentar care se încadrează în grupa mai sus menționată. De asemenea, și mobilierul de pe listă se încadrează în totalitate în categoria mobilier specific așa cum este el menționat în ordinul care reglementează categoriile de cheltuieli eligibile,  inclusiv mesele de birou fiind din inox cu blat special care permite dezinfecția.

1.5 Stabilirea perioadei de referinta

Durata de realizare a proiectului “MODERNIZAREA ȘI DOTAREA AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ” este  de 20 luni de la semnarea contractului de finantare. Durata de executie a lucrarilor si de achizitie a echipamentelor este de 10 luni, fiind eșalonată pe luni, conform graficului de eșalonare a investiției.

Valoarea totala a investitiei esalonata pe anii de executie a proiectului se prezinta in tabelul urmator:


 

Esalonarea investitiei pe ani

MODERNIZAREA ȘI DOTAREA AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ

Nr. crt

Denumirea capitolelor si subcapitolelor

An 1

An 2

An 3

TOTAL

TVA

1

2

3

4

5

6=3+4+5

7

1

CAPITOL 1

 

Cheltuieli pt obtinerea si amenajarea terenului

1.1

Achizitia terenului

0

0

0

0

0

1.2

Amenajarea terenului

0

0

0

0

0

1.3

Amenajarea pt protectia mediului

0

0

0

0

0

 

TOTAL CAPITOL 1

0

0

0

0

0

2

CAPITOL 2

 

Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

2.1

Studii de teren

1.500

0

0

1.500

285

2.2

Cheltuieli pt avize, acorduri, autorizatii

0

2.000

0

2.000

0

2.3

Proiectare si inginerie

65.812

107.378

0

173.190

32.906

2.4

Consultanța

0

0

177.090

177.090

33.647

2.5

Asistenta tehnica

0

0

30.700

30.700

5.833

 

 TOTAL CAPITOL 2

67.312

109.378

207.790

384.480

72.671

3

CAPITOLUL 3

 

Cheltuieli pentru investiții

3.1

Constructii si instalatii

0

0

1.002.044

1.002.044

190.388

3.2

Mașini, utilaje și instalații pentru ocrotirea sănătății

0

0

6.593.932

6.593.932

1.252.847

3.3

Mobilier specific dotarii infrastructurii serviciilor de sanatate

0

0

287.831

287.831

54.688

 

TOTAL CAPITOL 3

0

0

7.883.806

7.883.806

1.497.923

4

CAPITOLUL 4  

 

 Alte cheltuieli

4.1

Organizare de santier

0

0

7.785

7.785

1.479

4.1.1

Lucrari de constructii si instalatii

0

0

5.839

5.839

1.109

4.1.2

Cheltuieli conexe organizarii de santier

0

0

1.946

1.946

370

4.2

Cote legale

10.120

0

0

10.120

0

 

TOTAL CAPITOL 4

10.120

0

7.785

17.905

1.479

5

CAPITOLUL 5  

 

Cheltuieli diverse si neprevazute

5.1

Cheltuieli diverse si neprevazute

0

0

54.495

54.495

10.354

 

TOTAL CAPITOL 5

0

0

54.495

54.495

10.354

6

CAPITOLUL 6                  

 

Cheltuieli aferente implementarii proiectului

6.1

Cheltuieli de publicitate si informare

0

0

41.487

41.487

7.883

6.2

Cheltuieli de audit

0

0

0

0

0

 

TOTAL CAPITOL 6

0

0

41.487

41.487

7.883

I

TOTAL cheltuieli

77.433

109.378

8.195.363

8.382.174

1.590.310

II

Alte cheltuieli neeligibile

0

 

 

 

 

III

TOTAL GENERAL (I+II)

77.433

109.378

8.195.363

8.382.174

1.590.310

 

2.   Analiza optiunilor

 

2.1 Stabilirea ipotezelor de lucru

·        Durata de realizare a proiectului “MODERNIZAREA ȘI DOTAREA AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ este de 20 luni de la semnarea contractului de finantare. Durata de executie a lucrarilor si de achizitie a echipamentelor este de 10 luni, fiind eșalonată pe luni, conform graficului de eșalonare a investiției. Perioada de evaluare a proiectului este estimata pana la sfarsitul trimestrului 1 al anului 2011

·        Proiectul actual de investitie nu genereaza venituri, insa creeaza beneficii pentru populatia orasului, a judetului cat si pentru populatia din judetele invecinate.

·        In modelul de analiza economico-financiara s-a considerat valoarea TVA de 19%. Aceasta nu a fost inclusa in valoarea investitiei (devizul general include TVA) deoarece TVA este recuperabil.

·        Orizontul de timp pentru exploatare recomandat pentru o astfel de analiza este de 15-20 ani. In cazul de fata analiza s-a realizat pe o perioada de 15 ani plus doi ani perioada de implementare si evaluare a proiectului.

·        Rata de actualizare utilizata si recomandata este de 5%.

·        Rata sociala de actualizare utilizata si recomandata este de 5,5%.

·        Valoarea reziduala la sfarsitul perioadei de analiza este considerata 0 din valoarea investitiei.

2.2 Varianta zero - varianta fara investitie

In situatia fara proiect, se presupune pastrarea cladirilor si a cabinetelor in aceeasi stare, fara a fi efectuate lucrari de modernizare si fara a se realiza investitia in echipamente si dotari. Nealocandu-se fonduri suficiente de la bugetul pentru efectuarea unor lucrari de reparatii capitale, pot aparea riscuri suplimentare pentru pacienti si personalul angajat, deoarece cladirile si echipamentele sunt invechite si uzate moral. De asemenea, vor creste cheltuielile cu intretinerea si reparatiile pentru echipamente si cladiri, cheltuieli suportate de catre bugetul local si national in vederea asigurarii serviciilor de sanatate prin intermediul spitalului.

Totodata, in situatia fara proiect, Spitalul Clinic Judetean Mures nu poate fructifica fondurile europene allocate pentru dezvoltarea infrastructurii de sanatate si imbunatatirea starii de sanatate a populatiei regiunii.

2.3 Varianta medie - varianta cu investitie

Varianta medie este realizarea proiectului propus cu titlul “MODERNIZAREA ȘI DOTAREA AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ” al carui scop este dezvoltarea infrastructurii de sanatate din Tg. Mures, si care va asigura astfel cadrul necesar cresterii calitatii vietii populatiei orasului, dar si ai judetului si ai regiunii.

Beneficiile care rezulta ca urmare a implementarii proiectului sunt:

·         Asigurarea unor servicii medicale de calitate, la standarde europene;

·         Reducerea cheltuielilor actuale cu intretinerea si reparatiile echipamentelor invechite si uzate moral;

·         Modernizarea cladirilor in vederea respectarii celor mai inalte standarde igienico-sanitare, de siguranta, de eficienta energetica, precum si de respectare a necesitatilor persoanelor cu dizabilitati

·         Reorganizarea ambulatoriilor de specialitate in doua cladiri va duce la reducerea costurilor cu deplasarea pacientilor in oras intre diversele locatii in care se afla in prezent ambulatoriile, realizandu-se economii prin scaderea timpului necesar pentru diagnosticare si tratament

·         Achzitionarea de echipamente de investigatii noi si moderne va reduce de asemenea costrurile pentru deplasarea pacientilor la alte spitale din zona, mai bine dotate pentru diverse investigatii astfel realizandu-se economii din scaderea numarului de pacienti redirectionati

·         Imbunatatirea conditiilor de munca va duce la cresterea satisfactiei angajatilor la locul de munca avand ca efect direct cresterea eficientei muncii acerstora.

3.   Analiza financiara

3.1 Evolutia prezumata a veniturilor si costurilor curente

Anul 2009 anul 2010 si sunt considerati ani de evaluare a proiectului iar implementarea acestuia (investitia) se preconizeaza a avea loc incepand cu anul 2011 pana la sfarsitul anului 2012.

Dificultatea in analiza financiara a spitalului rezida din faptul ca acesta a fost infiintat in anul 2009 prin divizarea fostului Spital Clinic de Urgenta Mures in 2 institutii diferite, una dintre acestea fiind Spitalul Clinic Judetean Mures. Incepand din luna septembrie 2008 s-a inceput divizarea, de aceea in aceasta perioada nu se poate face o estimare corecta a veniturilor si cheltuielilor aferente ambulatoriilor de specialitate fiind o perioada de tranzitie. De aceea calculele au avut la baza situatiile financiare aferente primului semestru al anului 2009. Premisele de la care s-a pornit in estimari sunt prezentate in tabelul de mai jos. De mentionat ca nu s-au luat in calcul costurile cu amortizarea si nici veniturile din variatia stocurilor deoarece acestea nu reprezina cheltuieli respectiv venituri efective


 

 

Situatia la 30.06.2009

Ponderea ambulatoriului

Valoarea de referinta la 30.06.2009

2.1 Materii prime

12.151,98

1,14%

139

2.2 Forta de munca

33.965,93

1,14%

387

2.3 Energie

2.108,99

1,14%

24

2.4 Combustibil

50,53

1,14%

1

2.5 Intretinere

106,28

1,14%

1

2.7 Costuri administrative

839,66

1,14%

10

2.9 Costuri de exploatare totala

49.223,36

1,14%

561

2.10 Venituri din servicii CAS

55.684,88

1,14%

635

2.11 Alte venituri

4.429,49

1,14%

50

2.12 Produs C

 

1,14%

 

2.13 Venituri

60.114,37

1,14%

685

2.14 Venit net din exploatare

10.891,01

1,14%

124

A. VARIANTA FARA PROIECT

Cheltuielile pe care le suporta la momentul actual Spitalul Clinic Judetean Mures cu ambulatoriile de specialitate care sunt cuprinse in proiect sunt alcatuite din cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile (medicamente si materiale sanitare, piese de schimb, etc), energie, combustibili, intretinere, costuri administrative si forta de munca.

Conform datelor furnizate de catre spital prin intermediul departamentului financiar contabil, in primul semestru al anului 2009, cheltuielile de exploatare ale ambulatoriilor au reprezentat 1,14% din totalul cheltuielilor de exploatare ale spitalului. Pe baza balantei de verificare la 30.06.2009, s-au estimat costurile anuale cu ambulatoriile defalcate pe tipuri de cheltuieli. Cheltuielile au fost actualizate anual cu rata medie a inflatiei prognozata de Banca Nationala a Romaniei si Comisia Nationala de Prognoza astfel: pentru anul 2010 - 3,6 %, anul 2011 - 3,2 %, anul 2012 – 2,8%, anul 2013 – 2,5%, anul 2014 – 2,3%, iar dupa anul 2015 – 2%. De mentionat faptul ca nu a fost luata in considerare cheltuiala cu amortizarea deoarece aceasta nu reprezinta o plata efectiva de numerar.Veniturile in varianta fara proiect au fost de asemenea estimate pe baza situatiei financiare la sfarsitul primului semestru al anului 2009 si s-a stabilit ca reprezinta tot 1,14% din totalul veniturilor spitalului.

Veniturile luate in considerare sunt veniturile din serviciile medicale prestate si decontate cu Casa de Asigurari de Sanatate, precum si alte venituri compuse din venituri obtinute din diverse programe de sanatate, venituri din diverse actiuni, diferite subventii, etc. De asemenea si aici trebuie mentionat faptul ca veniturile c deoarece acestea nu reprezinta incasari efective. In cadrul orizontului de analiza

Veniturile si cheltuielile in cazul variantei fara proiect sunt prezentate in tabelul de mai jos:

 


 

Tabelul 2.2 Costuri si venituri din exploatare- Mii de Lei

VARIANTA FARA PROIECT

Anul

 

2010

2011

2012

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

Rata inflatiei

3,60%

3,20%

2,80%

2,50%

2,30%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2.1 Materii prime

287,04

296,22

304,52

312,13

319,31

325,70

332,21

338,86

345,63

352,55

359,60

366,79

374,12

381,61

389,24

397,02

404,96

413,06

2.2 Forta de munca

802,30

827,98

851,16

872,44

892,50

910,35

928,56

947,13

966,08

985,40

1.005,11

1.025,21

1.045,71

1.066,63

1.087,96

1.109,72

1.131,91

1.154,55

2.3 Energie electrica

49,82

51,41

52,85

54,17

55,42

56,53

57,66

58,81

59,98

61,18

62,41

63,66

64,93

66,23

67,55

68,90

70,28

71,69

2.4 Combustibil

1,19

1,23

1,27

1,30

1,33

1,35

1,38

1,41

1,44

1,47

1,50

1,53

1,56

1,59

1,62

1,65

1,68

1,72

2.5 Intretinere

2,51

2,59

2,66

2,73

2,79

2,85

2,91

2,96

3,02

3,08

3,14

3,21

3,27

3,34

3,40

3,47

3,54

3,61

2.6 Costuri industriale generale

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2.7 Costuri administrative

19,83

20,47

21,04

21,57

22,06

22,50

22,95

23,41

23,88

24,36

24,85

25,34

25,85

26,37

26,89

27,43

27,98

28,54

2.8 Cheltuieli de desfacere

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2.9 Costuri de exploatare totala

1.162,70

1.199,90

1.233,50

1.264,34

1.293,42

1.319,28

1.345,67

1.372,58

1.400,03

1.428,04

1.456,60

1.485,73

1.515,44

1.545,75

1.576,67

1.608,20

1.640,36

1.673,17

2.10 Venituri din servicii CAS

1.315,32

1.357,41

1.395,42

1.430,30

1.463,20

1.492,47

1.522,32

1.552,76

1.583,82

1.615,49

1.647,80

1.680,76

1.714,37

1.748,66

1.783,63

1.819,31

1.855,69

1.892,81

2.11 Alte venituri

104,63

107,98

111,00

113,77

116,39

118,72

121,09

123,52

125,99

128,51

131,08

133,70

136,37

139,10

141,88

144,72

147,61

150,56

2.12 Produs C

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2.13 Venituri

1.419,95

1.465,39

1.506,42

1.544,08

1.579,59

1.611,19

1.643,41

1.676,28

1.709,80

1.744,00

1.778,88

1.814,46

1.850,75

1.887,76

1.925,52

1.964,03

2.003,31

2.043,37

2.14 Venit net din exploatare

257,25

265,49

272,92

279,74

286,18

291,90

297,74

303,69

309,77

315,96

322,28

328,73

335,30

342,01

348,85

355,83

362,94

370,20

 


B. VARIANTA CU PROIECT

In cazul implementarii proiectului ca urmare a reabilitarii cladirilor a modernizarii prin achizitia de echipamente si dotari noi si performante incepand cu anul 2013 (AN 1), s-a estimat o crestere a activitatii cu 10% prin prisma cresterii numarului de pacienti din ambulator, datorita serviciilor medicale noi puse la dispozitia acestora. S-a estimat ca aceasta crestere va fi reflectata atat in cheltuielile cu materiile prime si materialele cat si in venituri cu 10%.

In ceea ce priveste celelalte cheltuieli s-a estimat o scadere a cheltuielilor de intretinere si reparatii cu 10% datorita faptului ca cea mai mare parte din dotari vor fi noi si nu vor fi necesare reparatii la fel de des ca pana in prezent. De asemenea costurile cu energia se vor reduce cu 10% deoarece investitiile ce se vor realiza prin proiect pentru vor duce la eficientizarea cladirilor din punct de vedere energetic, si implicit la reducerea acestor costuri. Cheltuielile de personal s-a estimat ca vor avea o crestere cu 15%, deoarece in cazul infiintarii de noi ambulatorii in noile locatii este necesara angajarea de personal specializat.

Veniturile vor creste cu 10% deoarece prin prisma cresterii numarului de pacienti vor creste si sumele decontate de Casa de Asigurari de Sanatate.

Prognoza veniturilor si cheltuielilor in varianta in care se realizeaza investitia sunt prezentate in tabelul de mai jos.

 

 


 

Tabelul 2.2 Costuri si venituri din exploatare- Mii de Lei

VARIANTA CU PROIECT

Anul

 

2010

2011

2012

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

Rata inflatiei

3,60%

3,20%

2,80%

2,50%

2,30%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2.1 Materii prime

287,04

296,22

304,52

343,35

351,24

358,27

365,43

372,74

380,20

387,80

395,56

403,47

411,54

419,77

428,16

436,73

445,46

454,37

2.2 Forta de munca

802,30

827,98

851,16

1.003,30

1.026,38

1.046,91

1.067,85

1.089,20

1.110,99

1.133,21

1.155,87

1.178,99

1.202,57

1.226,62

1.251,15

1.276,17

1.301,70

1.327,73

2.3 Energie

49,82

51,41

52,85

48,75

49,88

50,87

51,89

52,93

53,99

55,07

56,17

57,29

58,44

59,61

60,80

62,01

63,25

64,52

2.4 Combustibil

1,19

1,23

1,27

1,30

1,33

1,35

1,38

1,41

1,44

1,47

1,50

1,53

1,56

1,59

1,62

1,65

1,68

1,72

2.5 Intretinere

2,51

2,59

2,66

2,46

2,51

2,56

2,61

2,67

2,72

2,77

2,83

2,89

2,94

3,00

3,06

3,12

3,19

3,25

2.6 Costuri industriale generale

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2.7 Costuri administrative

19,83

20,47

21,04

19,41

19,86

20,25

20,66

21,07

21,49

21,92

22,36

22,81

23,27

23,73

24,21

24,69

25,18

25,69

2.8 Cheltuieli de desfacere

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2.9 Costuri de exploatare totala

1.162,70

1.199,90

1.233,50

1.418,57

1.451,20

1.480,22

1.509,82

1.540,02

1.570,82

1.602,24

1.634,28

1.666,97

1.700,31

1.734,31

1.769,00

1.804,38

1.840,47

1.877,28

2.10 Venituri din servicii CAS

1.315,32

1.357,41

1.395,42

1.573,34

1.609,52

1.641,71

1.674,55

1.708,04

1.742,20

1.777,04

1.812,58

1.848,83

1.885,81

1.923,53

1.962,00

2.001,24

2.041,26

2.082,09

2.11 Alte venituri

104,63

107,98

111,00

125,15

128,03

130,59

133,20

135,87

138,58

141,36

144,18

147,07

150,01

153,01

156,07

159,19

162,37

165,62

2.12 Produs C

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2.13 Venituri

1.419,95

1.465,39

1.506,42

1.698,49

1.737,55

1.772,30

1.807,75

1.843,90

1.880,78

1.918,40

1.956,77

1.995,90

2.035,82

2.076,54

2.118,07

2.160,43

2.203,64

2.247,71

2.14 Venit net din exploatare

257,25

265,49

272,92

279,92

286,36

292,08

297,93

303,88

309,96

316,16

322,48

328,93

335,51

342,22

349,07

356,05

363,17

370,43

 

 


3.2 Analiza financiara

Analiza financiara prezinta influenta proiectului asupra grupului tinta caruia i se adreseaza proiectul si asupra beneficiarilor directi si indirecti, determinand efectele pozitive asupra costurilor si veniturilor si evidentiind astfel necesitatea implementarii proiectului.,

Diferenta dintre veniturile inregistrate ca urmare a implementarii proiectului si veniturile nete obtinute daca nu se realizeaza investitia prezentate in tabelul de mai jos reprezinta beneficiile financiare nete ale implementarii proiectului.

Analiza financiara a proiectului de investitii in care sunt evidentiati indicatorii financiari Venitul Net Actualizat calculat la valoarea investitiei (VNAF/C), si Rata Interna de Rentabilitate calculata la valoarea investitiei (RIRF/C) sunt prezentati in tabelul urmator.

Dupa cum se observa, valoarea acestor indicatori (RIRF/C<5% si VNAF/C negativ) reflecta faptul ca investitia necesita sustinere financiara din partea fondurilor structurale.

De asemenea durabilitatea si sustenabilitatea proiectului este respectata deoarece fluxul net de numerar cumulat este pozitiv pe toata durata de evaluare a proiectului.

 


VARIANTA CU PROIECT

Anul

 

2010

2011

2012

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

2.14 Venit net din exploatare

257,25

265,49

272,92

279,92

286,36

292,08

297,93

303,88

309,96

316,16

322,48

328,93

335,51

342,22

349,07

356,05

363,17

370,43

VARIANTA FARA PROIECT

Anul

2.14 Venit net din exploatare

257,25

265,49

272,92

279,74

286,18

291,90

297,74

303,69

309,77

315,96

322,28

328,73

335,30

342,01

348,85

355,83

362,94

370,20

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Venit net cu proiect - Venit net fara proiect

0,00

0,00

0,00

0,18

0,18

0,18

0,19

0,19

0,19

0,20

0,20

0,21

0,21

0,21

0,22

0,22

0,23

0,23

 


 

Tabelul 2.4 Tabelul Sustenabilitatii financiare - Mii de Lei

 

                Anul

 

2010

2011

2012

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

3.10 Total resurse financiare

77,43

109,38

8.195,36

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2.13 Venituri

1.419,95

1.465,39

1.506,42

1.698,49

1.737,55

1.772,30

1.807,75

1.843,90

1.880,78

1.918,40

1.956,77

1.995,90

2.035,82

2.076,54

2.118,07

2.160,43

2.203,64

2.247,71

4.1 Total intrari

1.497,38

1.574,77

9.701,78

1.698,49

1.737,55

1.772,30

1.807,75

1.843,90

1.880,78

1.918,40

1.956,77

1.995,90

2.035,82

2.076,54

2.118,07

2.160,43

2.203,64

2.247,71

2.9 Costuri de exploatare totala

1.162,70

1.199,90

1.233,50

1.418,57

1.451,20

1.480,22

1.509,82

1.540,02

1.570,82

1.602,24

1.634,28

1.666,97

1.700,31

1.734,31

1.769,00

1.804,38

1.840,47

1.877,28

1.21 Costurile totale ale investitiei (A) + (B) + ( C )

77,43

109,38

8.195,36

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

4.2 Dobanda

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.3 Alte costuri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.4 Rambursare credite

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.5 Taxe

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.6 Total iesiri

1.240,13

1.309,28

9.428,86

1.418,57

1.451,20

1.480,22

1.509,82

1.540,02

1.570,82

1.602,24

1.634,28

1.666,97

1.700,31

1.734,31

1.769,00

1.804,38

1.840,47

1.877,28

4.7 Total flux numerar

257,25

265,49

272,92

279,92

286,36

292,08

297,93

303,88

309,96

316,16

322,48

328,93

335,51

342,22

349,07

356,05

363,17

370,43

4.8 Flux de numerar total cumulat

257,25

522,74

795,66

1.075,58

1.361,94

1.654,02

1.951,95

2.255,83

2.565,79

2.881,96

3.204,44

3.533,37

3.868,89

4.211,11

4.560,18

4.916,23

5.279,40

5.649,83

 


 

Tabelul 2.5 Calcularea Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare a Investitiei - Mii de Lei

 

Anul

 

2010

2011

2012

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

2.13 Venituri

1.419,95

1.465,39

1.506,42

1.698,49

1.737,55

1.772,30

1.807,75

1.843,90

1.880,78

1.918,40

1.956,77

1.995,90

2.035,82

2.076,54

2.118,07

2.160,43

2.203,64

2.247,71

5.1 Venituri totale

1.419,95

1.465,39

1.506,42

1.698,49

1.737,55

1.772,30

1.807,75

1.843,90

1.880,78

1.918,40

1.956,77

1.995,90

2.035,82

2.076,54

2.118,07

2.160,43

2.203,64

2.247,71

2.9 Costuri de exploatare totala

1.162,70

1.199,90

1.233,50

1.418,57

1.451,20

1.480,22

1.509,82

1.540,02

1.570,82

1.602,24

1.634,28

1.666,97

1.700,31

1.734,31

1.769,00

1.804,38

1.840,47

1.877,28

4.3 Alte costuri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.21 Costurile totale ale investitiei (A) + (B) + ( C )

77,43

109,38

8.195,36

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

5.2 Cheltuieli totale

1.240,13

1.309,28

9.428,86

1.418,57

1.451,20

1.480,22

1.509,82

1.540,02

1.570,82

1.602,24

1.634,28

1.666,97

1.700,31

1.734,31

1.769,00

1.804,38

1.840,47

1.877,28

5.3 Flux de numerar net

179,82

156,11

-7.922,44

279,92

286,36

292,08

297,93

303,88

309,96

316,16

322,48

328,93

335,51

342,22

349,07

356,05

363,17

370,43

5.4 Rata interna a Rentabilitatii Financiare a investitiei (RIRF/C)

-4,96%

5.5 Valoarea actuala neta financiara a investitiei (VNAF/C)

-3.681,04

5.6 Factor de actualizare

0,95238

0,90703

0,86384

0,82270

0,78353

0,74622

0,71068

0,67684

0,64461

0,61391

0,58468

0,55684

0,53032

0,50507

0,48102

0,45811

0,43630

0,41552

5.7 Flux de numerar net actualizat

171,26

141,60

-6.843,70

230,29

224,37

217,96

211,73

205,68

199,80

194,10

188,55

183,16

177,93

172,85

167,91

163,11

158,45

153,92

5.8 Raportul Beneficiu/Costuri

0,85

Rata de actualizare

5%

 

 


3.3 Analiza Profitabilitatii contributiei proprii

Aceasta analiza este necesara pentru a stabili daca contributia proprie (bugetul de stat, consiliul judetean) este eficienta si va avea o rata interna de rentabilitate pozitiva.  Astfel se analizeaza indicatorii RIRF/K si VNAF/K care sunt prezentati in tabelul de mai jos:

 


Calcularea Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare a capitalului investit - Mii de Lei

 

Anul

 

2012

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

2.13 Venituri

1.506,42

1.698,49

1.737,55

1.772,30

1.807,75

1.843,90

1.880,78

1.918,40

1.956,77

1.995,90

2.035,82

2.076,54

2.118,07

2.160,43

2.203,64

2.247,71

5.1 Venituri totale

1.506,42

1.698,49

1.737,55

1.772,30

1.807,75

1.843,90

1.880,78

1.918,40

1.956,77

1.995,90

2.035,82

2.076,54

2.118,07

2.160,43

2.203,64

2.247,71

2.9 Costuri de exploatare totala

1.233,50

1.418,57

1.451,20

1.480,22

1.509,82

1.540,02

1.570,82

1.602,24

1.634,28

1.666,97

1.700,31

1.734,31

1.769,00

1.804,38

1.840,47

1.877,28

4.3 Alte costuri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.21 Costurile totale ale investitiei (A) + (B) + ( C )

1.810,55

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Contributie CJ Mures

167,64

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Contributie nationala

1.642,91

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5.2 Cheltuieli totale

3.044,05

1.418,57

1.451,20

1.480,22

1.509,82

1.540,02

1.570,82

1.602,24

1.634,28

1.666,97

1.700,31

1.734,31

1.769,00

1.804,38

1.840,47

1.877,28

5.3 Flux de numerar net

-1.537,63

279,92

286,36

292,08

297,93

303,88

309,96

316,16

322,48

328,93

335,51

342,22

349,07

356,05

363,17

370,43

5.4 Rata interna a Rentabilitatii Financiare a investitiei (RIRF/K)

18,27%

5.5 Valoarea actuala neta financiara a investitiei (VNAF/K)

3.316,54

5.6 Factor de actualizare

0,95238

0,90703

0,86384

0,82270

0,78353

0,74622

0,71068

0,67684

0,64461

0,61391

0,58468

0,55684

0,53032

0,50507

0,48102

0,45811

5.7 Flux de numerar net actualizat

-1.464,41

253,89

247,37

240,30

233,43

226,76

220,28

213,99

207,88

201,94

196,17

190,56

185,12

179,83

174,69

169,70

5.8 Raportul Beneficiu/Costuri

1,10

Rata de actualizare

5%


 

4.   Analiza economica

In analiza cost-beneficiu incercam sa luam in considerare toate costurile si beneficiile societatii luata ca un intreg. Din acest motiv, unii se refera la ACB ca la o analiza cost-beneficiu sociala.

Analiza cost-beneficiu este o metoda de evaluare a unei politicii care cuantifica in termeni monetari valoarea tuturor consecintelor acestei politici asupra tuturor membrilor societatii. Beneficiarul social net exprima valoarea acestei politici. Diferenta dintre beneficiile aduse sociale (B) si costurile sociale (C) reprezinta beneficiul social net (BSN):

BSN = B – C

Mai exact, beneficiul social net ( BSN) realizat in urma politicii publice este egal cu:

BSN =∆CS +∆PS+∆GR,

Unde  ∆CS , ∆PS, ∆GR reprezinta variatiile totale in castigurile consumatorilor, producatorilor, respectiv si in veniturile bugetare care rezulta din implementarea politicii.

ACB este aplicabila politicilor, programelor, proiectelor, reglementarilor, experimentelor si altor interventii guvernamentale.

Scopul principal al ACB este de a ajuta la adoptarea deciziilor sociale.

Principalele etape ale efectuarii  ACB:

1. Specificarea setului de alternative.

2. Identificarea subiectilor care vor primi beneficiile si a acelora care vor suporta costurile (pozitionarea).

3. Catalogarea impacturilor si selectarea indicatorilor de masura (unitati de masura).

4. Estimarea cantitativa a impacturilor de-a lungul duratei de viata a proiectului.

5. Evaluarea baneasca a tuturo impacturilor (atribuirea unei valori in dolari).

6. Actualizarea valorii beneficiilor si a costurilor pentru obtinerea valorii actuale.

7. Calcularea valorii nete actuale (VNA) pentru fiecare alternativa in parte.

8. Efectuarea analizei de sensibilitate.

9. Formularea unei recomandari pe baza VNA si a analizei de sensibilitate.

Pentru acest proiect , beneficiile anticipate sunt:

-         beneficiile propagate prin reducerea timpului mort al pacientilor in asteptarea efectuarii investigatiilor datorita comasarii ambulatoriilor in doua cladiri.

-         beneficii propagate prin reducerea consumului de energie datorita cresterii eficientei energetice a cladirilor;

-         beneficii propagate prin cresterea confortului vietii in general;

Costurile anticipate ale proiectului sunt :

-         costurile de constructie („Constructie”);

-         costurile de operare („Operare”);

In cazul in care o politica are un beneficiu net pozitiv, atunci este posibil sa fie o serie de tranferuri de sume sau de simple plati compensatorii care sa poata duce la imbunatatirea situatiei a cel putin o persoana fara a o inrautati pe a celorlalti( eficienta Pareto), Daca si numai daca beneficiul net agregat al unei politici -  masurat prin disponibilitatea de a plati a indivizilor afectati  - este pozitiv atunci pot fi gasite o serie de plati compensatorii si contributii care vor face ca politica propusa sa reprezinte o imbunatatire Pareto fata de status quo. Costul de oportunitate al unei politici publice pentru implementarea careia trebuie consumata o anumita resursa este valoarea acelei resurse, in cea mai buna varianta de utilizare a acesteia. Costul de oportunitate al unui factor este egal cu cheltuielile directe de achizitie a acelui factor plus (minus) castigul (pierderea) in surplusul social care apare astfel pe piata factorului respectiv.

RIR poate fi utilizata ca regula de decizie pentru acele proiecte care prevad o singura alternativa la status quo. Astfel, RIR calculata pentru un proiect este mai mare decat rata de actualizare adecvata, atunci proiectul ar trebui implementat (va fi eficient); in caz contrar, nu se recomanda implementarea lui.

Principalele etape ale efectuarii  ACB:

Specificarea setului de alternative.

Scenariile potentiale sunt urmatoarele:

• Scenariul a nu face nimic (“afaceri ca de obicei”), fara investitii;

• Alternativa de a investi

•Scenariul a nu face nimic (“afaceri ca de obicei”), fara investitii, se poate rezuma sintetic astfel:

-         de la aderarea la UE au fost impuse standarde  comunitare in toate domeniile, inclusiv al sanatatii. Daca nu ne adaptam, nu reusim sa facem fata noilor provocari din domeniul sanatatii (de ex. epidemii si pandemii);

-         pe termen mediu si lung va fi afectat in mod semnificativ gradul de sanatate al populatiei din zona deservita de spital.

• Alternativa disponibila in cadrul prezentei propuneri este cea care a fost prezentata mai sus, din care a rezultat fara echivoc aceasta este posibila si viabila si cu efecte social economice dintre cele mai complexe.

Alternativa de baza propusa prin proiect  se rezuma astfel:

-         realizarea unei investitii in suma de  8.382.174 RON (eligibil + neeligibil fara TVA) reprezentand  MODERNIZAREA ȘI DOTAREA AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ care face obiectul prezentului studiu de fezabilitate.

Catalogarea impacturilor si selectarea indicatorilor de masura (unitati de masura):

Impactul proiectului este urmatorul;

-         pozitiv prin:

o   concentrarea ambulatoriilor de specialitate in doua locatii si reorganizarea acestora va avea ca efect scaderea numarului de deplasari ale pacientilor intre unitatile medicale pentru investigatii complexe, respectiv se va realiza o economie de timp pentru acestea

o   reducerea zilelor de spitalizare prin realizarea de investigatii in ambulatoriu care in prezent se efectueaza prin internarea pacientului

o   prin achizitia de aparatura medicala care nu exista in sistemul public in Tg. Mures se reduc costurile cu deplasarile pacientilor la alte centre medicale pentru investigatii si analize.

-         negativ:

o   nu au fost identificate efecte negative

Estimarea cantitativa a impacturilor de-a lungul duratei de viata a proiectului  si evaluarea baneasca a tuturor impacturilor:

Beneficii  si costuri economice si sociale cuantificabile:

 

 

      I.    Corectii in baza unor factori de conversie:

Aceasta sectiune trateaza introducerea factorilor de conversie a preturilor de pe piata in preturi economice "preturi de umbra". Datorita distorsiunilor competitiei imperfecte, preturile financiare nu reflecta valoarea reala a entitatilor considerate in analiza financiara. Astfel s-au aplicat urmatorii factori de corectie a preturilor in analiza economica.:

Pretul de umbra al muncii:

S-a estimat ca taxele si transferurile in cadrul acestei componente se situeaza la 55%

-         contributii angajator: 28,6%

-         contributii angajat:     26,5%

Pretul de umbra final al muncii (SL) este 0,45.

Servicii si bunuri  utilizate:

Pentru aceasta categorie de cost/beneficiu, piața locala nu introduce   distorsiuni considerable (s-au nu pot fi evaluate obiectiv). Din acest motiv factorul de conversie utilizat este factorul  standard de conversie  de 1.

Pretul umbra al schimbului valutar

Investitia propusa nu necesita obligatoriu importuri/exporturi directe de bunuri si servicii, care ar implica schimburi valutare. Din acest motiv, factorul de conversie al pretului de umbra al schimbului valutar (SF) este egal cu 1.

Calcularea factorului de conversie standard este detaliat astfel:

                                                                        Mil.euro

Total importuri (M):                                        15.561,3

Total exporturi (X):                                        12.154,7

Taxe de import (tm):                            0

Taxe de export (tx):                                          0

Sursa:informatii furnizate de Institutul national de Statistica, cu adresa de web: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert_ext/a09/ce07r09.pdf B-dul Libertății nr. 16, sector 5, București, tel / fax: 318.18.69; e-mail biroupresa@insse.ro;Comunicat de presa Nr.184 din 09.09.2009 Comerțul internațional cu bunuri în luna iulie și perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2009 -date estimate- 2009

Formula de calcul pentru Factor de conversie standard (SCF):

SCF = (M + X)/((M+ tm)+(X – tx)) = 1

Valoarea economica a costurilor (EV) se calculeaza dupa formula:

unde:

F          parte in schimbul valutar

SF       pretul umbra al schimbului valutar

L          parte a valorii de piata in munca

SL       pretul umbra al muncii

O         parte a cheltuielilor locale mai putin munca

U          parte a cheltuielilor cu utilajul

T          parte a cheltuielilor cu transportul

Costurile au fost detaliate pe costuri de investitii si costuri de operare. Evaluarea costurilor de investiții

Categorie

(%) Costuri

Valoare (LEI)

F

0%

        -      

L

13%

1.131.460

O

6%

473.218

U

74%

6.230.925

T

7%

546.571

Total

100%

8.382.174

            EV = LXSL+OXSCF+UXSCF+TXSCF

            EV=0,13X0,45+0,06X1+0,74X1+0,07X1

            EV = 0,061 + 0,06 + 0,74 + 0,07 = 0,931

Valoarea economica (EV) a costurilor de investiții este 93,1%.

Costul social al cheltuielilor de investitii este :

 

AN 1

AN 2

AN 3

TOTAL

Costurile totale ale investitiei, LEI

77.433

109.378

8.195.363

186.810

Factor de corectie

93,10%

93,10%

93,10%

93,10%

Costuri corectate ale investitiei, LEI

72.090

101.831

7.629.883

173.921

    II.    Economiii din scaderea timpului necesar pentru diagnosticare si tratament

In prezent ambulatoriile Spitalului Judetean Mures functioneaza in 16 clinici organizate in 10 locatii din orasul Tg. Mures. In situatia in care un pacient se prezinta la un cabinet de ambulatoriu si medicul decide ca este nevoie de mai multe investigatii care pot fi realizate in cadrul Spitalului pacientul este nevoit sa se deplaseze de la o clinica la alta in diferite zone ale orasului unde trebuie sa isi faca investigatiile. De obicei pacientul aflat in aceasta situatie mai pierde cel putin o zi. Aceasta zi pierduta de catre pacient reprezinta de fapt o zi de lucru in care el poate creea venituri pentru el si pentru societate. Daca clinicile se comaseaza in cele doua locatii propuse va exista posibilitatea ca acest pacient sa poata sa isi faca toate investigatiile intr-o singura zi. Din informatiile culese s-a ajuns la concluzia ca din totalul biletelor de trimitere emise de catre acestia cca 50% reprezinta pacienti care necesita investigatii complexe. Dintre acestia cca 5% ar fi avut posibilitatea sa isi faca acele investigatii in aceeasi clinica in conditiile in care aceasta ar fi fost organizata asa cum e prevazut in proiect. In tabelul de mai jos este prezentat calculul economiilor realizate prin Scaderea timpului necesar pentru diagnosticare si tratament.

Nr. crt

I. Economii anuale realizate din scaderea timpului necesar pentru diagnosticare si tratament

Indicator

Valoare

I.1

Nr. mediu anual de pacienti

94.785

I.2

Pondere pacienti cu bilete de trimitere

50%

I.3

Nr. pacienti bilete de trimitere

47.393

I.4

Pondere pacienti ce necesita deplasari intre clinici

5%

I.5

Nr. pacienti ce necesita deplasari intre clinici

2.370

I.6

Valoarea unei zile pierdute

2,40

I.7

Nr. zile pierdute/pacient

1

I.8

Economii anuale realizate mii lei

5,68710

Valoarea unei zile de lucru a fost calculata pornind de la salariul minim brut pe economie si de la un nrumar de 250 zile lucratoare pe an.

Calcului Valorii unei zile pierdute

Salariu minim brut pe economie

600

Nr. zile lucratoare pe an

250

Salariu zilnic minim pe economie

2,4

   III.    Economii din reducerea zilelor de spitalizare prin crearea de servicii medicale noi in cadrul ambulatoriului

Prin implementarea proiectului exista posibilitatea reducerii zilelor de spitalizare deoarece, in prezent, atat din cauza lipsei echipamentelor performante cat si din cauza organizarii ambulatoriilor anumite investigatii cum ar fi gastroscopia, sau colonoscopia, se realizeaza prin internarea pacientului timp de 3 zile, desi exista posibilitatea ca astfel de investigatii sa se realizeze in ambulatoriu, fara internarea pacientului. S-a considerat ca cca 0,5% din pacienti ar fi putut fi investigati fara a fi internati. Prin implementarea proiectului se realizeaza economii atat prin reducerea costurilor cu spitalizarea cat si din timpul economisit de catre pacienti. In tabelul de mai jos este prezentat calculul economiilor realizate prin reducerea numarului de zile de spitalizare.

Nr. crt

II.Economii anuale realizate din reducerea zilelor de spitalizare

Indicator

Valoare

II.1

Nr. mediu anual de pacienti

94.785

II.2

Pondere pacienti cu bilete de trimitere

50%

II.3

Nr. pacienti bilete de trimitere

47.393

II.4

Pondere pacienti ce necesita internare pentru investigatii

0,50%

II.5

Nr. pacienti ce necesita internare pentru investigatii

237

II.6

Valoarea unei zile de spitalizare

1380,00

II.7

Nr. zile de spitalizare/pacient

2

II.8

Economii anuale realizate din reducerea zilelor de spitalizare

654.016,50

II.9

Valoarea unei zile pierdute

2,40

II.10

Nr. zile pierdute/pacient

2

II.11

Economii anuale realizate din zilele de munca pierdute

1.137,42

II.12

Economii anuale realizate - mii lei

655,15392

  IV.    Economii realizate prin scaderea numarului de pacienti redirectionati

Unul din aspectele importante ale investitiei il reprezinta achizitia de echipamente noi si moderne care nu exista in zona judetului Mures in sistemul de sanatate de stat. De exemplu, prin dotarea cu echipamentele necesare ( instrumentar medical, ecograf cu transductor de părți moi cu frecvența de 8-12 MHz cu Doppler) in cadrul ambulatoriului vor putea efectua biopsii percutane ghidate ecografic, procedură pentru care un număr mare de paciente se adresează altor centre medicale, mai ales la Cluj Napoca unde puncția biopsie se practică de cel puțin zece ani, și dintre acestea un număr important decid să își finalizeze tratamentul chirurgical și oncologic în același centru astfel spitalul pierzand pacienti si acestia pierzand foarte mult timp si bani pe deplasarile in alte localitati. Pentru aceasta pacienta pierde o cel putin o zi, dar si cheltuie suplimentar cu deplasarea in alta localitate pentru astfel de investigatii.Implementarea acestui proiect presupune si achizitia de echipamente si aparatura pentru diverse investigatii care nu se pot realiza in sistemul de stat in zona Judetului Mures. Economiile de timp si de bani ce se realizeaza prin achizitia acestor echipamente este evidenta dupa cum se observa in tabelul de mai jos.

Nr. crt

III. Economii anuale realizate din scaderea numarului de pacienti redirectionati

Indicator

Valoare

III.1

Nr. mediu anual de pacienti

94.785

III.2

Pondere pacienti cu bilete de trimitere

50%

III.3

Nr. pacienti bilete de trimitere

47.393

III.4

Pondere pacienti ce necesita deplasari in Cluj Napoca

5,0%

III.5

Nr. pacienti ce necesita deplasar in Cluj Napoca

2.370

III.6

Valoarea unei zile pierdute

2,40

III.7

Nr. zile pierdute/pacient

1

III.8

Economii anuale realizate din zilele de munca pierdute

5.687,10

III.9

Valoarea unei deplasari

61,60

III.10

Economii anuale realizate din costul deplasarii

145.968,90

III.11

Economii anuale realizate - mii lei

151,65600

Valoarea unei deplasari a fost calculata in functie de distanta pana la cel mai apropiat centru medical cu dotari superioare si anume Cluj+Napoca si de costurile cu combustibilul.

Caculul valorii deplasarii la cel mai apropiat centru medical

Distanta Tg. Mures-Cluj Napoca (km) dus-intors

220

Consumul mediu de combustibil

7%

Pret unitar combustibil (lei)

4

Valoare combustibil

61,6

   V.    ALTE BENEFICII SOCIALE NECUANTIFICABILE

Avand in vedere ca acest proiect nu este generator de venit nu toate beneficiile pot fi cuantificabile. De aceea enumeram cateva dintre potentialele beneficii indirecte care, desi nu pot fi cuprinse in analiza economica deoarece sunt foarte dificil si chiar imposibil de cuantificat, au un rol extrem de importan in luarea deciziei de finantare a unui astfel de proiect:

1.    cresterea gradului de sanatate al populatiei zonei Mures si a Regiunii Centru

2.    cresterea satisfactiei profesionale a medicilor datorita faptului ca acestia vor lucra cu echipamente noi, de ultima generatie

3.    cresterea increderii populatiei in calitatea serviciilor medicale oferite prin ambulatoriul spitalului

4.    crearea premiselor dezvoltarii in Tg. Mures a unui spital regional care sa deserveasca populatia intregii regiuni.

5.    cresterea eficientei energetice datorita faptului ca toate echipamentele achizitionate sunt noi, din clasa energetica A+, iar prin proiect se realizeaza o eficientizare a utilizarii energiei prin achizitia de panouri solare, si realizarea de izolatii termice,

Actualizarea valorii beneficiilor si a costurilor pentru obtinerea valorii actuale:

 


 

Tabelul 2.6 Calcularea Ratei Interne a Rentabilitatii Economice a Investitiei - Mii de Lei

 

 

SCF

Anul

 

2010

2011

2012

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

Rata inflatiei

3,60%

3,20%

 

2,50%

2,30%

2,00%

2,00%

2,00%

2,00%

2,00%

2,00%

2,00%

2,00%

2,00%

2,00%

2,00%

2,00%

2,00%

(1) Corectie fiscala

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I. Economii anuale realizate din scaderea timpului necesar pentru diagnosticare si tratament

 

0,00

0,00

0,00

6,23

6,38

6,50

6,63

6,77

6,90

7,04

7,18

7,32

7,47

7,62

7,77

7,93

8,09

8,25

II.Economii anuale realizate din reducerea zilelor de spitalizare

 

0,00

0,00

0,00

717,97

734,48

749,17

764,16

779,44

795,03

810,93

827,15

843,69

860,56

877,78

895,33

913,24

931,50

950,13

III. Economii anuale realizate din scaderea numarului de pacienti redirectionati

 

0,00

0,00

0,00

166,20

170,02

173,42

176,89

180,43

184,03

187,72

191,47

195,30

199,20

203,19

207,25

211,40

215,63

219,94

(2)Total beneficii externe

 

0,00

0,00

 

890,40

910,88

929,10

947,68

966,63

985,96

1.005,68

1.025,80

1.046,31

1.067,24

1.088,58

1.110,36

1.132,56

1.155,21

1.178,32

2.13 Venituri

1

1.419,95

1.465,39

1.506,42

1.698,49

1.737,55

1.772,30

1.807,75

1.843,90

1.880,78

1.918,40

1.956,77

1.995,90

2.035,82

2.076,54

2.118,07

2.160,43

2.203,64

2.247,71

5.1 Venituri totale

 

1.419,95

1.465,39

1.506,42

1.698,49

1.737,55

1.772,30

1.807,75

1.843,90

1.880,78

1.918,40

1.956,77

1.995,90

2.035,82

2.076,54

2.118,07

2.160,43

2.203,64

2.247,71

Costuri socio-economice cuantificabile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.9 Costuri de exploatare totala

 

1.162,70

1.199,90

1.233,50

1.418,57

1.451,20

1.480,22

1.509,82

1.540,02

1.570,82

1.602,24

1.634,28

1.666,97

1.700,31

1.734,31

1.769,00

1.804,38

1.840,47

1.877,28

4.3 Alte costuri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.21 Costurile totale ale investitiei (A) + (B) + ( C )

0,931

72,09

101,83

7.629,88

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

5.2 Cheltuieli totale

 

1.234,78

1.301,73

8.863,38

1.418,57

1.451,20

1.480,22

1.509,82

1.540,02

1.570,82

1.602,24

1.634,28

1.666,97

1.700,31

1.734,31

1.769,00

1.804,38

1.840,47

1.877,28

6.3 Flux de numerar net

 

185,16

163,66

-7.356,96

1.170,32

1.197,24

1.221,18

1.245,60

1.270,52

1.295,93

1.321,85

1.348,28

1.375,25

1.402,75

1.430,81

1.459,42

1.488,61

1.518,38

1.548,75

6.4 Rata interna a Rentabilitatii Economice a investitiei (RIRE/C)

 

16,73%

 

6.5 Valoarea Actualizata Neta Economica a investitiei (VNAE/C)

 

5.396,73

 

6.6 Factor de actualizare

 

0,94787

0,89845

0,85161

0,80722

0,76513

0,72525

0,68744

0,65160

0,61763

0,58543

0,55491

0,52598

0,49856

0,47257

0,44793

0,42458

0,40245

0,38147

6.7 Flux de numerar net actualizat

 

175,51

147,04

-6.265,29

944,70

916,05

885,66

856,27

827,87

800,40

773,85

748,18

723,36

699,36

676,16

653,72

632,04

611,07

590,80

6.8 Raportul Beneficiu/Costuri

 

1,23

 

Rata sociala de actualizare

 

5,5%

 

 

 


5.   Analiza de senzitivitate

 

Analiza sensibilitatii este destinata identificarii variabilelor critice ale proiectului. Acest lucru se realizeaza prin permiterea modificarii variabilelor in conformitate cu o anumita modificare procentuala, cu respectarea variatiilor ulterioare ale indicatorilor de performanta financiara si economica. Variabilele vor varia pe rand, iar ceilalti parametri vor ramane constanti. Modificarile procentuale alese in mod arbitrar nu sunt neaparat consecvente cu variabilitatea potentiala a variabilelor.

Rezultatele analizei financiare se bazeaza pe o serie de ipoteze pentru fiecare variabila. Valoarea variabilelor utilizate in analiza poate suferi modificari si pot afecta situatia preconizata. ln aces sens, este necesar sa se testeze senzitivitatea valorilor actualizate la modificari ale variabilelor cheie.

Variabilele cheie considerate in analiza de senzitivitate, pentru sunt:

§     Valoarea investitiilor

Pentru o crestere a valorii investitiei de pana la 8.382,174 mii Euro fata de 7.803,80 mii lei (val.investitie afectata cu factorul de reconversie), se obtin urmatorii indicatori:

6.4 Rata interna a Rentabilitatii Economice a investitiei (RIRE/C)

15,07%

6.5 Valoarea Actualizata Neta Economica a investitiei (VNAE/C)

4.903,31

6.8 Raportul Beneficiu/Costuri

1,20

O asemenea cresterea a valorii investitie nu afecteaza in mod semnificativ indicatorii, realizandu-se o rata interna de rentabilitate de pest 5,5% si o valoare actualizata neta pozitiva.

§     Variatia veniturilor in scadere cu 20%;

Pentru o variație a  veniturilor  de  -20% anual s-au obținut următorii indicatori:

6.4 Rata interna a Rentabilitatii Economice a investitiei (RIRE/C)

8,15%

6.5 Valoarea Actualizata Neta Economica a investitiei (VNAE/C)

1.316,25

6.8 Raportul Beneficiu/Costuri

1,06

§     Variatia cheltuielilor de exploatare in crestere cu 20%

Simularea cresterii cheltuielilor de exploatare cu 20% au dus la obtinerea urmatorilor indicatori

6.4 Rata interna a Rentabilitatii Economice a investitiei (RIRE/C)

9,54%

6.5 Valoarea Actualizata Neta Economica a investitiei (VNAE/C)

2.001,64

6.8 Raportul Beneficiu/Costuri

1,07

Dupa cum se observa din analizele de mai sus rata de rentabilitate economica se mentine in ambele cazuri la o valoare peste 5,5% iar valoarea actualizata neta economica este pozitiva. Acest lucru reflecta faptul ca beneficiile aduse de aceasta investitie sunt semnificative pentru societate chiar in conditii extreme in care veniturile scad sau cheltuielile cresc semnificativ.

Aceeasi analiza se poate realiza prin prisma indicatorilor Rata interna a Rentabilitatii Financiare a investitiei (RIRF/C) si Valoarea actuala neta financiara a investitiei (VNAF/C). Rezultatele unei astfel de analize ar fi urmatoarele:

La cresterea veniturilor cu 15% avem urmatorii indicatori:

5.4 Rata interna a Rentabilitatii Financiare a investitiei (RIRF/C)

3,78%

5.5 Valoarea actuala neta financiara a investitiei (VNAF/C)

-489,83

5.8 Raportul Beneficiu/Costuri

0,98

La o scadere a cheltuielilor cu 15%:

5.4 Rata interna a Rentabilitatii Financiare a investitiei (RIRF/C)

5,18%

5.5 Valoarea actuala neta financiara a investitiei (VNAF/C)

62,33

5.8 Raportul Beneficiu/Costuri

1,00

La o scadere  a investitiei la valoarea de 7.803,80 mii lei (val.investitie afectata cu factorul de reconversie):

5.4 Rata interna a Rentabilitatii Financiare a investitiei (RIRF/C)

-4,14%

5.5 Valoarea actuala neta financiara a investitiei (VNAF/C)

-3.180,63

5.8 Raportul Beneficiu/Costuri

0,87

Din analiza acestor indicatori este evidenta atat necesitate realizarii investitiile, beneficiile sociale existand, cat si necesitatea finantarii nerambursabile a acesteia, chiar daca sunt afectate veniturile sau cheltuielile de diversi factori necunoscuti in prezent.

6.   Analiza de risc

Analiza de risc evalueaza impactul unei anumite modificari ale unor indicatori de performanta ai proiectului. Prin repartizarea distributiei de probabilitate corespunzatoare variabilelor critice se poate estima distributia de probabilitate pentru indicatorii de performanta financiari si economici. In anumite situatii (de ex. lipsa datelor istorice referitoare la proiecte similare, informatii eronate, etc.) este dificil de realizat ipoteze sensibile privind distributia de probabilitate a variabilelor critice. In asemenea situatii, este efectuata cel putin o evaluare calitativa a riscului pentru a sprijini rezultatele analizei de sensibilitate.

Investitia realizata pentru modernizarea si echiparea ambulatoriului Spitalului Judetean Mures are efecte pozitive la nivelul dezvoltarii comunitatii si cresterii calitatii vietii, si cresterea gradului de sanatate a populatiei, dar pot sa apara anumite riscuri.

Pentru analiza de risc a proiectul de investitii s-au luat in considerare riscurile ce pot aparea atat in perioada de implementare a proiectului cat si in perioada de exploatare a obiectului de investitie. Principalele categorii de riscuri care pot aparea sunt: de natura tehnica, financiara, legala, istitutionala sau care pot aparea in procesul de implementare. 

6.1 Riscuri tehnice

Aceasta categorie de riscuri depinde direct de modul de desfasurare al activitatilor prevazute in planul de actiune al proiectului, in faza de proiectare sau in faza de executie:

a)    Etapizarea eronata a lucrarilor;

b)    Erori in calculul solutiilor tehnice;

c)    Executarea defectuoasa a unei/unor parti din lucrari;

d)    Nerespectarea normativelor si legislatiei in vigoare.

Administrarea acestor riscuri consta in:

a)    In planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de actiune au fost prevazute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;

b)    Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;

c)    Echipa care va asigura managementul de proiect se va ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu entitatile implicate in implementarea proiectului;

d)    Echipa care va asigura managementul de proiect va supraveghea atent modul de executie al lucrarilor;

e)    Se va urmari incadrarea proiectului in standardele de calitate si in termenele prevazute;

f)     Se va urmari respectarea specificatiilor referitoare la materialele, echipamentele si metodele de implementare a proiectului;

g)    Se va pune accent pe protectia si conservarea mediului inconjurator;

h)    Se va solicita furnizorilor echipamentelor si instalatiilor instruirea personalului responsabil cu intretinerea si exploatarea acestora.

6.2 Riscuri financiare

Din categoria riscurilor financiare care pot aparea enumera:

a)    Cresterea nejustificata a preturilor de achizitie pentru materialele si echipamentele implicate in proiect;

b)    Cresterea peste limitele analizate in proiect a preturilor materialelor de constructie;

c)    Costuri ridicate cu materialele ca urmare a participarii unui numar mic de agenti economici la achizitia lucrarilor;

d)    Modificari majore ale cursului de schimb;

e)    Imposibilitatea beneficiarului de a sustine investitia din fonduri proprii.

Administrarea riscurilor financiare consta in:

a)    Asigurarea conditiilor pentru sprijinirea liberei concurente pe piata, in vederea obtinerii unui numar cat mai mare de oferte conforme in cadrul procedurilor de achizitie lucrari, echipamente si utilaje;

b)    Estimarea cat mai realista a creterii preturilor pe piata;

c)    Includerea in proiect a unor sume pentru cheltuieli neprevazute.

6.3 Riscuri legate de procesul de achizitie

In cadrul procesului de achizitie privind contractul de lucrari poate aparea situatia in care sa nu existe operatori economici care sa doreasca sa execute contractul in conditiile prevazute in caietul de sarcini, la pretul maxim specificat, sau in termenul specificat. Astfel estia riscul reluarii procesului de achizitie, ceea ce ar duce la intarzierea lucrarilor. O alta situatie ar fi aceea a constestatilor care ar putea aparea si care ar  conduce la intarzierea inceperii lucrarilor.

Aceste riscuri pot fi gestionat printr-o serie de masuri, cum ar fi:

a)    Respectarea cat mai riguroasa a reglementarilor privind achizitiile publice, pentru a evita aparitia unor contestatii;

b)    Angajamentul beneficiarului de a include o anumita suma in bugetul propriu, care ar putea suplimenta valoarea eligibila a contractului de executie lucrari, pentru a evita intarzierile ce ar aparea in cazul in care nici o oferta nu se incadreaza in bugetul aprobat al proiectului;

c)    Promovarea pe scara cat mai larga a proiectului, fara a incalca prevederile privind achizitiile publice si fara a favoriza vre-un agent economic, pentru ca piata constructorilor sa fie pregatita.

6.4 Riscuri institutionale

Aceasta categorie de riscuri vizeaza obtinerea diverselor autorizatii si acorduri pentru a putea realiza investitia, risc minimizat datorita faptului ca aceste avize si acorduri au fost deja obtinute.

6.5 Riscuri legale

Aceasta categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de beneficiarul proiectului:

a)    Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitie datorita gradului redus de participare la licitatii;

b)    Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitii datorita numarului mare de oferte neconforme primite in cadrul licitatiilor;

c)    Instabilitatea legislativa – frecventa modificarilor de ordin legislativ, modificari ce pot influenta implementarea proiectului. Proiectul fiind unul finantat din fonduri ale Uniunii Europene, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana incepand cu data de 01.01.2007, orice modificare legislativa ar trebui sa nu contravina reglementarilor legislative si conditiilor impuse de Uniunea Europeana.

7.   Sursele de finantare

 

NR. CRT.

SURSE DE FINANȚARE

VALOARE

I

Valoarea totală a proiectului, din care :

9.974.786

a.

Valoarea neeligibilă a proiectului

0

b.

Valoarea eligibilă a proiectului

8.382.173

c.

TVA

1.592.613

II

Contribuția proprie în proiect, din care :

167.643

a.

Contribuția solicitantului la cheltuieli eligibile

167.643

b.

Contribuția solicitantului la cheltuieli neeligibile

0

III

TVA*

1.592.613

IV

ASISTENȚĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ

8.214.530

Finantarea investitiei se realizeaza din fonduri UE in proportie de 98% iar 2% este suportata din alocari bugetare.

Tabelul 2.3 Tabelul surselor de finantare - Mii de Lei

 

Anul

TOTAL

 

2010

2011

2012

3.1 Capital privat

 

 

 

 

3.1 Alocari bugetare Consiliul Judetean

1,55

2,19

163,91

167,64

3.3 Nivel regional

 

 

 

 

3.4 Nivel central

 

 

 

 

3.5 Totalul contributiei publice nationale

1,55

2,19

163,91

167,64

3.6 Grant UE

75,88

107,19

8.031,46

8.214,53

3.7 Obligatiunisi alte resurse financiare

 

 

 

 

3.8 Credite BEI

 

 

 

 

3.9 Alte imprumuturi

 

 

 

 

3.10 Total resurse financiare

77,43

109,38

8.195,36

8.382,17

 

8.   Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

a)    Numar de locuri de munca create in faza de execuție:37

b)    Numar de locuri de munca create in faza de operare:8

 

Data: 30.09.2009

Curs valutar 4,2678 RON/EURO din data de 01.09.2009

 

                                                INTOCMIT :              SC GPT LORA SERVICES SRL

EC. CATALIN VOȘLOBAN

                                                                                    ING. PAUL TÎMPA